Preview referat Redactarea lucrarii de licenta

"Redactarea lucrarii de licenta"

Nu n ultimul rnd o tez reprezint i un certificat pentru Facultatea care te-a format c
ai ajuns la maturitatea necesar pentru a ncepe o carier profesional ori tiinific.
Este un document cu valoare de atestare, care se pstreaz i care poate s probeze, n
anii ce vin, c diploma care vi s-a eliberat este real i nu msluit.
"Redactarea lucrarii de licenta"
Cnd ncep s scriu la tez i n ce ritm lucrez la ea?
ncepei s lucrai la tez cu mult nainte de prezentare. Cel mai bine e ca n perioada n
care lucrai la program, n care acumulai ori triai date, n care citii ce au fcut alii i
ncercai s sistematizai, s facei note. Acestea le putei strnge ntr-un numr de
dosare egal cu numrul capitolelor lucrrii, pe fiecare dosar nscriind titlul capitolului.
"Redactarea lucrarii de licenta"
n felul acesta, cnd v hotri s trecei la operaia de redactare a tezei, n locul unei
operaii de compunere, de creaie, anevoioas i supus riscurilor, vei avea de fcut mai
mult una de triere, de organizare i interpretare, de reformulare a materialelor adunate.
Tot adunnd note, concepia unui capitol se va forma de la sine. La un moment dat v va
fi astfel uor s detaliai pe coperta dosarului coninutul capitolului.
"Redactarea lucrarii de licenta"
Notnd, cu gndul la lucrare, nc din perioada n care lucrai la program, face scrierea
mai uoar pentru c totul este nc proaspt n minte. Mai mult, n aceast faz se pot
semnala greuti, inconsistene, cazuri ce nu pot fi luate nc n considerare din cauza
unor limitri teoretice ale abordrii pe care o dezvoltai, frnturi de demonstraie, chiar
dac acestea vi se par atunci evidente.
Mai trziu, s-ar putea s rmnei cu amintirea c snt evidente dar s nu mai nelegei
de loc de ce ele snt att de evidente . De asemenea putei nota, ntr-un limbaj
simplificat, algoritmi ce vi s-au prut interesani n momentul n care i-ai construit.
V propun un experiment. Facei un efort i scriei, acum, mine ori poimine, o bucat
dintr-un capitol, poate chiar un capitol ntreg. Unul despre care avei o imagine clar
despre cum trebuie s arate, ce trebuie s conin. Punei-l apoi deoparte i nu v mai
atingei de el o lun.
Citii-l apoi dup o lun. Pariez c unele exprimri v vor prea strine, ca i cnd n-ar fi
fost scrise de dumneavoastr, unele strine n bine, altele n ru, i cu siguran vei
simi nevoia s formulai altfel unele pasaje, ca s nu spun nimic de coninut. De aceea
un proces de scriere trebuie s fie unul de durat. O carte, ori o tez scris pe
nersuflate este de cele mai multe ori una slab. Desigur, nu neg c putei avea o
inspiraie divin care s v fac s lucrai demenial i s dai gata ntr-un timp record
lucrarea. Dar n-o publicai a doua zi.
Lasai-o la dospit un timp. Ocupai-v n timpul sta de altceva, eventual luai-v un
concediu. Cnd vei reveni vei fi surprins s vedei ct de mult vei dori s modificai la

