Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PLOIESTI
FACULTATEA STIINTE ECONOMICE
MASTER MANAGEMENTUL SISTEMELOR
ECONOMICE, TURISTICE SI ADMINISTRATIVE
LUCRARE DE DISERTATIE
COORDONATOR LUCRARE :
Prof. univ. dr. IARCA ION
AUTOR :
MALINSCHI (CAPITANU)
OANA CLAUDIA
2006
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA SOCIETATII
1.2.
1.3.
Anul
2002
2003
2004
Media anuala
(mii lei)
71.047.177
91.920.903
150.291.088
104.419.056
(mii euro)
1.967
2.546
4.163
2.892
CONDUCERE / PERSONAL
Personalul angajat : societatea are un numar total de 20 salariati cu contract de
munca pe perioada nedeterminata formand o echipa tanara, dinamica, orientata spre nou.
Echipa manageriala este formata din 2 membri :
1.4.
directorul comercial.
FURNIZORI / CLIENTI
Principalul furnizor de marfuri este S.C. ABREVAL S.A. Roman, cu care are
CAPITOLUL 2
2.1.
GLOBALA
Mediul financiar in care se incadreaza intreprinderile, are carateristici care permit,
in acelasi timp, sa se delimiteze domeniul gestiunii financiare si sa se justifice
2.
2.2.
Poate fi vorba si de stat, daca bugetul sau este deficitar, de particulari care
efectueaza cheltuieli pentru achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata.
Toti acesti agenti economici se afla deci in situatia de deficit previzibil si vor
trebui sa renunte la unele din proiectele lor, daca nu isi procura fonduri care sa le acopere
lipsa resurselor.
Daca reusesc acest lucru au reusit sa-si finanteze deficitul sau sa- si acopere
nevoile de finantare.
Repartizarea excedentelor si a deficitelor prezinta caracteristici de regularitate
care exprima aspecte structurale ale finantarii.
Anumiti agenti sunt esentialmente excedentari. E vorba in special de particulari.
Alti agenti sunt in general deficitari, acesta fiind in special cazul intreprinderilor,
in sfarsit, alte categorii au o situatie variabila si pot fi, in functie de operatiunile dintr-o
anumita perioada, in situatia de excedent sau de deficit.
Problema finantarii ridica la scara economiei nationale, doua probleme
principale :
-
modalitatile prin care economiile vor putea fi canalizate spre agentii care
au nevoie de finantare.
Ea permite discutarea instrumentelor si mecanismelor de finantare si de
distributie a creditului.
Relatia intre agentii cu excedent si agentii cu deficit se poate stabili dupa doua
modalitati fundamentale ale finantarii externe, cea a finantarii directe si cea a
intermedierii financiare.
Finantarea externa poate fi finantare directa sau finantare cu ajutorul intermedierii
financiare.
In cazul relatiei de finantare directa se stabileste un contact direct intre agentii cu
excedent de finantare si agentii cu deficit de finantare.
Cei dintai isi pun economiile la dispozitia celor din urma, fara ca un intermediar
sa intervina intre ei.
Acest tip de situatie se intalneste in cazul in care o intreprindere foloseste
economiile publice cu ocazia unui imprumut obligatar sau a emiterii de actiuni noi.
NECESITATEA DEZVOLTARII FINANTARII DIN EXTERIORUL
INTREPRINDERII
Finantarea externa se poate baza, fie pe un mod de finanatare directa, fie pe o
intermediere financiara.
Finantarea directa permite stabilirea unei relatii imediate intre unitatile care au
nevoie de finantare si cele cu excedente de finantare.
In cazul intermedierii, intermediarul financiar poate realiza reglarea, daca accepta
sa-si asume riscul transformarii operatiunilor pe care le efectueaza.
Cele trei moduri fundamentale de finantare corespund unor trei faze ale unui
proces istoric de extindere a domeniului de finantare, care asigura trecerea de la un regim
de autofinantare pura la un sistem care include finantarea directa si apoi intermedierea
financiara.
