Moara cu noroc Ioan Slavici

Actiunea nuvelei se desfasoara in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, in zona

Aradului, pe parcursul unui an, intre doua repere temporale cu valoare religioasa: de
la Sfantul Gheorghe pana la Pasti.
Ghita, cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, hotaraste sa ia in arenda
carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani. Carciuma este asezata
la rascruce de drumuri, izolata de restul lumii, inconjurata de pustietati intunecoase.
O vreme, la Moara cu noroc, afacerile ii merg bine, iar primele semne ale bunastarii
si ale armoniei in care traieste familia nu intarzie sa apara: Ghita traieste fericit
alaturi de sotia sa, Ana si de cei doi copii, iar batrana, mama Anei, vegheaza la
linistea familiei. Aparitia lui Lica Samadaul, seful porcarilor si al turmelor de porci
din imprejurimi, tulbura echilibrul familiei. Din momentul aparitiei lui Lica, incepe
procesul instrainarii lui Ghita fata de familie.
Din dorinta de a se imbogati, carciumarul se indeparteaza de Ana si devine treptat
complicele lui Lica la diverse nelegiuiri: jefuirea arendasului, uciderea unei femei si
a unui copil. Retinut de jandarmi, lui Ghita i se da drumul numai pe chezasie.
Carciumarul se aliaza cu jandarmul Pintea, fost hot si tovaras al lui Lica, pentru a-i
da in vileag pe Samadau. Ghita nu este insa sincer fata de Pintea, deoarece ii ofera
dovezi ale vinovatiei lui Lica, numai dupa ce isi poate opri jumatate din sumele
aduse de acesta din urma.
La sarbatorile Pastelui, Ghita isi arunca sotia in bratele lui Lica, lasand-o la carciuma
in compania Samadaului, in timp ce el merge sa-i anunte pe jandarm ca Lica are
asupra lui banii furati. Dezgustata de lasitatea sotului care se instrainase de ea si de
familie, Ana i se daruieste lui Lica. Cand se intoarce si realizeaza acest lucru, Ghita o
ucide, iar el la randul lui este ucis de Raut, din ordinul lui Lica. Un incendiu provocat
de oamenii lui Lica mistuie carciuma de la Moara cu noroc. Pentru a nu cadea viu in
mainile lui Pintea, Lica se sinucide, izbindu-se cu capul de un copac. Singurele
personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii.

Alexandru lapusneanu- Costache Negruzzi

ION - Liviu Rebreanu

Primul capitol,se numeste Inceputul,in care se descrie mai iantai drumul ce
duce din Armadia spre Bistrita si trece prin satul Pripas.Se mai descriu casa
invatatorului Zaharia Herdelea,care este de fapt casa familiei Rebreanu din
Prislop,casa lui Macedon Cercetasu, casa primarului,si casa lui Ion al
Glanetasului,eroul principal al romanului.
Actiunea incepe la hora de duminica,la care iau parte toti locuitorii
satului.Aici,ion nu joaca la hora cu Florica lui Maxim Oprea,desi jocul se facea in
batatura casei acesteia,ci cu Ana lui Vasile Baciu,promisa de tatal ei lui George
Bulbuc.Acesta din urma,vrand sa-l provoace,danseaza cu Florica.
La un momentdat toata lumea se opreste,barbatii isi scot palariile,cei care stateau
pe prispa se ridica,caci venisera preotul Belciug impreuna cu doamna Maria
Herdelea,nevasta invatatorului,cu domnisoara Laura si cu Titu.
In acest timp Ion isi daduse intalnire cu Ana,in gradina sub nuc.In timp ce stateau
imbratisati,au fost vazuti de catre Ilie,fratele de cruce al lui George,caruia ii si spune
imediat.Acesta impreuna cu tatal Anei,se duc la locul cu pricina,iscandu-se un
scandal groaznic,cu tot felul de reprosuri.Ion era cunoscut ca un baiat violent,dar
acum s-a abtinut sa nu se ia la bataie cu tatal Anei,sperand intr-o oarecare impacare
cu aceasta.
Dupa ce acestia s-au despartit,Vasile Baciu si-a luat fata si au plecat acasa,iar Ion si
cu ceilalti s-au dus la carciuma satului,unde in general veneau satenii sa bea ca sa
mai uite de greutati.Aici,Ion il bate pe George,reusind sa-si stinga focul care-l avea
in piept de la cearta de mai devreme.
Acestea sunt momentele in care este foarte fericita,deoarece credea ca aceasta
bataie a fost din cauza ca Ion o iubea,nestiind adevarul,ca acesta ii dorea doar
bogatia si pamanturile la care a ravnit inca de cand era copil.
In al doilea capitol,numit Zvarcolirea,se incepe cu momentul in care Ion se
scoala,si era plin de sange,caci adormise imbracat cu hainele de sarbatoare cu care
fusese imbracat cu o seara inainte.Acesta s-a schimbat si a plecat sa munceasca la
o fasie de pamant,tocmai in inima hotarului.Aici eate vizitat de Florica,fata pe care
el intr-adevar o iubea,dar era foarte saraca.Acestia se imbratiseaza,si sunt vazuti de
Ana,care suferea din pricina tatalui sau care nu-I permitea sa se mai intalneasca cu
Ion..
Apoi la slujba Ion este mustruluit de catre preotul satului de bataia acestuia cu
George,caci Toma Bulbuc s-a dus imediat sa I se planga preotului ca Ion I-a batut
fiul.

