Examen de admitere ~ 22 inlie 2015 Grita ne. 1 A. Marcati interpretarea corectit a structurii frazelor de mai jos. (Propozitiile sunt date in ordinea in care se succeda predicatele lor Jexprimate sau subinelese} in frazt.) 1, fyi dai seama eX nu mi-ar pkicea si te aud din nou acuzandu-i pe unii si pe alfii, cum {i-i obiceiul, ed ai fost impiedicat si-fi expui integral programul si de aceea nu ai fost votat. a. principali + compl. indirecti + subiectiva + cire, de mod + compl. indirect& + compl. indirect’ + compl. indirect; . principal + compl. directa + subiectiva + circ. de mod + compl. directa + compl. indirecta + compl. directa; ¢. principal + compl. indirecta + compl. direct + cire. de mod + compl. indirecta + compl. indirect + compl. indirecta; d. alté interpretare. 2, Chiar daci as avea douiizeci de ani, poate ca tot nu m-as incumeta si fac ce-mi spui tu, ci, in cele din urma, problema nu e sa incepi, ci sa finalizezi. a. circ. concesiva + prineipala + subicetivi + compl. indirect& + compl directa + cite. de cauzi + predicativa + circ. de cauzd + predicativa; b. circ. concesiva + principala + subiectiva + compl. directa + compl. directa + circ. de cauzi + predicativa + predicativa: e. circ. concesiva + prineipala + compl directa + compl. directa + cire. de cauza + predicativa + predicativas d. altd interpretare. 3. M-am resemnat in cele din urmi cu gindul ei m-a Lisat anume si-l intreb ce piirea ci nu stie, macar cd trebuia si-mi dau seama ci € 0 capeand, si m-am decis si nu-l mai intreb niciodati nimic, orice-ar fi. a. principala + atributiva + compl. indirect& + compl. directa + predicativa + circ. concesiv + subicctiv + compl indirecti + principala + compl. indirecta + cire. concesiva; b. principald + atributiva + compl. direct + compl indirect + predicativa + cire. concesivi + subiectiva + compl. indirecta + principal + compl. directa + cire. ‘concesiva: ¢. prineipala + atributiva + compl. indirect + compl. directa + subiectiva + circ. concesiva + subiectiva + ‘compl. indirecta + principal + compl. indirecta + principald (incidenta); d. alta interpretare. B. Marcati varianta corecté de analiza gramaticalé a cuvintelor subliniate din enunturile de mai jos: 4, invatatul pe apucate nu di randament. a. loc. ady. de mod / compl. circ. de mod; b. participiu (cu val adjectivala), fem., Ac. cu prep. /atr. adj.; e. verb la supin /atr. verbal: d. alta interpretare. ii cum sunt obiceiurile pe la noi? a. adv. rel. de mod / compl. circ. de mod; b. adv. rel. de mod / nume predicativ: adv. int. de mod / nume predicativ; d. alta interpretare. 6. — inainte de a fi admis la facultate, lucrase pe un santier. a. adj. (provenit din participiu), N. / nume predicativ b. adj. (provenit din participiu), Ac. / compl. circ, de mod: e. adv. de mod (provenit din participiu) / compl. cire. de mod; d. alti interpretare. 7. Edemonstrat de mult c4 lupu-si schimbi pirul, dar niravul ba. a. verb, ind. prez., d. pasiva / pred. verbal b. verb cop., impers. + nume predicativ (adj. part. sg., masc., N.) / pred. nominal; ¢. verb cop. impers. + nume predicativ (adv. de mod provenit din part.) / pred. nominal; d. alta interpretare. 8. Nu-i nicio problema, dragul meu, mai inceared 0 dati! a. subst., N. / nume predi ¢. subst., Ac. / compl. cire. de mod; d. alta interpreta b. subst., N. / subiect, 9. Dupi atiifia ani, aproape si nu te mai recunose, prictene! a. adv. predicativ / pred. verbal; b. adv. de mod / nume predicativ; e. adv, de mod / compl. cite. de mod: d. adv, de mod + conj. s& = loe. con). subord. / fird functie sintactica 10. A voastra a fost ideea aceea bizar? a. pron. pos., N. / subiect; b. pron pos., N. / nume predicativ; e. adj. pron pos., N. /nume predicativ; d. pron. pos., G. / nume predicativ 11, Oamenii din fata-i erau destul de agitati. a. pron. pers., G. cu prep. / att. pron. prep.: b. pron. pers., D. / compl. cire. de loc: ¢. pron. pos. D. cu prep. /atr. pron. prep.: d altd interpretare. 