Acest proces permite largirea cercului celor care concura la finantarea economiei
si marirea fondurilor mobilizate.
Astfel, diferentierea intre cele trei moduri de finantare fundamentale constituie
unul din aspectele majore ale evolutiei sistemelor financiare.
CARACTERISTICILE SI ETAPELE EVOLUTIEI SISTEMELOR
FINANCIARE NATIONALE
Analiza procesului de evolutie a sistemelor financiare necesita, in acelasi timp, o
abordare istorica si una comparativa.
Din perspectiva istorica se cauta punerea in evidenta a transformarilor efective
care au afectat sistemul financiar al fiecarei tari.
Compararea evolutiilor obsevate permite apoi discutarea existentei tendintelor
generale, care privesc ansamblul sistemelor financiare nationale.
2.3.
DE VIATA AL INTREPRINDERII
In diferite etape ale ciclului lor de viata, intreprinderile sunt confruntate cu nevoi
de finantare specifice.
Dar ele degaja surse de fonduri in conditii care se modifica si care impun
probleme de ajustare financiara in termeni proprii fiecarui stadiu de dezvoltare a lor.
Formularea obijnuita a modelului ciclului de viata pentru o intreprindere pune in
evidenta succesiunea a patru etape tipice pe plan comercial, strategic, tehnic, financiar.
Cifra de afaceri
si rezultate
Pornire
Crestere
Maturitate
Declin
Cifra de
afaceri
Rezultate
Timp
10
11
12
CAPITOLUL 3
SITUATIA FINANCIARA A
SOCIETATII COMERCIALE
3.1.
BILANTUL FINANCIAR
Analiza lichiditate exigibilitate, numita in practica tarilor occidentale analiza
13
calculate ca diferenta intre activul total ( exclusiv elemente de activ fictiv ) si datoriile
totale externe (numai fata de terti nu si de actionari).
Gruparea posturilor din bilantul contabil, in vederea analizei financiare, are la
baza criteriile de lichiditate exigibilitate.
Elemtele de activ sunt structurate in functie de cresterea gradului de lichiditate
( posibilitatea de a fi transformate in bani ) incepand din partea de sus a activului
bilantier.
Astfel, in activ se vor inscrie mai intai elementele cele mai putin lichide,
respectiv imobilizarile ( necorporale, corporale si financiare ) numite si nevoi sau
intrebuintari permanente datorita rotatiei lente a capitalurilor investite.
Se inscriu apoi activele circulante, avand un grad de lichiditate mult mai mare
decat imobilizarile, motiv pentru care sunt numite si nevoi sau intrebuintari temporare.
Elementele de pasiv sunt structurate dupa gradul crescator de exigibilitate
( insusirea lor de a deveni scadente la un anumit termen ).
Astfel, se vor inscrie mai intai capitalurile proprii, provenite de la asociati, apoi
cele din reinvestiri ale acumularilor anterioare ( rezerve, profit nerepartizat ) cat si din
surse publice ( subventii, provizioane reglementate si alte fonduri ).
Practic, aceste resurse nu au o anumita scadenta, deci nu sunt exigibile ( decat in
situatii extreme, de faliment ) si de accea se mai numesc si resurse permanente.
Datoriile pe termen lung inscrise in categoria resurselor permanente sunt
imprumuturile pe termen lung si mediu cu scadenta mai indepartata ( mai mare de un an).
Datoriile pe termen scurt regrupeaza ansamblul datoriilor cu scadenta mai mica de
un an numite si resurse temporare.
Pregatirea datelor din bilantul contabil intr-o forma adecvata nevoilor de analiza
conduce la urmatoarea configuratie a bilantului financiar ( Figura nr.. 2 )
14
ACTIV = NEVOI
PASIV = RESURSE
mii lei
DENUMIRE INDICATOR
31.12.2003
31.12.2004
1,451,950
1,451,025
925
3,865,885
3,865,885
-
29,490,118
4,061,604
22,922,790
2,505,724
30,942,068
49,751,760
12,479,414
31,467,408
5,804,938
53,617,645
DENUMIRE INDICATOR
31.12.2003
31.12.2004
CAPITAL PERMANENT
CAPITAL PROPRIU
REZERVE
impr. pe T.L.