Actiunea se muta apoi asupra lui Titu,un carturar din Transilvania,care invata
adevaratele probleme din viata satului,la inceput ca ajutor de notar,apoi intelegand
ca rolul sau trebuie sa fie mai important.
La sfarsitul capitolului,Ion isi formeaza hotararea de a lupta cu Vasile Baciu pentru
Ana,si obtiunea vaga de la hora devine o hotatare ferma.
Capitolul al treilea incepe cu impacarea dintre George si Ion,incat au dat si
mana,dar aceasta era doar de fata lumii,caci Ion nu avea sa renunte la Ana si la
bogatia ei,astfel incat acesta incepuse sa o viziteze pe Ana pe ascuns la ea acasa
din ce in ce mai des.Apoi actiunea se muta asupra Laurei,o fata de numai 19 ani
care avea o adevarata viziune asupra dragostei,astfel incat ea refuza la Pintea,si il
iubeste din ce in ce mai mult pe Aurel Ungureanu.Apoi Pintea trimite o scrisoare
parintilor ei,in care ii cere mana,lucru foarte asteptat de catre parintii si rudele
Laurei,mai ales ca acestia nu prea il inghiteau pe Aurel,despre care credeau ca vrea
sa-si bata joc de fata lui.
In acest timp Ion vrea sa-si mareasca bucata de pamant,luand din bucata altuia
crezand ca nimeni nu o sa bage de seaama,dar Simion Lungu,al carui pamant era
vrea sa-l vada pe Ion la judecata pentru fapta comisa.
Familia Herdelea il astepta pe Pintea in timp ce Laura il astepta pe Aurel.Acesta a
venit si in timp ce dansau,Laura ii spune de propunerea pe care I-a facut-o Pintea,si
acesta spunandu-I ca este de acord cu totul,fapt ce a intristat-o pe Laura.
Intre timp Titu se plimba prin afara satului,cand se intalneste cu Roza Lang,de care
era profund indragostit.Aceasta lai intai il ispiteste,dar apoi in final il refuza.
In capitolul al patrulea,george vede ca Ion nu maise duce pe la Ana si ca nu mai
pare tot atat de interesat de ea ca inainte,astfel incat incearca sa-I castige inima,dar
totul pare imposibil,caci Ana era de neinduplecat.
Ion primeste citatia de la judecata si speriimdu-se putin se duce la invatator ca sa-l
sfatuiasca cu ce sa faca.Ajungand la judecatorie Ion se impaca cu Simion,dar
pedeapsa e pedeapsa astfel incat ion trebuie sa stea 2 saptamani la racoare.
Inspre seara vine si Pintea in sat,caci duminica avea sa fie serata dansanta la care
toata lumea era invitata.Aici s-a aflat ca Laura avea sa se marite cu Pintea.
Ion face o plangere la judecatorie caci,dupa cum era sfatuit si de ceilalti nu era
drept ca el sa stea la temnita.
Peste vreo 2 saptamani,a venit in sat profesorul de greaca,Maiereanu,in cinstea
caruia avea sa fie data o petrecere.Titu nu stia cum sa faca sa o invite la aceasta
petrecere si pe Roza Lang,dar aceasta fusese invitata impreuna cu sotul ei.Totusi
Titu reuseste sa aiba o aventura cu Roza,fiind foarte aproape sa fie prinsi de catre
Lang.

Intre timp,Ana ii spune lui Ion ca I se pare ca este insarcinata,lucru care l-a bucurat
tare mult pe Ion,caci astfel se putea casatori cu ea si punand mana pe
avere.aceasta discutie a fost auzita de catre George,care ara ascuns.
Capitolul V,numit Rusinea,incepe cu fixarea logodnei dintre Laura si
Pintea,adica a doua duminica dupa Boboteaza.Timpul trecu foarte repede si logodna
s-a facut fara mare ceremonie si cu putini invitati.
Apoi incepe sa se raspandeasca veste prin sat ca Ana ar fi insarcinata.Timpul trecea
si ana nu mai putea sa-si ascunda sarcina.Tatal ei nu mai stia ce sa faca,o
compatimea si ii aducea doctorul de frica sa nu I se intample ceva,acesta crezand
ca tatal copilului este George.Chiar se duce la el acasa,sa-I spuna sa-i ia fata de
sotie acum ca a facut-o de ras,dar atuncie momentul in care afla ca George nici
macar nu a atins-o pe fata lui.Venit acasa,o ia la bataie pe Ana icercand si vecinii sa
o scape din mainile lui.Sfatuit de tatal ei,Ana se duce la Ion,cu gandul sa-I propuna
acestuia sa se casatoreasca,dar raspunsul nu a fost cel asteptat,caci Ion a spus ca
vrea sa se intalneasca cu tatal ei sa discute si sa se tocmeasca.Ion se gadea numai
la avere,si cum o sa puna toate acestea pe numele lui;dar totusi refuza sa se
insoare cu Ana.
In capitolul VI,aflam ca Titu pleca din sat ca sa o uite pe Roza,dar tot timpul el este
cuprins de ramuscari.
Se face o plangere pentru Ion din partea preotului si al lui Herdelea,pe baza faptului
ca este un element periculos pentru sat.Totusi,dupa ce s-au sfatuit,si dupa ce Vasile
a fost de acord sa puna averea pe numele Anei si lui Ion sa-I dea 5 locuri si o
pereche de boi,Ion se gandi ca este o propunere destul de buna,si accepta sa-I ia
fata de sotie.
Titu incepea sa se simta din ce in ce mai bine acolo unde era,sa se inteleaga bine cu
lumea,si mai ales ca avea cariera care si-a dorit-o,prin care putea sa asculte durerile
poporului sa fie sprifinul lui,si sa fie in mijlocul neamului.Dar nu avea sa dureze mult
,caci lumea nu era multumita de capacitatile sale.