12, Am votat ambele propuneri, si a mea, si a ta. a. pron. pos., N. / aporitie; b. pron. pos., Ac. / apozitie; e. pron. pos. G. / apozitie; d. adj. pron. pos., Ac. /atr. adj 13. Ai habar cine e accla in spatele cAruia te ascunzi? a, pron. rel., G. cu loc. prep., / compl. cire. de loc: b. pron. rel, u loc, prep. / atr. pron. prep.; €. pron. rel., G. /atr. pron. gen.; d. adj. pron. rel., G. /atr. adj 4. mai citit dintre cArtile pe care fi le-am indicat? a. subst.. Ac. cu prep. / compl. direct: b, subst., Ac. cu prep. / compl. indirect; e. subst., Ac. cu prep. /atr. subst. prep.; d. alta interpretare. 15, Haide si-fi art Bucurestiu! noaptea! a. interjectie (predicativa), pers. a Il-a sg. / pred. verbal; b. verb predicati perativ, pers. a Il-a sg. / pred. verbal; e. adverb predicativ (provenit din interjectie) / pred. verbal; d. alti interpretare. 16. Le-a cumparat copiilor mei cAte o jucirie, iar alor sii cfite dow. a. num. distributiv cu val. adj., Ac. / atr. adj; b. num. colectiy cu val. subst. Ac. / compl. direct; ¢. num. colectiy eu val. adj., Ac. /atr. ad; d.alt& interpretare.Examen de admitere ~ 22 tulie 2015 Grita ne. 1 C. Marcafi varianta corectit de rtspuns: 17. 18. 19, 20. Ab 2. 23. 24. 26. 27. 28, 29. 30. 31. Se dau enunturile: (1) imi vine sa plang. (2) Nu ma obliga sit iau masuri. (3) Plange si-l iau si pe el in excursie. (4 Nu stiu cum si-fi mai explic. Propozitiile subordonate introduse prin conjunctia si sunt: a. subi (1), compl. indirecta in (2), cite. de seop in (3), compl. directs in (4); b. subiectiva in (1), compl. di de scop in (3), compl. directa in (4); e. compl. directa in (1), compl. indirecta in (2), cire. de cauza in (3), compl directa in (4); d. altd interpretare. Fie enunful: Cand a apdrut politia, s-a ascuns care pe unde a putut. Cuvintele subliniate: a. sunt amindoua relative (subordonatoare, pronume sau adverb); b, este relativ (pronume sau adverb) numai primul; e. este relativ (pronume sau adverb) numai al doilea; d. formeaza (impreuna) o locutiune relativa (subordonatoare). Fie enunjul: Neajungdnd la timp, a pierdut trenul. Cuvantul subliniat este: a. verb nepredicativ: b. verb impersonal; e. verb nepersonal: d. verb predicatiy. Fie urmatoarele structuri cu adjective demonstrative: (1) aceleiagi fete; (2) baiatului acela; (3) aceluiasi bitiat; (A aceiasi procedurdi; (5) (contra) aceleeiasi profesoare; (6) aceiasi profesori; (7) aceleeasi mijloace. Sunt corecte gramatical: a, numai (1). (2), (3). (6) si (7): b. numai (1), (3) si (6); €. toate, in afara de (5); d. alta interpretare. in fata celui de-al doilea component al cuplurilor ba. b. obligatorie; e. facultativas d. alta interpretare. ba, acum... acum, cind... céind, virgula este: a. exclust: Fie urmatoarele structuri: (1) dorinfele de schimbare ale guvernului; (2) dorintele de schimbare a guvernului; (3) vilele de protocol ale ministerului; (4) vilele de protocol al ministerului. Sunt corecte gramatical: a, toate b. numai (2) si (3); ¢. numai (1), (2) si G); d. altd interpretare, Fie enunurile urmatoare: (1) El trebuie sit aibe rabdare. (2) Cred ca 0 sd mearga la mare. (3) Ei trebuiau sa ajunga la timp. (4) Noite legi vor prevedea pedepse mai aspre. (5) El vroia sit devind avocat. Sunt corecte gramatical formele verbale subliniate: a. toate; b. niciuna: e. numai din (1), (2), (4) si (5); d. alta interpretare Fie urmatoarele enunturi: (1) Cauza precede efectul. (2) Cauzele preceda efectul. (3) Cauzele preced