2,748,645
30,000
2,718,645
-
6,748,645
30,000
6,718,645
-
28,193,423
28,193,423
-
46,869,000
46,869,000
-
TOTAL PASIV
30,942,068
53,617,645
ACTIV CIRCULANT
NET
stocuri
creante - clienti
inv. financiare pe T.S.
disponibilitati
TOTAL ACTIV
15
3.2.
BILANTUL CONTABIL
1) SITUATIA NETA reflecta activul neangajat in datorii, averea neta a
actionarilor. Se identifica cu marimea capitalurilor proprii si exclude din calcul
provizioanele reglementate si subventiile pentru investitii.
SN = ACTIV DATORII TOTALE
SN 0 = 30.942.068 28.193.423 = 2.748.645
SN 1 = 53.617.645 46.869.000 = 6.748.645
SN = 6.748.645 2.748.645 = 4.000.000 mii lei
Situaita neta (pozitiva si in crestere) evidentiaza o gestiune sanatoasa; este
consecinta reinvestirii unei parti din profitul net plus alte elemente de acumulari
anterioare.
2) FONDUL DE RULMENT
Cand sursele permanente ale intreprinderii sunt mai mari decat necesitatile
permanente de alocare a fondurilor banesti, aceasta dispune de o marja de securitate sub
forma fondului de rulment (FR).
Notiunea de fond de rulment a dat loc la multiple formulari. Totusi, doua din
aceste formulari prezinta un interes particular si apar drept concepte fundamentale ale
gestiunii si analizei financiare.
E vorba de notiunea de fond de rulment net sau permanent ( anumiti autori il
numesc fond de rulment net global ), pe de o parte si de notiunea de fond de rulment
propriu, pe de alta parte.
A) Fondul de rulment net sau permanent (FRN) reflecta surplusul de capital
permanent in raport cu imobilizarile. Acest surplus este degajat de ciclul de finantare a
investitiilor si poate fi rulat pentru reinoirea stocurilor, creantelor.
16
FRN poate fi determinat utilizand elementele din partea de sus sau de jos ale
bilantului, dar indiferent de modalitatea de calcul in logica financiara nu exista decat un
singur FRN.
FRN determinat pe baza elementelor din etajul superior al bilantului financiar are
urmatoarea relatie :
a) FR = CAPITALURI PERMANENTE NEVOI PERMANENTE
FR 0 = 2.748.645 1.451.950 = 1.296.695
FR 1 = 6.748.645 3.865.885 = 2.882.760
FR = 2.882.760 1.296 695 = 1.586.065 mii lei
Determinat pe baza elementelor din etajul inferior, FRN are relatia :
b) FR = ACTIVE CIRCULANTE DATORII PE TERMEN SCURT
FR 0 = 29.490.118 28.193.423 = 1.296.695
FR 1 = 49.751.760 46.869.000 = 2.882.760
FR = 2.882.760 1.296 695 = 1.586.065 mii lei
Deoarece fondul de rulment este pozitiv semnifica o situatie favorabila,
respectiv un nivel al capitalurilor permanente suficient de ridicat pentru a permite
finantarea integrala a imobilizarilor cat si asigurarea unei marje de lichiditate excedentara
pentru a face fata riscurilor diverse pe termen scurt.
Aceasta siuatie pune in evidenta fondul de rulment net ca expresie a realizarii
echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului
financiar pe termen scurt.
B) Fondul de rulment propriu (FRP) reprezinta o utilitate mai limitata decat
fondul de rulment net.
Se calculeaza cand se doreste sa se aprecieze autonomia financiara a unei
intreprinderi.