Herdelea este suparat pe Ion fiindca I-a inselat asteptarile,prin faptul ca l-a tradat
inspectorului scolar ungur,pentru toate falsele alegeri si falsa democratie.
Cu toate acestea Ion mai are curajul sa apara in fata lui Herdelea,si chiar in casa lui.
In acest timp,Titu se gandea la fel ca alta data din ce in ce mai mult la Roza,datorita
careia se si intoarce in Jidovita.O gaseste pe aceasta acasa,singura,plangand,pentru
ca subinspectorul Horvat l-a gasit pe Lang beat,si din aceasta cauza vrea sa-l
destituie din functie.
Laura se casatoreste cu George Pintea,intr-o duminica,apoi au plecat cu o trasura la
Bistrita,si de acolo urmau sa-si continue calatoria cu trenul.

O alta nunta este aceea dintre Ion si Ana,care a durat trei zile,dupa cum era
obiceiul.Deja pe Ion nu il mai interesa ana ca persoana,uitandu-se pe furis la Florica
In capitolul al VII lea este vorba despre conflictul dintre Herdelea sI
Belciug,despre faptul ca Ion afla ca de fapt nu poate intra in posesia
pamanturilor,asa cum I se promisese inainte de casatorie
Titu s-a dat seama ca Roza nu merita dragostea lui adevarata,mai ales ca in dupa ce
a plecat din sat si in timp ce el suferea Roza s-a consolat cu cine a putut.
Din cauza faptului ca Ion a fost inselat de catre tatal Anei,Acum acesta vrea sa se
razbune,astfel incat intr-o zi o asteapta pe Ana,si o ia la bataie,crezand ca ea s-a
inteles cu tatal ei ca sa-l insele.
Invatatorul Herdelea are o propunere pentru cei doi:vasile sa-I dea lui Ion jumatate
din avere,urmand ca cealalta jumatate sa-I fie data dupa moartea sa.dar nici unul
nu a fost de acord,luandu-se la bataie.Atunci Ana si-a dat seama pentru prima oara
de necazul care s-a abatut deasupra ei.Dupa ce s-a mai calmat,Ion ii spune sotiei
sale ca daca nu are nici un ban nu poate sa o tina si mar fi mai bine pentru ea sa se
intoarca acasa.
In capitolul al VIIIlea,Ana se intoarce acasa,spunand ca Ion a gonit-o.In acest
timp,Ion a gasit un avocat si l-a tras in judecata pe Vasile pentru inselatoria sa.
Laura trimite o scrisoare acasa incare spune ca sunt fericiti,ca au calatorit mult si sa
nu-si faca probleme pentru ei.
Relatia dintre Ion si Ana mergea din ce in ce mai rau,deoarece Ion o batea din ce in
ce mai des,chiar daca ea era insarcinata.Dupa putin timp au luat-o durerile
facerii,nascand un baiat,ajutata de catre Zenobia.Ion era impresionat,tipetele
copilului bucurandu-l si suparandu-l in acelasi timp.
Acum Titu a calatorit pana in satul Lusca,purtand-o in inima pe Roza.Dupa putin
timp dupa ce s-a stabilit,cunoaste o invatatoare de 25 de ani,pe nume Virginia,de
care se indragosteste.
In ziua de Sf Petru au botezat copilul lui Ion pe nume Petre.Apoi duminica l-au gasit
pe Avrum spanzurat in casa.
Herdelea afla ca va fi suspendat din slujba,cel putin provizoriu.
In capitolul al IX lea il observam pe Herdelea care se arata foarte ingrijorat in
legatura cu slujba lui,pentru ca-I era frica sa nu ramana pe drumuri.primiste srisoare
de la Laura in care-I spunea ca este insarcinata,dar ca are o sarcina cam grea.
Mosul Ion moare ,inainte spunandu-I Anei ca lui nu-I e frica de moarte,si ca este
multumit ca o sa moara,vorbe ce au afectat-o pe Ana facand-o sa se gandeasca mai
adanc.

Vasile se duce cu Ion la notar hotarat sa-I lase si ce-a mai ramas din avere,apoi
dandu-si seama ce a facut a vrut sa-l loveasca pe Ion,dar acesta l-a trantit pe scari.
Titu,indragostit de Virginia,afla ca acesteia ii facea curte plutonierul,fiind foarte
uparat din aceasta privinta.De acum se isca niste certuri intre Titu si locotenent,dar
rezultate cu o strangere de mana,caci Titu nu voia sa petreaca cateva zile la
arest.Din acest moment hotaraste ca ar fi mai bine sa plece in Romania.Vazand ca
nu are banii necesari de drum,se gandeste sa se intoarca acasa.chiar in ziua
plecarii,afla ca Virginia s-a logodit cu locotenentul,neuitand sa o felicite cu aceasta
ocazie.
Acum Ion este foart fericit ca a reusit sa puna mana pe atata pamant,pe care chiar il
saruta.
Din capitolul al X lea,aflam ca Laura a nascut o fetita,pe care au botezat-o
Maria,si ca Florica avea de gand sa se marite cu George Bulbuc,fapt care l-a facut
pe Ion sa se gandeasca serios la aceasta situatie.Nunta a vut loc,la George
acasa.Ion s-a imprietenit din ce in ce mai bine cu George cu scopul sa fie cat mai
aproape de Florica.Din aceasta cauza,Ana nu a mai putut suporta si s-a spanzurat in
grajd.
In capitolul al XI lea,Ion se crede blestemat si vrea sa savarseasca pedeapsa din
inchisoare.Herdelea a fost achitat fapt care l-a bucurat atat de tare incat nici nu a
putut dormi.
Ion a ajuns la inchisoare,intre 4 ziduri,macinandu-l tot felul
negre.Herdelea avea sa-si reanceapa serviciul la scoala din Pripas.