efectul. (& Am auzit cit un spectacol ar preceda conferina. (5) Se pare cit rispunsurile vor precede intrebérile. Sunt corecte gramatical formele verbale subliniate: a. toate: b. niciuna; ¢. numai din (1), (2) i (4); d. alta interpretare. Fie urmatoarele structuri cu relativul care: (1) omul cu ai cirui colegi: (2) omul cu @) omul cu ale ciirui suroris (4) omul cu a ctrui sora; (5) omul cu a edrui colegi; (6) omul cu ai cdrui surori; (7) omul cu sora ciruia; (8) omul cu surorile cdruia. Sunt corecte gramatical: a. toate; b. num: 3). (4). (7) si 8: . numai (1), (2), (3) si (4); d. alta interpretare. Fie enungul: Acei mandri zimbri maronii piireau destul de blanzi, asa cit imi ingdduii sit ma apropii de ei, dar nu mei vedea sit fac asta si cu tigrié aceia, caci nu-mi doresc sii infurii. Avesta confine: a, nici sgreseli;e. patru greseli: d. altd interpretare. Fie enuntul: / cea ce priveste acest guvern, a céirui ministrii sunt cam mediocrii, i teamé cé-ntr-o bunit zi nu se va sfii sa riposteze si el. Acesta contine: a. trei greseli; b. patru greseli: e. cinci gregeli; d. sase greseli Fie enunful: Nemai stiind daca acei grijulii maestri vit vor sustine, vi-i se pare ca, deodata, viata-i grea si ‘mira-m-ay sii nu faceti aceeasi greseala care au ftcut-o si acei ministri provi ine: a. trei greseli b. doua greseli; e. 0 greseala; d. alta interpretare. Fie enunful: Pe parcursul ultimetor decent si, de fapt, a intregii sale cariere (1) / al intregii sale cariere (2) /intregii sale_cariere (3), fusese in vizorul autoritijilor, dar yi a presei (4) / al presei (5) / presei (6). Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate: b. numai (2) si (5); ¢. numai (1) si (4): d. numai (2), (3). (5) si (6). Fie enunful: Esti unul dintre aceia care triiesti (1) / tritiesc (2) numai din trecut, iar asta este urmarea numeroase (3) / a numeroaselor (4) / numeroaselor (5) decamigiri de care a avut parte in ultimul timp. Dintre ‘cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate: b. numai (2), (3) si (S); ¢. numai (1) si (5); 4. numai (1), (2) si (4). Fie enuntul: Di-i pace si baiatului dsta (1) / astuia (2), cd se pretinde mare critic literar si mereu comenteacti elogios ta adresa romancierului acela (3) /aceluia (4) de doi bani, iar despre cirtile de vatoare ale alor nostri (5) / alor nostri (6) nu scrie nimic. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numai (2), (4) si (6) €. numai (2), (4) si (5); d- numai (1), (3) si (5). neyExamen de admitere — 22 tulle 2015 Grita ne. 1 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. at. 42. 43. 44, 45. 47. 48. 49. Fie enuntul: La inceputul celei de-a treia zi (1) / zile (2) de concurs, s-au mai prezentat doar doisprezece (3) / doudsprezece (4) candidate. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numai 2), 3) si (4): €. numai (1) $i (3); d. numai (2) $i (4), Fie enuntul: Guvernarea cel (1) /cea (2) mai mult apreciatié a durat decdt (3) / doar (4) un an, dar a avut cei mai eficaci (5) / eficace (6) ministri. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. numai (1), (3) si (5); b. numai (2), (4) si (6); €. numai (1), (4) gi (6); d. alta interpretare, Fie enunful: Pentru ca e pe (1) final de mandat, nu-! mai intereseazii despre (2) cei din institujie, riscindu-se (3) fot mai mult, Dintre cuvintele subliniate sunt corect folosite: a. niciuna; b. numai (1) si (2); ¢. numai (1) si 3): d. toate, Se dau urmitoarele enunturi: (1) Dorea mult ca sd intre la facultate. (2) Studia mereu ca sit intre la facultate. (3) Trebuia neapirat ca sd intre ta facultate. (4) Era dorinta Ini arzitoare ca si intre la facultate. Secventa subliniati este corect folosita in: a. toate: b. numai in (2 n (1), (2) si 4}; de mumai in (1) si 3), Se dit urmitorul enunt: Pe mine md ingrijoreazd sincer decizia pe care 0 vor lua-o referitor la situatia Greciei s nu-mi place despre tine ciind repeti mereu, ca si concluzie, proverbul cu pasiirea care piere pe limba ei. Acesta confine: a. trei greseli; b. 0 greseala; e. nicio greseala; d. dou areseli (2) vestibul, vépori, venétic, sevér; (2) vestibul, vépori, venetic, séver nil, vap6r tie, sevér; (4) vestibal, vapéri, iéver. Confin(e) doar cuvinte corect accentuat a. numai prima serie: b. numai a treia serie; e. num: ‘a patra serie; d. alta interpretare. Se di enunsul: Am venit de ta aeroport cu un taxi(1) / tdxi(2), pentru ed, fiind ianudrie(3) /iéinuarie(4) si foarte ‘frig, nu-mi ardea de asteptat in statia de autobuz. Dintre cuvintele accentuate sunt corecte: a. toate; b. numai (1) si) €. numai (1), (3) si (4); d. altd interpretare. Se dau urmitoarele cuvinte: ba-casla-u-re-at, bi-blio-te-car, hom-bo-nie-ri, ba-na-nier. Sunt corect despartite silabe: a. toate; b, numai primul; €. numai al treilea si al patrulea: d. alta interpretare. Se dau urmatoarele seri de euvinte: (1) batranetii, ghetii, dulcetii, dobanzii; (2) batrinetei, ghetei, dulcete, dobandei; (3) batranetit, ghetii, dulcetei, dobinzis (4) batranetei, ghetii, dulceti, dobdindei. Contin numai forme corecte de genitiv-dativ articulat: a. toate: b. numai prima sia treia; e. numai prima; d. alta interpretare. Se dau urmatoarele cuvinte: cifri-record, copy-right, vice-prim-ministru, cotii-parte. Sunt corect serise cu cratima: a, numai primul, al doilea gi al treilea; b, numai primul sal patrulea: e. toate, in afard de al doilea; d. altd interpretare. Se dau urmatoarele substantive comune: fenacitate, teroare, tandrete, timiditate. Sunt defective de plural: a. toate, in afara de al patrulea: b. numai al doilea: e. niciunul; d. alt interpretare Se dit enuntul: De eénd unele fri au renunjat a monedele(!) / monezile(2) nationale, i problemele ta bugetele(3) / bugeturile(4) statelor respective. Dintre substantivele la plural subliniate, sunt corecte, in contextele date: a. numai (1), (2) si (3): b. numai (2) si (4); e. numai (1) si (3); d. toate. Se da urmitorul enun{: Criza greceased pare acum 0 bombi care incepe si tictie(1) / si ticdiascd(2) si va exploda mai repede decat banuie(3) / banuiesc(4) ceilalti. Dintre formele verbale subliniate, sunt corecte, in contextele date: a. toate: b, numai (2) si (3); e. numai (1) si (4); d. alté interpretare. Se da urmitorul enunt: Criza greceasca s-a rostogolit ca un bulgire(t) / bulgdr(2), iar deciziile Uniunit Europene au ciizut ca un trisnet(3) / triznet (4) asupra tuturor. Dintre euvintele subliniate, au forme literare: a. toate; b. numai (1), (2) si G); €- numai (1) iG); d. alt interpretare Se dau seriile: (1) stereotip/stereotipie; (2) disertatie/izertatie, Avem: a. paronime in (1) si cuvinte in variajie liber’ in (2); b. paronime in ambele serii; . variante opfionale in ambele serii; d. alt interpretare. Se da enuntul: La céte obricnicii fi-am suportat, nu te mira cit te consider extrem de insolent(1) / indolent(2). Cuvantul corect (potrivit) pentru acest enunf este: a. primul dintre paronime; b. al doilea dintre paronime; ¢. cuvintele subliniate sunt variante optionale, deci amandoua sunt corecte; d. cuvintele subliniate sunt sinonime, deci amandoua sunt corecte. Se dau urmatoarele expresii: imperios necesar, insinuare rdutdcioasd, incantatie magica, Constituie pleonasme: a. toate; b, numai a doua sia treia; e. numai prima: d. alti interpretare. Se di enungul: Mereu am contemplat cu emotie(1) aceasti columnd comemorativa(2), considerata de tofi o reali capodoperit artisticd(3). Dintre expresiile subl ituie pleonasme: a, toate; b. numai (3); ¢. numai (2) si Q)s d. alta interpretare.Examen de admitere — 22 iulie 2015 Grita nr. 1 50. SH. 59. 