ncepnd cu anul 1835 se stabilete la Leipzig, unde va conduce orchestra Gewandhaus,

pe care o va transforma ntr-una dintre cele mai renumite formaii din Europa i, implicit,
va da oraului aura unei adevrate metropole a muzicii germane. lefuit ntr-o formaie de
nalt nivel profesionist, orchestra a putut aborda un repertoriu bogat i variat n aa-zisele
concerte-istorice cu programe din toate epocile muzicale.
Pentru a da un plus de strlucire concertelor a invitat pe marii si contemporani:Berlioz,
Liszt, Chopin, Wagner, Gade, Schumann, pe renumiii pianiti: Chopin, Liszt, Hiller,
Moscheles, Kalkbrenner, Thalberg, Clara Schumann i pe cntreele de renume Henriette
Sontag, Wilhelmine Schrder-Devrient, Giuditta Pasta sau pe concertmaistrul su Ferdinand
David. Concertul pentru trei piane de Bach a avut drept interprei pe Clara Wieck,
Moscheles i Mendelssohn, iar n cea de a doua versiune pe Liszt, Hiller i Mendelssohn.
Multe creaii au fost cntate n premier absolut, cum au fost Simfonia a IX-a de Schubert,
operele Freischtz i Oberon de Weber. Prevala muzica german, nct rolul su n
promovarea artei germane i nlocuirea, mai ales n cea religoas, a creaiei italiene
tradiionale a fost covritor.
De numele su se leag alt nfptuire: nfiinarea Conservatorului de muzic de la
Leipzig (1843), institut de rsunet datorit seriozitii cu care s-a lucrat nc de la
ntemeierea sa. Printre primii profesori au fost Mendelssohn i Schumann (compoziie),
Ferdinand David (vioar), Moritz Hauptmann (armonie i contrapunct). n domeniul creaiei,
Mendelssohn a fost ataat de clasicism i mai puin de muzica nou a lui Chopin, Berlioz sau
chiar Schumann, de unde acea moderaie specific stilului su. A imprimat i
Conservatorului tradiia cultivrii clasicilor, nct, dup moartea sa, acest institut a devenit
un centru de meninere a unui pronunat academism.