de

ganduri

Dupa ce Ion si-a ispasit pedeapsa,s-a intors acasa,dar o veste proasta il

astepta:copilul era bolnav,deochiat cum zicea mama lui.Dupa putin timp copilul
moare si,toata averea ar trebui sa se intoarca la Vasile.Alaturi de gandul spre
pamant lui Ion I se altura si gandul catre Florica.
In capitolul al XII lea,Ion incepuse sa-I dea din nou tarcoale Floricai ,fiind convins
ca mai pot fi impreuna.Savista ii spune totul lui George,care,infuriat spune ca-l va
omori.
In legatura cu mostenirea,Vasile a fost pe la multi avocati si toto I-au spus ca,copilul
mosteneste pe tata si tata pe copil,stia ca nu mai are ce sa faca,dar cel putin sa-l
sperie.
In acest timp Titu se indrepta spre Romania.Ajuns la destinatie,el si reuseste sa-si
faca prieteni.
In acest timp Ion isi dadea intalniri cu Florica,fapt bine stiut de George,astfel incat o
data a venit mai repede acasa,tocmai cand Florica trebuia sa se intalneasca cu Ion
in curte.Vazandu-l pe Ion,l-a lovit,spargandu-I capulsi omorandu-l.George a fost luat
de catre jandarmi.

Averea lui Ion ramasese bisericii,astfel incat preotu se simti dator sa-l inmormanteze
pe acesta in pamantu bisericii.
In casa familiei Herdelea are sa mai aiba o nunta,aceea dintre Ghighi si Zagreanu.
Capitolul se termina cu aceeasi prezentare din primul capitol aceea a drumului
satului,dar in sens invers cu plecarea familiei invatatorului Herdelea si a lui Titu
Herdelea.

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi- Camil

Petrescu
Romanul este structurat n dou pri, cu titluri semnificative, surprinznd
dou ipostaze existeniale: Ultima noapte de dragoste, care exprim aspiraia
ctre sentimentul de iubire absolut i ntia noapte de rzboi, care ilustreaz
imaginea rzboiului tragic i absurd, ca iminen a morii. Dac prima parte este o
ficiune, deoarece prozatorul nu era cstorit i nici nu trise o dram de iubire
pn la scrierea romanului, partea a doua este ns o experien trit, scriitorul
fiind ofier al armatei romne, n timpul primului rzboi mondial. Romanul este scris
la persoana I, personajul-narator identificndu-se n partea a doua cu autorul.
Modalitatea narativ se remarc, aadar, prin prezena mrcilor formale ale
naratorului, de unde reiese apropierea acestuia de evenimente, pn la substituirea
lui de ctre personaj. Perspectiva temporal este discontinu, bazat pe alternana
temporal a evenimentelor, pe dislocri sub form de flash-back i feed-back.
Perspectiva spaial reflect un spaiu real, frontul, Bucureti, Odobeti, Cmpulung,
dar mai ales un spaiu imaginar nchis, al frmntrilor, chinurilor i zbuciumului din
contiina personajului.

Ultima noapte de dragoste

Romanul se deschide cu o scen la popot, unde cpitanul i comandantul discut
procesul unui so achitat de omorrea unei soii vinovate de adulter. Acetia sunt
ntrerupi de sublocotenentul Gheorghidiu, care i acuz de vulgaritate i
superficialitate nainte de a prsi camera furtunos.
Urmtoarele capitole l introduc pe tefan Gheorghidiu, un student srac la filozofie,
cstorit cu o student la romn i francez, Ela. Iniial, acesta se simte mgulit de
devotamentul acesteia. Situaia se schimb o dat cu moartea unchiului su foarte
bogat. Testamentul i las acestuia o mare parte din avere, spre ciuda celuilalt unchi

al su i a restului familiei, care-l dau n judecat i ncep s-l calomnieze. Acesta

observ aciunile lor cu calm i o lips de interes care o frapeaz, iniial, pe soia
acestuia, care l apr nfocat. Acesta dezaprob ceea ce numete dat din coate
i, la sfritul unui parastas jenant, renun la partea de avere cerut de restul
familiei.
Cellalt unchi al protagonistului, Nae Gheorghidiu, ncearc s conving familia s i
dea averea s cumpere o fabric de metalurgie. La ndemnurile soiei sale, tefan
cedeaz i o cumpr laolalt cu Tnase Vasilescu Lumnraru, un aparent
fabricant de lumnri. n ciuda ateptrilor unchiului su, fabrica ajunge repede n
pericol de faliment, iar cnd fiul lui Nae se mbolnvete de tuberculoz i acesta
rmne acas ca s aib grij de el, protagonistul afl disperat c nici Lumnraru
nu se pricepea.
Cei doi sunt salvai de Nae Gheorghidiu, cnd acesta afl de un depozit de fier la
Galai. Prin conexiunile acestuia, depozitul este cumprat exact nainte ca cineva s
ofere o sum mai mare, dar protagonistul face un aranjament cu ceilali i se
retrage.
napoi la viaa de facultate, acesta ctig admiraia colegilor si cu Critica raiunii
practice. Venitul lor atrage atenia lumii bune i tefan cu soia lui renun la
vechiul lor stil de via. Ela devine tot mai interesat de lucruri pe care
protagonistul le consider frivole, spre neplcerea acestuia. n timpul unei excursii,
acesta este cuprins de certitudinea c aceasta l prefer pe avocatul amator n
defavoarea lui. Acesta descifreaz fiecare gest al acesteia ca o dovad de adulter i
devine din ce n ce mai ctrnit pe parcursul celor trei zile la Odobeti.
Acesta o confrunt pe Ela n privina vinoviei ei, dar aceasta reuete iniial s-l
conving. Zilele de dup ntoarcerea lor sunt ncrcate cu tensiune i aciunea
culmineaz cu o petrecere dat de prietenii lor de la facultate. Ca s o
pedepseasc, acesta ncepe s fac avansuri unei alte doamne, dar o respinge
atunci cnd ajung singuri. Ela i face jocul i acesta cedeaz i se hotrte s plece
devreme. Spre surprinderea lui, Ela refuz, acceptnd, n ochii lui, acuzaiile pe care
acesta i le aducea. Acesta continu s accepte i s spere, dar n cele din urm
pleac, culege o femeie de pe strad i o duce acas. Astfel i gsete Ela, dou ore
mai trziu i pleac, rnit i indignat.
Dup o desprire nu prea lung, cei doi ajung la o scurt perioad de mpcare, pe
parcursul creia Ela descoper c e nsrcinat i,n ciuda protestelor lui, avorteaz
copilul. ntr-o zi, tefan pleac cu treab la Azuga i la ntoarcere gsete casa