60. Se da enunul: Avdind un atu in plus fata de turci, armata romana a dat asaltul decisiv pentru cucerirea cetitii, prinir-un atac de mare amploare. Acesta confine: a. trei pleonasme; b. doud pleonasme; e. un pleonasm: 4d, niciun pleonasm. Se dau euvintele: (1) a destina; (2) a (se) dedica; (3) a consfint; (4) a (se) devota. Sunt sinonime ale cuvantul @consacra; a. toate; b. numai al doilea si al patrulea; ¢. numai primul, al doilea gi al patrulea; d. alti interpretare. Sensul euvantului ceremonios este: a. care se comport sau se face cu politefe(exagerat); b, care se comporta sau se face cu mult fast, lux ete; e. care fine de un eveniment cu scop caritabil;d. niciunul dintre cele treisensuri de mai sus. Fie urmitoarele definiri si / sau expliciri de cuvinte: (1) razbunare pentru un riiu suferit de cineva; (2) rasplata pentru un serviciu faicut; (3) partida prin care un jucitor sau 0 echipit invinsii anterior incearcé sit objind victoria in fafa aceluiasi adversar, Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvantului revansa? a. toate: , numai prima gi a treia; e. numai prima; d. numai a treia. Fie urmitoarele definiri si / sau explicdri de euvinte: (1) actor de cire, saltimbane; (2) actor/actritd fard talent; (3) persoand prefacutd, ipocrita; (4) sarlatan. Care dintre acestea reprezinté sensul (sensurile) cuvantului comediant? a, numai (1) si (4); b. numai (1); ¢. toate; d. alti interpretare. Cuvantul {nefabil poate fiin raport de antonimie eu: a. oribil; b. solid, palpabil; e. exprimabil; d. obisnuit, banal Fie enunturile: La bibliotectt e deschis zitnic intre 9 si 15 (1) / de ta 9 la 15 (2) /intre 9-15 (3), dar nici 10% (4) / zece la suti (5) / zece procente ta sutii (6) dintre studenti nu i-au trecut vreodaté pragul. Dintre secventele subliniate, sunt corect folosite: a, numai (1), (2), (4) si (5); b. numai (1) si (5); €. toate; d. alta interpretare, Se dau urmitoarele abrevieri pentru cuvantul ,dumneavoastra”: (1) dv., (2) dvs., (3) d-voastrd, (4) dvoast Sunt corecte: a, toate; b. numai prima, a doua sia treia; e. numai prima si a doua; d. alté interpretare. Se dau urmitoarele cuvinte imprumutate din limba englezi: bodvguard(1) / bodigard(2), weekend(3) / week-end(4), e-mail(S) / email(6). Sunt coreet serise in limba romani: a. numai (1), (2), 3) si (5); b. numai (1), G) si); . toate; d. alta interpretare Fie enunqul: Desi nu e nici un(1)/ niciun(2) infumurat, nici un(3) / niciun(4) nerecunosedtor, iar tatdl situ imi ¢ ruda indepdrtata, nu mi-y dragi nici unul(S) / niciunul(6), nici celdlatt. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numai (2), (4) si (6); €. numai (2), (4) si (5): d. alta interpretare Se di enuntul: Ar trebui sd te apuct de invitat cu minim doi ani inainte, dact vrei sd suplinesti lipsa cunostintelor in ale gramaticii si sit previi impactul pe care nesiguranta ta in analiza gramaticala 0 poate avea ‘asupra recultatelor la examen. Acesta contine: a. nicio greseal’; b. 0 greseala; e. doud greselis d. trei greseli. D. Marcati riispunsul corect: 61. 2. 63. of. 65. 67. Ca urmare a majorarii cu 10%, 0 rata a dobnzii de 7% devine: a. 0,77; b. 71%; ¢. 