Nanotehnologia:

ingerii microscopici ai
viitorului

Nanotehnologia este orice tehnologie care se

bazeaza pe abilitatea de a construi structuri
complexe respectand specificatii la nivel
atomic si folosindu-se de sinteza mecanica.

Structurile nanometrice nu numai ca sunt foarte mici,

ajungandu-se chiar pana la scara atomica in
proiectarea lor, dar ele poseda unele proprietati
total deosebite si neasteptate, in comparatie cu
trasaturile aceleiasi substante luata la nivel
macroscopic.

Roboti microscopici, subdimensionati incat

sa poata patrunde insesizabil in corpul
uman si sa se miste in voie, au inceput de
ani buni sa fie ganditi, proiectati si realizati
de oamenii de stiinta, in virtutea
intrebuintarii lor intr-o varietate de scopuri.

Medicii se confrunta adesea cu problematica

executarii unor operatii complexe de microchirurgie pentre repararea vaselor de sange,
pentru transplantarile de tesut sau pentru
reatasarea membrelor sectionate.

In curand insa, sistemul medical si mai ales

cel chirurgical si-ar putea modifica stilul de
abordare, capotand spre tehnologia
nano, cea care va permite prestarea
celor mai sinuoase sarcini medicale
prin controlarea telecomandata a unor
mecanisme robotice minuscule,
capabile sa calatoreasca prin corpul
omenesc, sa diagnosticheze afectiuni si sa
le trateze.

La Universitatea Tonhuku din Japonia, inginerul

Kazushi Ishiyama a proiectat mici spirale
rotative electronice, capabile sa inoate prin
fluidul celor mai subtiri vene organice.
Nanobotii pot fi injectati in organism cu
ajutorului unei seringi standard cu ac
hipodermic.
Ishiyama considera ca aceste dispozitive si altele
asemenea lor se vor dovedi extrem de eficiente
din punct de vedere medical, mai ales in privinta
indepartarii tumorilor cerebrale, foarte greu de
operat pe cale clasica.

Doctorul James Friend si echipa sa de ingineri

mecanici din cadrul Universitatii Monash din
Australia au construit deja un motor de tip acvatic
de dimensiunea unui cristal de sare, echivalenta cu
grosimea firului de par uman.
Principiul de functionare al
motorului este inspirat din stilul de
locomotie al bacteriei digestive
Eschierichia coli (E coli), care
foloseste mici tentacule pentru a
inota prin organism.
Viteza motorului este de 100.000 de
rotatii pe secunda.

Cateva institute de cercetare s-au implicat in

realizarea unei confluente intre tesutul
organic, viu, si componente anorganice,
pentru a crea dispozitive hibride care sunt
parte masinarii, parte organisme.
Primele asemenea inventii au fost roboti
microscopici care se asamblau singuri,
alimentati de muschiul cardiac si creati de
inginerii Universitatii din California, Los Angeles
(UCLA).
Aceste entitati hibride au potentialul de a fi
folosite in microchirurgie, de exemplu pentru
indepartarea placilor arteriale

Microcosmosul cucereste macrocosmosul

In laboratoarele sale, NASA
sustine intensiv stiinta
infloritoare a
nanotehnologiei. Ideea
principala a acestei
activitati este invatarea
gestionarii materiei la
scara atomica.
Daca vizionarii au dreptate, nanotehnologia ar putea
conduce la roboti care sa incapa intre cutele
amprentelor unui deget, la materiale autoregeneratoare,
lifturi spatiale si alte dispozitive uimitoare.

Cercetatorii incearca sa obtina de la nanomateriale

posibilitatea folosirii lor in sustinerea avansata a vietii,
in realizarea unor super-computere si a unor senzori
minisculi pentru substantele chimice.

Senzorii miniaturali pot detecta pana la cateva parti

dintr-un milion ale unor substante chimice, precum
gazele toxice, facandu-i folositori atat in explorarea
spatiului cat si in chestiuni de siguranta nationala.

Un alt concept propus este "o a doua piele" pe

care astronautii sa o poarte pe sub costumele
spatiale, care ar folosi bio-nanotehnologia
pentru a simti si a raspunde radiatiei ce
penetreaza costumul, sigiland rapid orice
zgarieturi sau brese.

O buna parte din cercetarile

nanotehnologice din toata
lumea se concentreaza pe
aceste nanotuburi.
Senzorii miniaturali pot detecta pana la
cateva parti dintr-un milion ale unor
substante chimice, precum gazele
toxice, facandu-i folositori atat in
explorarea spatiului cat si in chestiuni
de siguranta nationala.

 Totusi, inspirandu-se din biologie,

Constantinos Mavroidis, director al
Laboratorului de Bionanorobotica
Computerizata din cadrul Universitatii
Nord-Estice din Boston, exploreaza o
alternativa a abordarii nanotehnologiei:
in loc sa inceapa de la zero, conceptele
lui Mavroidis angajeaza "masinarii"
functionale molecular, pre-existente, care
pot fi gasite in celulele vii: molecule de
ADN, proteine, enzime, etc.

Este important sa incepem sa ne

gandim de pe acum la ce ar putea
face posibil nanotehnologia peste
multi ani de acum inainte!

Va multumesc pentru atentie!