goal. O caut disperat pe la cunoscui i, n cele din urm, renun i o ateapt

acas, unde, la venirea acesteia a doua zi, se desparte de ea.
n zilele care urmeaz acesta ncearc fr succes s i-o scoat din cap, gsind
obsesia lui ridicol. Ajunge s nu mai mnnce i devine palid la fiecare referire la
ea. Spre dezgustul lui, i se pare c toi ceilali i pot intui suferina i o ridiculizeaz.
ntr-un moment de cutare nfrigurat, acesta d peste o scrisoare din partea
Anioarei, n care aceasta o ruga pe Ela s vin s-i in de urt pe perioada celor
dou zile n care soul acesteia lipsise, fiind plecat cu treburi. Cnd Iorgu, soul
Anioarei confirm cele scrise, acesta este npdit de remucri i capt permisie
ca s o vad la Cmpulung. Acolo petrece cteva momente fericite, pn cnd ea, a
doua zi, i cere s-i treac o parte din avere pe numele ei. Convins de motivaiile
mercantile ale acesteia, acesta o prsete i, ieit din casa n care se afla Ela, l
vede pe domnul G. plimbndu-se pe strad, atunci se hotrste s mearg s-i ia
lucrurile de la hotel i s-i omoare pe cei doi, dar, ntlnindu-se cu colonelul lui,
renun la acest plan i prsete oraul mpreun cu acesta. Pe drum afl c
domnul Grigoriade, presupusul amant al Elei, era i el n ora, i c alt femeie,
cutnd s fie cu el n absena soului ei, lsase acas o scrisoare asemntoare cu
cea gsit de el.
ntia noapte de rzboi
n ciuda ateptrilor, batalionul sublocotenentului Gheorghidiu este mobilizat cnd
ara intr n rzboi.
Batalionul lui lupt la Mgura, unde, din cauza incompetenei comandanilor i a
lipsei de coordonare, chiar Gheorghidiu este confundat, din neatenie, cu un militar
inamic i luat prizonier de propriii camarazi. Pe msur ce tefan se implic tot mai
mult n zbuciumul rzboiului, acesta reflect la ct de strin se simte de drama lui
cu Ela. Ironic, acesta se gndete c aceasta l-a nelat numai dup ce a devenit
bogat. La sfritul luptei, acesta scrie o scrisoare prin care i las suma de bani
cerut la Cmpulung.
n zilele urmtoare prinde un grup de copii de igani care furaser din sat. O tnr
de 15 ani i atrage atenia i o aresteaz ca s o sperie, dar i d drumul. Un ran
prte dou fete c ar fi spioane, dar nimeni nu tie ce s fac cu ele. De fapt,
dup cum se va afla din pres, cele dou fete erau adevrate eroine, care au
cluzit trupele romne s treac Oltul fr pierderi. Dup trecerea Oltului,
Gheorghidiu i batalionul lui se opresc n Cohalm, unde sunt atacai de unguri.
Fiind rnit, tefan Gheorghidiu este trimis la Bucureti, unde toat familia l
copleete cu ceea ce el consider fals afeciune. Mama lui, odat foarte ostil la

citirea testamentului, acuma vine s-i aduc cele trebuincioase la spital. Acas, la
soie, acesta observ detaat ct de puin l afecteaz situatia i se desparte de ea,
lsndu-i restul banilor i posesiunilor sale.

Padurea spanzuratilor Liviu Rebreanu

Pdurea spnzurailor este un roman din categoria prozei de analiz psihologic,
scris de Liviu Rebreanu. Inspirat de un eveniment real, condamnarea la moarte i
apoi execuia prin spnzurare a fratelui lui Liviu Rebreanu, Emil, ofier n armata
austro-ungar, care a ncercat s dezerteze i s ajung n liniile romneti.
Pdurea spnzurailor configureaz un univers dominat de rzboi i pndit de
perspectiva morii prin spnzurare, prezentat chiar din primele scene ale
romanului. Personajul principal, Apostol Bologa, este un intelectual confruntat cu
mai multe drame de contiin. Identitatea naional a sa este pus n cumpn pe
fondul ascensiunii naionalismului n jurul i chiar n interiorulImperiului AustroUngar. Un personaj simbolic e locotenentul ceh Svoboda (cu nume programatic,
provenit din cuvntul slav svobod, slobod, liber), de la care Apostol Bologa
nva reeta libertii. Formula narativ se schimb, naratorul investigheaz
impactul evenimentelor n contiina personajului.
Totul ncepe cu o spnzurare a unui om, dezertor, care, n ncercarea sa de a fugi la
duman cu hrile i planurile n mn, este prins. Apostol Bologa este cea mai
vajnic persoan din timpul executrii acelei persoane. Totul nc nu era gata,
lipseau unele lucruri, ca scunelul, clul i alte obiecte importante. A fost o crim
destul de grea, nu a ajuns curaj pentru a o face. Pe drum a mai ntreinut o discuie
cu Klapka, o persoan care a asistat la execuie. ns ajuns pe la mijlocul drumului a
nceput a visa cu ochii deschii, i amintea copilria.
Apostol Bologa este feciorul lui Iosif Bologa, politician i om cu diplom de avocat.
Dup ce a stat un timp n pucrie, ntors i ntlnit soia cu un copil n brae. Poate
nu era Bologa cel care o meritase pe soia sa, nsa aa i-a fost soarta. Copilul a
nceput a plnge cnd l-a vzut. Mama sa, d-na Bologa era o femeie credincioas,
de aceea i educa copilul pe cale religioas, lucru cu care tatl nu era de acord. n
curnd, copilul i pierduse marea dragoste fa de Dumnezeu, pe care o avuse mai
nainte. Dup patru clase, copilul a plecat s nvee n ora. Avea succese enorme i