17%; d. 0,077. Daca restul condifiilor piefei rman neschimbate, cresterea ofertei dintr-un bun X poate determina seiderea cererii pentru un bun Y. Fste cazul (in ordinea X, Y): a. autoturismului si combustibilului aferent; b. painii gi untuluis e, furculifelor 5i caleulatoarelor; d. portocalelor $i mandarinelor. Identificagi afirmagia falsd: a. salariul real scade, daca salariul nominal se reduce cu 7%, iar nivelul preturilor mane neschimbat; b. salariul real creste, daca salariul nominal se majoreaza cu 6%. iar nivelul preturilor creste cu 9%; e, salariul real seade, daca salariul nominal se mareste cu 5%, iar nivelul preturilor creste cu 8%; d. salariul real imdne constant, dacd salariul nominal se micsoreaz cu 4%, iar nivelul preturilor scade cu 4%. Totalitatea schimburilor economice de bunuri, servicii, capitaluri si alte transferuri valorice dintre agenti econom toate {rile lumii determind existenta: a. concurentei perfecte; b. legislatiei antimonopol (antitrust); ¢. economiei naturale: d. pietei mondiale. Identificafi care din urmaitoarele afirmatiiverific’ ideea de rationalitate a utilizirii resurselor: a. se produc bunuri care nu se cer pe piata: b. activitaile desfisurate sunt utile int-o anumitéi masuri, dar polueazi mediul: e, oferta depageste cererea; d. se produce cu consum mai mic de resurse decdt in alte situai, prin folosirea tehinologiilor superioare, Despre acfiunile companiei X in calitate de titluri de valoare, se poate vorbi atita timp eit: a. cle adue cistiguri (dividende) pe intreaga durata a funcjionarii companief; b. exista burse de valori; e. emitentul funetioneaza pe piatt sub forma societiii pe acjiuni; d. Adunarea Generali a Actionarilor decide distribuirea profitului sub forma de dividende. Croitoreasa X coase 0 rochie pentru uzul ei personal. Pentru ea, rochia finalizati presupune: a. un bun ‘economic; b. 0 marff; €. un agent economic si un pret; d. o materie prima, 4Examen de admitere ~ 22 iulie 2015 Grita ne. 1 68, 9. 70. n. 2h 73. 4. 18. 16. a7 78. 79. 82. 84. Dac un agent economic roman desfisoara activitati pe teritoriul Spaniei, atunci venitul realizat de el este inclus in urmitoarele categorii de Produs Intern Brut (PIB), respectiv Produs Nafional Brut (PNB): a. PIB Rominiei si PNB-ul Spaniei; b. PIB-u| Romaniei si PIB-ul Spaniei; e. PNB-ul Romaniei si PNB-ul Spaniei; d. PNB- ul Romaniei si PIB-ul Spaniei. Obiectivul prioritar al unui producdtor este: a, maximizarea veniturilor la bi productivititii muneii; e. maximizarea profitului; d. minimizarea consumului de bun etul statului; b. minimizarea sconomice pe pial Pe termen scurt, curba costurilor fixe se reprezinti grafic ca 0 dreapta: a. paralel& cu axa productiei (0X): b, care pomeste din originea axelor productiei (OX), respectiv costurilor (OY); ¢. suprapusd curbei costului total 4. suprapusi curbei costului fix med Pe o piafi cu concurenta perfect, preful rezulti ca urmare partea cétorva vanzatori puternici; e. negocieri . fixarii lui de catre stat; b. impunerii sale d d. expresiei raporturilor cerere-oferta. Oferta unui bun este elastica (restul conditiilor picfei rimindnd neschimbate) atunci end: a. variatia absoluta a ofertei este egala cu cea a prefului acelui bun; b. variatia ofertei este egal cu cea a cererii; e, oferta este mai mare decait cererca; d. variafia relativa a ofertei este mai mare decat variajia relativa a preului acelui bun. Pentru un emitent de obligatiuni, posesorul unui asemenea titlu se afl in posturd de: a. creditor: b. asociat ¢. debitor; d. actionar. Indicele prefului (pentru un bun sau serviciu) se determina ca raport procentual intre: a. preful actual si cel viitor; b. preful actual al bunului respectiv si cel al materiilor prime; e. pretul actual si preful perioadei de baz 4. preturile a doud bunuri din aceeasi clasdi de marfuri Pe termen scurt, productia fabricata si vinduti de un agent economic riméne neschimbata. Profitul firmei poate creste, in condifiile in care: a. veniturile producatorului scad, iar costurile sale crese: b. prejul produsului vindut se majoreaz4, iar cererea raméne sustinuta; c. costul de