Refuzndu-i-se postul de director muzical al Singakademiei din Berlin de ctre spiritele

nguste ale locului, el accept acelai post la Dsseldorf (1833), unde se remarc ca un
entuziast interpret, compozitor i organizator muzical, impulsionnd viaa cultural a
oraului prin interpretarea creaiilor marilor clasici. Totodat, rupe tradiia conducerii
formaiei orchestrale de la clavecin sau de ctre concertmaestru, prin prezena dirijorului
la pupitru i folosirea baghetei. Invitat s dirijeze n diferite centre muzicale, la Kln,
Dresda, Frankfurt, Aachen, el va capta pretutindeni publicul prin programele concertelor
sale, ngrijit cizelate.
ncepnd cu anul 1835 se stabilete la Leipzig, unde va conduce orchestra Gewandhaus,
pe care o va transforma ntr-una dintre cele mai renumite formaii din Europa i, implicit,
va da oraului aura unei adevrate metropole a muzicii germane. lefuit ntr-o formaie de
nalt nivel profesionist, orchestra a putut aborda un repertoriu bogat i variat n aa-zisele
concerte-istorice cu programe din toate epocile muzicale.
Pentru a da un plus de strlucire concertelor a invitat pe marii si contemporani:Berlioz,
Liszt, Chopin, Wagner, Gade, Schumann, pe renumiii pianiti: Chopin, Liszt, Hiller,
Moscheles, Kalkbrenner, Thalberg, Clara Schumann i pe cntreele de renume Henriette
Sontag, Wilhelmine Schrder-Devrient, Giuditta Pasta sau pe concertmaistrul su Ferdinand
David. Concertul pentru trei piane de Bach a avut drept interprei pe Clara Wieck,
Moscheles i Mendelssohn, iar n cea de a doua versiune pe Liszt, Hiller i Mendelssohn.
Multe creaii au fost cntate n premier absolut, cum au fost Simfonia a IX-a de Schubert,
operele Freischtz i Oberon de Weber. Prevala muzica german, nct rolul su n
promovarea artei germane i nlocuirea, mai ales n cea religoas, a creaiei italiene
tradiionale a fost covritor.