tatl su se bucura de acestea (abia atunci Apostol a neles dragostea de brbat,

cum taic-su l iubete). ns odat, fiind la scoal a aflat c tatl su decedase, i
se simea foarte prost c nu i-a demonstrat pe deplin dragostea. Pe cnd avea vreo
douzeci de ani se ndrgostise de fata lui Doma, o fat care iubea s cocheteze, i
care nu-i prea plcea mamei sale. Anume ea a fost motivul pentru care el a plecat n
armat. El credea c n viaa ei sa ivit un alt brbat. i pentru a nu rmne n urma
lui, a plecat i el n armat. Cu toate chinurile mamei sale de a-l convinge, el a
plecat.
Dup ce se trezise din amorirea sa, tiind c a procedat corect,avea oricum unele
mustrri de contiin. Despre aceasta s-a i discutat la acea mas. Fiind ofier i
comandani se mai i certau, n contrazicere de preri. Pn n final, el rmase cu
prerea c acel dezertor a fost pedepsit pe dreptate. A avut susinere din partea lui
Klapka, cu care se i mprieteni. Klapka i povestise cum se simea de vinovat, c
prietenii lui au fost spnzurai n pdurea spnzurailor, n timp ce trebuia i el s fie
acolo, dar tcuse, i aa fcuse i tovarii lui. Se simea cumplit de vinovat. l
salvase doar o scrisoare de acas, de aceea n-a fost prins.
Mama sa i scria des, nsa el nu-i putea rspunde n acelai ritm. Era o persoan
respectabil, avea dou medalii binemeritate.
Totul era bine pn n momentul n care el aflase de la un prieten c va fi trimis pe
front s lupte mpotriva frailor si, mpotriva romnilor. Oficial,despre aceasta nu se
tia. n acel moment ncepuse crizele psihologice. Fiind romn nu putea lupta
mpotriva frailor si de snge. Prin minte i treceau tot felul de soluii. Chiar s fie i
spnzurat. Pn n final,i-a luat n minte i a ateptat s fie anunat aceasta oficial,
posibil putea s vorbeasc cumva cu generalul. Cnd s-a anunat asta, soluia cea
mai bun care i-a venit n minte, a fost cea ca sa ocheasc n proiectorul care
lumina, n observatorul acela, i poate va ajunge la general s-i cear s fie nlocuit.
A stat o noapte la pnda, prin ploaie i frig, toate acestea fcute doar pentru a fi
scutit de aceast povar. n fine, i-a atins scopul, a ochit n proiector. n curnd a
fost chemat la general, care l ntmpinase cu ospitalitate. i promise medalia de
aur, pentru cel mai bun locotenent. nsa cnd Apostol a ncercat s roage s-i
ngduie, acesta s-a enervat i nu ia acceptat rugmintea.
Povestindu-i prietenului su, Klapka, a hotrt c va pleca la inamic n gazd, s
fug. Cu toate c nu iubea dezertorii, i ura, i i considera ca demni de moarte.
Klapka, i-a spus c acum ca niciodat va fi pzit i urmrit, c nu se poate s fac o

nebunie ca asta, va fi omort, c-l va mpiedica s fac o asemenea prostie. ns

dac Apostol a hotrt aa, nimeni nu-i mai putea sta n cale.
Se trezise la unu dup miezul nopii. Auzise de undeva c vor ataca ruii, ns dup
ce ntrebase pe cineva s-a convins c nu poate fi adevrat. Chiar faptul c ruii au
atacat a fost i scparea lui de a nu fugi la inamic. El ajunse n spital pentru cinci
luni de zile, viaa lui atrna de un fir de pr, apoi se refcuse.
n acest timp, i-a primit medalia i a fost ngrijit de Petre, un soldat credincios.
Dup ce a fost vindecat, a fost trimis n muni, acolo trebuia s slujeasc acum. Cu
toate c era destul de slbit, a plecat la drum. Intrnd n odaia sa, a observat o
curenie strlucit, o atenie i o acuratee nemaipomenit. Totul strlucea. n col
sta fata gazdei, Ilona. De mai demult el a vzut-o i a observat cum a fost msurat
din cap pn n picioare. ns nu-i permitea nici s se uite la ea, cum avea deja
logodnic, pe care o iubea nespus de mult. Umblnd prin sat, a ncercat s se
spovedeasc unui preot, ns acesta nu la primit cu braele deschise i ntr-un trziu
a plecat la Klapka, la tovarii lui de alt dat. Le-a povestit totul detaliat i dup
asta se simea foarte obosit, calul pe care i la mprumutat doctorul ntlnit n drum
prea foarte obosit. Ajuns acas a fost ntmpinat de Ilona, creia ia rspuns cu
brutalitate. Cnd s-a culcat i simea capul tot mai greu, l nvlise boala. Medicul
deja venise i astfel a stat sub ngrijirea Ilonei i a lui Petre dousprezece zile, pn
medicul a cptat un concediu acas pentru bolnav. Vestea c va pleca acas nu l-a
prea bucurat, ns cnd i-a amintit c are o iubit i c nu s-a gndit cam mult timp
la ea, din indignare ctre fiica groparului i-a luat bagajele fcute de Petre i a
plecat la gar. Lundu-i rmas bun de la Ilona, aceea avea faa palid, i prea ru.
Ajuns acas, a fost ntlnit de mama sa i de servitoarea lor. A fost aezat la mas,
dup care s-a culcat n camera lui. A doua zi trebuia s se duc numaidect la
Marta, logodnica lui, s-i cad la picioare i s-i cear scuze. Nici nu se apuca s
plece i ea deja era aici, venise cu vizitiul, care o atepta la poart. Discuia nu a
fost reciproc interesant, ea chiar a vorbit mpreun cu vizitiul su n limba
evreiasc, ceea ce nu i-a plcut prea mult lui Bologa. La desprire ea i-a transmis
un srut, pe care l-a acceptat ns nu cu mult atenie.
n dimineaa urmtoare a scris o scrisoare domnului Doma, n care i-a lsat i
inelul de logodn, n semn c n-o mai iubete pe Marta. Ca rspuns, Doma, un om
respectabil a venit acas la el, i-a cerut explicaii i a neles c n-o mai iubete,
ns considera c i-a dezonorat fata. Ajuns acas a analizat situaia mpreun cu