productie creste, iar venitul total rimane constant: 4. preful produsului scade fata de nivelul costului unitar, Lemnul este 0 resursi: a. naturald, de tip regenerabil; b. natural, de tip neregenerabil; e. natural, de tip nerecuperabil; d. epuizabila si neregenerabila. Un indice de 300% al masei monetare intr-o perioada nu inseamni perioada data; b. cresterea de 3 ori a masei monetare in perioada d. cresterea ctr 300% a masei monetare in perioada data, a. cresterea cu 200% a masei monetare i «. triplarea masei monetare in perioada data: in momentul in care o persoani preia un credit de la banea: a, scade masa monetara din economie; b, erese rezervele bancii; ¢. se multiplica moneda seripturala; d. creste numerarul in circulate. Cererea pentru bunul normal M (din categoria majoritatii bunurilor) este elastica. inseamna ca, daca prejul lui M seade cu 4% (restul conditiilor piefei riméndnd neschimbate): a. cresterea cantitiii cerute din M este mai mare de 4%; b. cresterea cantitafii cerute din M este mai mic& de 4%; e. cantitatea ceruta din M scade cu mai putin de 4%: d. cantitatea cerutd din M scade cu mai mult de 4%. La un curs de schimb de 4,5 lei/euro, inseamna ci: a. putem cumpara 4,5 curo cu | leu; b. preful unui euro este 0,22 lei; e. 4,5 lei = 4,5 euro; d. achizitionm 100 euro cu 450 k in cazul unui agent economic, in decursul unui an, productivitatea marginal a muneii egalizeazA sporul producfiei. inseamna ca: a. Ia finalul perioadei date, productivitatea medie a muncii devine zero; b. productia nu mai poate creste; ¢. factorul de productie munca a inregistrat in perioada data o crestere de 1 salariat; tea marginal a muneii devine egald cu productivitatea medie a munci le X si Y sunt substituibile. Dack pretul unitar al lui X se majoreaza (iar celelalte com pie{ei rman neschimbate), starea de echilibru in consum este asigurata atunci cdnd se achizitioneazi: a. mai mult din X si aceeasi cantitate din Y; b. mai putin din X si mai mult din Y; e. exact aceleasi cantitati a inainte de scumpirea lui X; d. mai putin din ambele bunuri. La un volum dat al venitului disponibil, cu eit partea destinati consumului este mai mare, cu atit: a, rata (medie) a ‘consumului scade; b. sporeste cuantumul economiilor;e. venitul se majoreaza; d. se micgoreaza economile. Cheltuielile salariale la nivel de firma reprezinta 1/3 din costurile vari 75% din costurile totale (care sunt de 120,000 u.m.). Marimea cheltuielilor cu salariil a. 40,000; b. 90,000; e. 30.000; d. 75.000. le totale, iar cele din urma constituie ):Examen de admitere — 22 julie 2015 Grila nr. 1 85. 87. 92. 93. 94, 95, 96. 97. 98, 99, 100. inate de consumul anumitor cantititi din bunurile A si B sunt (in unitifi de tate) Unga = 20, respectiv Ups = 10. in situafia optimului de consum, raportul P, / Py (dintre prefurile celor dowd bunuri) este: a. 10/20: b. 2: e. 1/2: d. 30. Pe fondul sporirii venitului consumatorilor, cantitatea ceruti dintr-un bun se modified de la forma C) forma C, = 65 — 5-P; a functiei cererii (unde P este pretul bunului). in condifiile in e: respectiv este dati de functiile Oy = 10-Py + 5 si O, = 10-P; + 5, iar celelalte varial pre(ul de echilibru: a, rimane constant; b. scade cu 15 u.m.: le ale piefei sunt neschimbate, creste cu | uum. d. ereste eu 133%, in condifiile in care productia unei firme creste ,bucata cu bucat&”, costul total in perioada curenta este 2.000 um. Cat a fost costul total in perioada de baz (in u.m.), daci firma a inregistrat un cost marginal de 100 uuam.: a. 205 b. 2.100; €, 1.900; d. 2.000. De la 40 um, in anotimpul friguros, preful unei perechi de cizme scade primivara cu 20%. Ca urmare, cererea pentru cizmele respective creste cu 12% fafa de