textul iniial. Cu siguran c mintea noastr are o inerie care face ca anumite lucruri s
fie trecute cu vederea. Recuperarea acestor scpri poate fi fcut fie dnd manuscrisul
unui coleg, fie lsndu-l deoparte un timp.
Lucrul la o tez este un proces care doar rareori seamn cu cel al scrierii unui roman.
Un roman se scrie pagin cu pagin, ntr-o manier incremental, probabil n paralel cu
finisarea textelor deja scrise. Scrierea unei teze este un proces neliniar i uneori chiar
iterativ. Cineva a spus c o carte, i deci i o tez se scrie ncepnd cu capitolul unu.
Apoi se reface acest capitol i se scrie capitolul 2. Dup ce capitolul 2 a fost scris, e
posibil ca viziunea asupra capitolului 1 s se fi modificat oarecum. Ca urmare se reface
capitolul 1 i n consecin i capitolul 2. Apoi se scrie capitolul 3. Odat acesta scris, se
refac capitolele 1, apoi 2, apoi 3, .a.m.d.
Ce trebuie s conin o lucrare?
O regul adesea bun de urmat este regula IMRAD :
I - Introducere (Introduction)
M - Metode (Methods)
R - Rezultate (Results)
A (and)
D - Discuii (Discussion)
Cum se scrie o introducere?
Introducerea este o parte foarte important a unei lucrri tiinifice i cu sigurana partea
cea mai important dintr-o lucrare de diplom. Pentru c ea trebuie s se constituie ntrun rezumat al ntregului coninut al lucrrii. Snt recenzori care nu trec niciodat de
introducere, restul fiind doar o rsfoial. Putei ctiga un cititor sau l putei alunga
dup modul n care scriei introducerea. Aici trebuie s spunei toate lucrurile
importante.
A pstra, n vederea obinerii unor efecte de surpriz, rezultatele spectaculoase pentru
partea final a lucrrii este o greeal. S-ar putea ca cititorul pe care ai fi vrut s-l
cucerii s nu ajung niciodat la capitolul respectiv...
Introducerea unei lucrri de diplom trebuie s se constituie ntr-o trecere n revist,
uneori chiar mai detaliat a cmpului pe care l investigai n lucrare. Pentru c o lucrare
de diplom urmrete i deprinderea absolventului cu "absorbirea" lucrrilor tiinifice,
verific capacitatea de a nelege corect un domeniu, de a-i sesiza corect limitele, o
privire asupra literaturii se poate uneori ntinde chiar dincolo de capitolul introductiv.
Nu snt excluse nici tezele complet dedicate unei munci de sintez. n acest caz ns este
de dorit ca literatura raportat ca fiind parcurs s fie semnificativ ca ntindere iar
lucrarea s nu se mrgineasc la a reproduce n secven o serie de lucrri, teorii,
rezultate, ci ar trebui s ncerce sinteze critice, semnalnd evoluia domeniului ori partea
care lipsete ntr-o teorie pentru a fi completat de alta.
Adesea evoluia tiinei este la fel de palpitant ca un roman poliist. O tez foarte
frumoas poate fi scris mergnd pe aceast idee. n acest caz contribuia original ar
nsemna gsirea unor exemple noi i explicarea lor comparativ prin mai multe filtre

interpretative.
n ce tip de tez se ncadreaz lucrarea mea?
Snt lucrri de sintez (ca cele semnalate mai sus), lucrri aplicative (n care primeaz o
aplicaie practic), i lucrri teoretice (n care primordial este o investigaie de natur
teoretic).
Toate aceste tipuri presupun aporturi originale.
n funcie de tipul de lucrare, ponderea seciunilor poate fi diferit. Astfel o lucrare
aplicativ va insista mai mult asupra metodei dect rezultatelor. Conteaz mai mult cum
a fost conceput aplicaia, dect funcionalitatea ei. ntr-o lucrare de orientare teoretic,
mai dezvoltat va trebui s fie seciunea de rezultate, unde enunai aportul dv. original,
dect cea de metode, care poate fi o trecere n revist a arsenalului teoretic ce constituie
eafodajul dezvoltrii dv.
Ce scriu n capitolul de concluzii?
n orice caz trebuie revzut pe scurt, n ordinea prezentrii n lucrare, contribuiile dv.
originale. Apoi lucrarea trebuie plasat n contextul altor realizri i fcut o comparare:
de ce este mai bun, ce aduce nou, ce completeaz la alte teorii, aplicaii.
De obicei acest capitol se ncheie cu o trecere n revist a manierei n care trebuie
continuat cercetarea nceput de dv.
Ce mai conine o lucrare de diplom?
Referine bibliografice, numai acelea ce snt referite n text, n ordinea alfabetic a
autorilor, sau n ordinea referirilor n text.
O fraz de mulumiri n care putei sublinia aportul altor persoane la realizarea lucrrii.
Eventual o list de apendix-uri, ce pot conine: coduri surs ale programelor realizate,
tabele de rezultate n extenso, alte rezultate.
Care snt fazele unei descoperiri?
Cnd ajungei s ntrezrii cam pe unde s-a ajuns cu cercetarea ntr-un domeniu
nseamn c ai depit primul prag.
n mod normal, dac sntei pasionat de domeniu, dup aceast faz urmeaz una n care
ncep s v vin idei. De cele mai multe ori ideile snt inspirate de lecturi. Lucrurile se
ntmpl cam aa. Citii un articol cu un scop n minte. Pe msur ce avansai cu lectura
gsii o slbiciune a modelului prezentat de autor n direct legtur cu problema care v
frmnt. Restul lecturiii este de obicei una precipitat n care vrei s vedei dac
autorul atinge aceast chestiune, sau ea scap modelului. Dac ajungei la sfrit i ea nu
a aprut nseamn c avei deja o "teorie" ...
Cerine privind coninutul lucrrii:

Scopul lucrrii de licen/dizertaie este s demonstreze c: s-a identificat o tem de

interes n spaiul comunicrii, s-au studiat i nsuit suficient de bine noiunile dintr-un
domeniu, absolventul are capacitate de aplicare i sintetizare a acestor noiuni, precum
i de integrare a lor ntr-o viziune corect. De asemenea, lucrarea trebuie s
demonstreze capacitatea de realizare n mod independent a unei aplicaii corecte din
punct de vedere metodologic i tiinific la una din disciplinele studiate, a formulrii de
concluzii utile pentru activitatea n domeniul particular ales.
Structura lucrrii de licen:
a) Introducere:motivaia tratrii temei i perspectiva studentului privind tema respectiv
(noutatea abordrii);
b) Seciunea teoretic/metodologic (dou capitole): elemente de teorie preluate corect
(cu citri) din literatura de specialitate, interpretri proprii i exemplificri din contextul
romnesc, precum i argumente aduse n sprijinul interpretrilor se consider strict
elemente legate de tema lucrrii i nu elemente generale;
c) Seciunea aplicativ, n dou variante:
- Investigaie empiric (cercetare de teren) trebuie s fie realizat pe un aspect din
realitatea romneasc i s fie proiectat i realizat de ctre student;
- procedur (produs de comunicare), exemplu: plan de comunicare strategic, program
de relaii publice, planul unei campanii de relatii publice, plan de reabilitare n urma
unei crize.
Pentru ambele variante, lucrarea trebuie s specifice clar modul de culegere a datelor i
contribuia personal a studentului;
d) Concluzii generale: extinderea concluziilor studiului de caz la un nivel mai mare de
generalitate (la nivelul ntregii teme tratate);
e) Bibliografia cuprinde toate titlurile citate n cursul lucrrii i titluri recente (ultimii
cinci ani) i relevante pentru tema tratat;
f) Anexe (dup caz): datele brute folosite (observaie: prezentrile organizaiei n care se
realizeaz studiul de caz se includ la anexe)
Structura studiului de caz pentru o lucrare academic la disciplinele de mai sus:
- Pentru o parte aplicativ cu cercetare de teren: Introducere, motivaia alegerii temei,
scopul cercetrii, baza teoretic (doar dac e suplimentar fa de ceea ce s-a spus deja
n capitolele anterioare) ipoteze, metode (instrumentele se ataeaz la anexe, se
precizeaz sursa datelor folosite) prezentarea i interpretarea rezultatelor, concluzii i
sugestii.
- Pentru un produs (procedur) de comunicare: algoritmul de realizare al procedurii
respective (exemplu: algoritmul de realizare a unei campanii de relaii publice).

Metode din tiinele sociale care sunt recomandate:

- ancheta prin chestionar sau interviu, observaia sistematic, studiul documentelor
(analiza de coninut), metoda comparativ, experimentul/simularea, analiza sociometric.
Lungimea lucrrii i proporia capitolelor: ntinderea total ntre 40 i 50 de pagini
(exclusiv anexele), capitolele s aib o lungime ntre 10 i 20 de pagini, partea teoretic
s nu depeasc o jumtate din ansamblul lucrrii.
Motive de respingere a lucrrii:
- preluarea fr citare a unor texte cu copy-paste din literatura de specialitate sau de pe
Internet;
- lipsa contribuiei personale (exemplu preluarea integral a unui studiu de caz);
- lipsa integral a trimiterilor la surse teoretice;
- lipsa caracterelor romneti (diacritice);
- lipsa studiului de caz;
- lipsa bibliografiei;
- lipsa indicrii surselor pentru datele din studiul de caz.
A. Formatul tezei Licenta trebuie sa cuprinda urmatoarele parti:
1) Pagina de titlu
2) Cuprins
3) Continutul tezei
4) Bibliografie
5) Anexe
Modul de redactare al tezei de licenta:
Lucrarea trebuie redactata pe computer in format A4, in Times New Roman, marimea
literelor fiind de 12 puncte iar distanta dintre randuri fiind de un rand si jumatate.
Numerotarea paginilor se va face cu litere arabe, in partea de joc la mijlocul fiecarei
pagini. Toate capitolele vor incepe pe o pagina noua spre deosebire de subcapitole si
subpuncte care pot fi plasate oriunde in pagina.
PAGINA DE TITLU TREBUIE SA CONTINA:
1) Numele universitatii, a facultatii si a catedrei;
2) Titlul tezei;
3) Nivelul de sustinere a tezei (teza de licenta);
4) Numele candidatului;
5) Anul realizarii;
6) Numele si titlul coordonatorului dar acestea vor fi trecute numai cu acordul sau si se
vor scrie pe urmatoarea pagina, cea de dupa titlu.Toate lucrarile trebuie sa fie sustinute

de un coordonator agrea, poate sa fie cercetator sau cadru didactic.

CUPRINSUL este o parte importanta in redactarea lucrarii tale de licenta deoarece aici
se vor intalnii capitolele, subcapitolele si subpunctele. Capitolele, subcapitolele si
subpunctele vor fi numerotate cu numere arabe astfel: capitolele ex:(1, 2, 3 etc);
subcapitolele ex:(1.1, 1.2, 1.3 etc) si subpunctele ex:(1.1.1, 1.1.2, sau 1.2.1, 1.2.2, etc).
Titlurile capitolelor, subcapitolelor si subpunctelor vor fi scrise in bold. Aceasta parte
va mai contine bibliografia si anexele, cu specificarea paginatiei corespunzatoare din
text.
BIBLIOGRAFIA va fi redactata conform standardelor APA (American Psychological
Association), dar mai multe detalii aflati la punctul IV.
ANEXELE vor cuprinde ilustratii suplimentare / scale, prelucrarile preliminarii, sau alte
indicii si materiale care sa prezinte studiul intreprins. Sus
B. Continutul tezei Teza de licenta va trebui sa fie bine organizata, sistematizata si
redactata logic,iar ea va trebui sa prezinte urmatoarele aspecte:
1) Introducere
2) Cadrul teoretic al problemei studiate
3) Obiectivele si ipoteza/ipotezele cercetarii
4) Metodologia cercetarii
5) Rezultatele cercetarii si interpretarea acestora
6) Concluzii si implicatiile cercetarii in practica psihologica
7) Rezumatul lucrarii, preferabil intr-o limba de circulatie internationala
1) INTRODUCEREA va trebui sa aduca un argument puternic al cercetarii realizate, iar
ea o sa fie redactada in aproximativ 3 pagini. In introducere se va prezenta sintetic
situatia cercetarilor relationate cu subiectul ales, motivatia alegerii temei, relatand foarte
precis domeniile care nu au fost explorate sau care solicita investigatii suplimentare si
reconsiderari.
2) CADRUL TEORETIC AL PROBLEMEI STUDIATE.
Aici se va realiza o evaluare critica a literaturii de specialitate care sa fie relevanta temei
tale de cercetare. Acest punct o sa fie redactat numai intr-un singur capitol (Capitolul 2)
care va trebui sa prezinte cadrul teoretic al problemei studiate si nu va trebui sa
depaseasca 50% din numarul paginilor tezei. Aici vei prezenta teoriile impreuna cu
modele explicative, aratand dezvoltarea si stadiul recent al cercetarii, poti sa mentionezi
si parerea ta despre posibilele lacune sau limite care au fost omise in procesul cercetarii.
Literatura care ai mentionat-o o vei clasifica dupa un criteriu explicit mentionat si
anume: cronologic, tematic, sau de alta natura. In aceasta parte a lucrari vei arata
capacitatea ta de a selecta bibliografia corespunzatore, de a analiza critic, si puterea ta
de a-ti forma propriului tau punct de vedere despre subiectul studiat.
3) OBIECTIVELE SI IPOTEZELE CERCETARII proprii, vor contine urmatoarele
aspecte:
a) Formularea coerenta a obiectivelor generale si specifice ale cercetarii;
b) Formularea explicita a ipotezelor cercetarii (daca este cazul);
4) METODOLOGIA CERCETARII contine urmatoarele paragrafe:

a) Subiectii (principalele date demografice)

b) Instrumentul/instrumentele de investigare (descriere)
c) Designul experimental (daca sunt experimente de laborator acesta va fi foarte amplu
tratat)/procedura de lucru
5) REZULTATELE CERCETARII/INTERPRETAREA ACESTORA contine
urmatoarele subcapitole:
- 5.1. prezentarea si analiza datelor
- 5.2. interpretarea rezultatelor
In aceasta parte a lucrarii vei redacta figurile si tabelele care vor reda rezultatele
cercetarii tale care trebuie sa decurga foarte clar si coerent.
Se atribuie o interpretare psihologica la toate rezultatele numerice si la semnificatiile
acestora si este de dorit sa dati unele explicatii contextuale si alternative impreuna cu
implicatiile rezultatului discutat. Datele proprii trebuie interpretate prin raportarea la
datele literaturii de specialitate, aratand diferentele si asemanarile.
6) CONCLUZII SI IMPLICATII.
Acestea trebuie sa fie formulate foarte clar si limpede, iar redactarea obiectivelor
cercetarii trebuie sa fie logica si coerenta. In acest capitol se va prezenta motivatia
cercetarii. Concluziile cercetarii realizate impreuna cu implicatiile sale practice vor
arata contributia ta adusa in domeniul ales, iar astfel concluziile vor reflecta raspunsuri
si solutii la intrebarile cercetarii. Cand vei redacta concluziile trebuie sa eviti detaliile si
argumentarile suplimentare. Sus
C. Stilul si limbajul de cercetare O regula importanta in redactarea tezei de licenta este
ca aceasta nu trebuie sa contina greseli gramaticale (punctuatie, lexic, acord). Lucrarea
trebuie redactata intr-un limbaj academic impersonal, specific lucrarilor de
cercetare.Relatia dintre idei trebuie sa fie clara, iar teza trebuie sa fie coerenta. Sus
D. Citarea bibliografica Autorul tezei trebuie sa citeze in mod corect toate sursele
incluse in teza, inclusiv figuri, tabele, ilustratii, diagrame deoarece toate sursele
bibliografice, primare sau secundare, publicate sau nepublicate, sunt proprietate
intelectuala a autorilor sau institutiilor care au realizat acele materiale.
Tot ce inseamna preluare din diferite scrieri, fraze sau paragrafe vor fi citate prin
indicarea inclusiv a paginii din sursa utilizata, dar si prin ghilimele si forma italica a
literelor, iar toate acestea trebuie sa se regaseasca in bibliografia finala. Atunci cand
sursa citata este indirecta, adica preluata de la un alt autor, se va scrie numele si initiala
prenumelui autorului si anul publicatiei, cu indicarea in paranteza a autorului si anului
aparitiei sursei indirecte din care s-a citat. Daca sursele preluate sunt de pe internet
atunci vor fi notate adresele de pagina web,iar acestea vor fi bagate ultimele in cadrul
bibliografiei.
Exemple:
1) Horia C. Matei, Statele lumii. Mica Enciclopedie de Istorie, Ed. Meronia,
Bucuresti,1999
2) Eugenio Garin, Umanismul italian, Ed. Univers, Bucuresti, 1982
3) G. Antoniu, C. Bulai, Practica judiciara penala, vol. III, parte speciala, Ed.

Academiei, Bucuresti, 1992

4) Vasile Dobrinoiu, Gh. Nistoreanu, I. Pascu, I. Molnar, Al. Boroi, V. Lazar: Drept
penal, partea speciala, Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1999