fata sa, ce avea s zic satul. Pentru aceasta a nscocit c el s-a suprat c a vorbit
o alt limb n afar de romn. Urmtoarele trei zile plouase, el sttea n cerdac.
Dup o vizit a vzinului cu care fusese prieten, s-a certat i acesta a plecat cu buza
umflat. Mai trziu ns Apostol Bologa a neles iubirea lui Dumnezeu, a i simit-o.
Aceasta la determinat s se schimbe. Astfel s-a mpcat i cu vecinul su, dar a i
fost acas la Marta, cerndu-i iertare. Ea a nceput a plnge i a spus c doar ea
este de vin. Cu trei zile nainte de expirarea concediului a fost telefonat i anunat
s se prezinte de urgen la serviciu. Aceasta nu i-a complicat lucrurile.
La gar a fost petrecut de mama sa, care i-a amintit c e Sptmna Patimilor i s
nu uite de Dumnezeu, i ntlnit de Ilona. Cnd a vzut-o a roit. Fata l atepta pe
el, dar sub pretextul c atepta pe tatl su s vie de la pia.
Apostol i-a renceput viaa fericit, alturi de Dumnezeu i dragostea lui, Ilona.
Primul srut a avut loc cnd ea a plecat, dar el a strns-o de talie. De atunci fata
devenise ruinoasa i chiar se ascundea de el, chiar ea i-a spus c se teme de el.
Un pic mai trziu era deja deranjat de faptul c Petre vorbete cu ea, gelozia l
apsa. ntr-o zi, ns tatl fetei i spuse c pleac i are s vie peste cteva zile. El
se bucurase c va rmne cu Ilona. n ziua aceea ea trebuia s treac pe la el dup
biseric. l mcinau gndurile c poate nu are s vin. ntr-un trziu fata veni. El o
srut i ea nu se putu abine i a rmas la el n brae. Dimineaa el era foarte
fericit, unii spuneau c el deja s-a ndrgostit n fata groparului i c nu are gusturi
rele.
A fost odat la preotul satului i acesta i-a spus c n via e important doar
fericirea i c are s fac ce i spune sufletul. ndat dup aceasta el s-a dus la
locuina groparului s o cear de nevast pe Ilona. Tatl ei a acceptat ns nu
deodat. n sfrit cei doi au mers la printele satului care le-a dat binecuvntarea.
Cei doi ndrgostii triau deja mpreun. La venirea prietenilor nu se prea credea c
ei sunt iubii.
ntr-o sear, stnd n camer cei doi, au auzit o main care s-a oprit la poart.
Imediat Apostol a ieit afar i a vzut un soldat, care era trimis pentru a aduce o
scrisoare. Chiar dac nu-i prea plcuse soldatul, oricum i se prea cunoscut. n
scrisoare era scris c trebuie urgent s se prezinte domniei sale. Aa i a fcut, dar
mai nti i-a luat rmas bun de la soia sa, care parc simea c se duce pe ceva

timp i a nceput a plnge, el ns a spus c e un nimic, ndat va veni. ns

realitatea era altfel, era chemat pentru lucruri destul de serioase.
La regiment era chemat pentru nlocuirea judectorului general, care urma s
decid soarta a 12 romni. Cnd a auzit asta, el nu mai tia ce s fac, i se oferea o
cas, n care se spune c va tri cu viitoarea soie. Deodat dup finisarea discuiei,
el plecase acas s o vad pe Ilona, ns nu-i recunotea adevratul motiv. Dup
ce o vzuse o srutase aprins i i spuse c va veni numaidect dup ea. Pe drum
napoi au nceput confuziile cam unde se afl, de fapt el atunci dezerta la inamic. A
fost prins i dus la comisariat, chestiile erau foarte simple, procedurile rapide. El din
comandant se transformase n dezertor asupra cruia intuiau priviri duntoare. Cu
chiu i vai i s-a permis Ilonei s-i dea hran, ns de aceasta nu tia comandantul. n
sfrit muli erau de acord s-l scoat din ncurctur, doar c el se mpotrivea, ns
momentele de aprare i dorina de via varia foarte des. A fost acuzat pentru
dezertare la inamic i spnzurat. Pe drumul parcurs la spnzurtoare nu-i
recunotea numele, era n criz psihologic total.