momentul inifial, ednd era de 350 perechi. Valoarea absoluta a coeficientului de elasticitate a cererii in raport cu pregul ne aravi eX este vorba despre o cerere: a. clastica: b. cu elasticitate unitard; e. inclastica; d. perfect elastica, Oferta de lapte scade cu 10%, consecin{a a reduce! de lapte este: a. cu elasticitate unitard bi cu 12% a pretului laptelui pe piaté. Ca urmare, oferta lasticd; e. perfect inelastica (rigida); d. perfect elastica Venitul anului curent este 10 yane u.m., iar rata (medie a) consumului este 0,8. inseamna cA volumul economiilor este (in milioane u.m.): a. 8; b. 2; e. 12; d. 10. Structura costului total al unei firme care fabrica 1,000 buciti din bunul A este: materii prime, 100.000 u.m.s ‘combustibil si energie, 50.000 u.m.; amortizarea capitalului fix, 5.000 w.m.; chirii, 50.000 uam.s salarii, 250.000 u.m.; alte cheltuieli materiale, 25.000 u.m. Daci firma vinde un produs cu 600 u.m., marimea absolut a profitului inregistrat de ea este: a. 12%; b. 480.000 u.m.; e. 120,000 u.m.; d. 04 Productivitatea medie a 4 angajati este 16 bueati / lueritor, iar productivitatea marginalit aferenti celui S-lea este 15 buciti / lucritor. in lipsa altor informafii, se poate spune cu certitudine doar ci, atunci numdrul angajafilor devine 5: a. productivitatea marginal nu se mai poate comensura si devine b. productivitatea medie scade fafa de situatia precedenti; e, productivitatea medie ajunge si fie d. productivitatea medie creste fata de situatia anterioar Pe termen scurt, volumul productiei unei companii reste cu 150%. Cum evolueazit costul fix mediu in perioada curenti fati de perioada de bara: a. creste cu 50%; b. scade cu 40%; e, scade cu. 60%; d. seade cu 50%, La o firma, 8 angajafi realizeazi 200 bucdfi din bunul X. Dacd 3 dintre ei sunt concediati, cum trebuie si se modifice productivitatea medie a muncii, pentru ca productia si rimana neschimbata: a. si scadi cu 40%: b, si devind 260%: e. si se majoreze cu 60%: d. si creased de 16 ori. La inceputul unei perioade de timp, produsul M s-a vandut cu 50 usm. / bucata. Ce pret va avea el la finalul intervalului de calcul, dack rata inflafiei pe intreaga perioada a fost 20% (in u.m.): a. 70; b. 100; €. 60; d. 10. in cazul unui producator de fructe, raportul dintre profitul unitar (pe kilogram) gi profitul total obfinut este 2/3, Profitul pe kilogramul de fructe este 10 u.m., in conditiile in care unitatea de produs se vinde cu 15 u.m. / kg. Rezulti ci venitul total incasat din vanzari este (in u.m.): a. 15; b. 5; €. 22,5; d. 9,99. © firma cu ciclu de producfie pe termen scurt urmareste obfinerea unui profit de 8.000 u.m. Ea isi vinde produsul pe piati cu 100 u.m. / bueata, inres le 30 u.m. / bucata si costuri fixe de 6.000 u.m. pe intreaga produetie. Cantitatea de produse pe care trebuie s-o vanda agentul respectiv pentru a obfine profitul dorit este (in bucaiti): a. 6.000: b. 200; e. 20.000; d. 12. in anul t, indicele general al prefurilor a fost 150%. Daci, in acelasi an, puterea de cumparare a banilor s-a diminuat cu o zecime, masa monetara: a. a scazut cu 35%; b. a crescut de 3,5 ori; ¢. a crescut cu 135% d. a crescut cu 35%. jin cazul unei firme de productie, raportul dintre masa profitului si costurile totale ocazionate de fabricatie este 1/9, Dacd cifra de afaceri este 1.000 u.m., iar rata profitului in funcfie de mirimea ei reprezinti 10%, rezulti ci mirimea costurilor totale este (in uam.): a. 100; b. 9.000; €, 900; d. 10.000. al a crescut cu 20%, Determinafi marimea inclinafiei marginale spre a selizut in intervalul dat de la 60% la 55° intr-un interval de timp, venitul nati consum a perioadei, stiind ci inclinafia medie spre economi 0,7; b, 7%; €.0,3; d. 3%,