Morometii Marin Preda

Romanul prezint viaa unei familii din sudul rii (Silitea-Gumeti), ilustrativ pentru
existena general a ranului romn. Aciunea se concentreaz asupra a dou momente
semnificative din viaa familiei lui Ilie Moromete: vara anului 1937 (n primul volum) i
perioada zbuciumat de dup rzboi (n cel de-al doilea volum).

n familia numeroas a Moromeilor exist mocnite nemulumiri pentru c bieii cei mari ai
lui Ilie Moromete, anume Paraschiv, Achim i Nil, i doresc independena economic i,
stimulai de sora lui Ilie, Maria Moromete, pun la cale un plan distructiv pentru interesele
economice ale familiei; ei vor s plece la Bucureti, s-i fac un rost i vor s ia oile i caii
pentru a avea un capital. n afar de aceti trei biei, provenii dintr-o prim cstorie, Ilie
Moromete mai are dou fete (Tita i Ilinca) i un biat (Niculae Moromete), cu cea de-a doua
soie, Catrina.

Moromete are o gospodrie bine ntemeiat; cu pmntul lui i cu zestrea Catrinei se

situeaz printre ranii mijlocai; printr-un mprumut la banc a reuit s-i cumpere o turm
de oi (24 de capete), al cror lapte constituie principala hran a Moromeilor. Caii, crua,
uneltele agricole asigur bunstarea familiei. Planul celor trei biei va da o grea lovitur
acestei gospodrii, pentru c mprumutul la banc nu este achitat, iar caii sunt indispensabili
pentru viaa de fermier. Ca s fac fa unei asemenea situaii, Moromete este nevoit s
vnd din pmnt, or, el tie c singura valoare stabil este pmntul.

Achim nscocete o poveste seductoare pentru interesele economice ale familiei; el i

propune tatlui su s-l lase s plece cu oile la Bucureti, s le pasc n marginea oraului i
s vnd laptele pe pre bun n capital. Moromete se las convins de utilitatea ntreprinderii
i i permite s rite n numele ntregii familii. Achim vinde oile i i ateapt fraii, pe
Paraschiv i Nil, care au hotrt s plece n tain, lund totodat i caii familiei. Dar Nil nu
accept s-i lase tatl singur n preajma seceriului, aa c cei doi frai i amn fuga pn
dup strngerea recoltei.

Moromete afl ntre timp de intenia bieilor i de faptul c Achim a vndut oile, dar nu
poate nelege dorina copiilor si. El este convins c i-a nvat s preuiasc unitatea
familiei i nu crede cu adevrat c vor pleca pn n momentul n care se declaneaz
conflictul. Paraschiv i Nil pleac, iau caii i o parte din zestrea surorilor lor vitrege.
Moromete trebuie s vnd din pmnt pentru a-i reface gospodria. Aciunea romanului se
completeaz prin numeroase episoade secundare, care confer romanului caracter de fresc
social. Paralel cu firul epic al romanului, scriitorul transpune povestea de dragoste dintre
Polina i Biric, discuiile din poiana lui Iocan, aspiraiile lui Niculae etc.

Cel de-al doilea volum prezint consecinele plecrii celor trei biei. Moromete se
nvinovete pentru plecarea lor i ncearc s-i aduc napoi. Nereuind, el se

nsingureaz, i pierde veselia, devine agresiv i de nesuportat pentru Catrina, care l

prsete. Fetele se mrit. Niculae refuz orice comunicare cu tatl su. Drama
personajului este accentuat ns i de transformrile brutale prin care trece satul, acestea
constituind i cea mai nsemnat parte n economia romanului. Dup venirea comunitilor la
putere, ca peste tot n ar, i n Silitea-Gumeti se instaleaz haosul.

Personaje dubioase vin s anune ceea ce va urma; un tovar poreclit Terente, dup numele
unui bandit legendar, i un tnr care se prezint drept notar promit credulilor o nou
religie a binelui i a rului, adic ceea ce Preda va numi, n alt roman, dictatura
proletariatului cu mintea inflamat. Niculae Moromete, aflat n plin criz religioas, chiar
primete demagogia comunitilor ca pe o religie. n afar de inoceni, n armata noii religii se
nroleaz oportunitii (Mantaroie), declasaii (Bil), cei care vor s parvin (Isosic) i mai
ales cei care nu mai au nimic de pierdut, nu cred n nimic i nu respect nimic, precum
Zdroncan sau Plotoag.

Scriitorul prezint principalele momente ale falimentarii ranului, crend o poveste

particular despre lupta crncen pentru putere. Fiecare personaj are interesele sale i se
folosete de confuzia care exist sau de proiectele comunitilor pentru a-i atinge elurile.
Seceta din anii 1946-1947 a constituit principalul moment al decderii societii tradiionale.
Perioada este foarte bine surprins aici, iar Preda prezint cu mult finee manevrele noii
puteri.

ranii primesc smn proast de la stat, care le pretinde apoi s-i achite cotele n
produse bune i n cantiti aa de mari nct n scurt timp (i din cauza secetei), munca
agricol devine o corvoad. n contextul acesta ncepe colectivizarea agriculturii, de fapt
confiscarea pmntului sub un pretext legal, ceea ce va nsemna ultima lovitur dat
ranului i proprietii sale. Pe acest fond istoric, scriitorul insereaz episoade ilustrative,
precum moartea unui ran nevinovat, experienele care marcheaz maturizarea lui Niculae,
nscenarea proiectat pentru compromiterea lui Adam Fntn (aciunea Cotigeoaia) etc.

Romanul se ncheie simbolic cu

este scris n stilul discontinuu
(nlndu-se lng salcmii de
intrat ntr-o istorie intangibil.

viziunea lui Niculae, dup moartea tatlui su. Fragmentul

al visului, Ilie Moromete aprnd n imagini memorabile
la poart, ieind pe podica unde-i petrecea serile), mut,
Lumea pare pustiit, iar Niculae, zguduit de plns, se

ntreab: Tat, tat... unde te duci tu acum, ncotro o s-o iai dup ce deschizi poarta i o s
iei iar la drum?.