17
18
19
CAPITOLUL 4
IN STUDIUL BILANTULUI
Principiul metodei ratelor consta in calcularea raporturilor caracteristice intre
marimile financiare.
Aceasta metoda permite sa se puna in evidenta anumite aspecte semnificative
relative la bilant, la contul de rezultate sau la tabloul fluxurilor.
Structura diferitilor indicatori din bilant poate fi determinata tinand cont de modul
de intocmire si prezentare.
RATELE DE STRUCTURA
Ratele de structura prezinta o categorie importanta de indicatori, care ofera o
cantitate considerabila de informatii, totodata fiind usor de constituit si utilizat.
Pentru a putea urmari un rationament bazat pe criterii economice se poate apela
la calculul ratelor avand ca reper ordinea indicatorilor din structura patrimoniului grupate
dupa cale doua criterii de clasificare activ si pasiv.
Ratele de structura pot avea ca baza de referinta intreaga valoare a patrimoniului
sau valoarea indicatorului sintetic din a carui clasa face parte.
Analiza structurii patrimoniului unei firme poate fi simpla atunci cand
informatiile se obtin numai pe baza ratelor de structura analizate la un moment dat pentru
un anumit agent economic, sau complexa, atunci cand este combinata cu o analiza
comparativa in timp ( pentru mai multe exercitii financiare ), sau in spatiu ( se folosesc
date de la mai multi agenti economici comparabili ca profil de activitate si ca marime ).
In cazul analizei comparative in timp se obtin informatii privitoare la evolutia sau
inevolutia parametrilor economico-financiari ai firmei.
Atunci cand se dispune de datele de la firmele concurente, de obicei, se poate
analiza pozitia agentului economic intr-un eventual clasament si se pot stabili valorile de
performanta a ratelor de structura.
Exista un numar mare de rate de structura care se pot calcula. Ramane la
latitudinea economistului si mai ales a managerului economic sa decida care sunt ratele
reprezentative pentru un anumit moment din evolutia firmei.
De obicei se urmaresc indicatorii care prezinta valori semnificative in cadrul
patrimoniului sau a caror modificare ofera informatii despre performantele firmei.
21
4.1.
TABLOUL DE FINANTARE
C
D
POSTURI
BILANTIERE
I ACTIVE
Active imobilizate
totale
1. Imobilizari
necorporale
2. Imobilizari corporale
3. Imobilizari financiare
Active circulante
1.Stocuri
2.Clienti
3.Creante
4.Conturi de
regularizare
Disponibilitati banesti
TOTAL ACTIVE
II PASIVE
Capitaluri permanente
1. Capitaluri proprii
2. Rezerve
Datorii din exploatare
1.Furnizori
2.Obligatii fiscale
3.Clienti creditori
Provizioane pentru
riscuri si cheltuieli
Credite pe termen
scurt
TOTAL PASIVE
31.12.2003
1
31.12.2004
2
1.451.950
3.865.885
1.451.025
925
26.984.394
4.061.604
22.922.790
-
3.865.885
43.946.822
12.479.414
31.467.408
-
2.505.724
30.942.068
5.804.938
53.617.645
2.748.645
30.000
2.718.645
28.193.423
20.044.012
926.861
7.225.551
6.748.645
30.000
6.718.645
46.869.000
32.340.983
1.404.371
13.123.645
30.942.068
CRESTERI
3 = 2 -1
2.413.935
2.414.860
-925
16.962.428
8.417.810
8.544.618
3.299.214
22.675.577
4.000.000
0
4.000.000
18.675.577
12.296.971
477.510
5.898.094
53.617.645
22.675.577
22
Degajari sau
resurse (-A/+P)
Fluxul net
8.417.810
8.544.618
16.962.428
12.296.971
6.378.606
18.675.577
-1.713.149
3.299.214
3.299.214
3.299.214
4.2.
ACTIVULUI
A)
24
25
Rsm = SM / TS * 100
unde : SM stocuri de marfuri.
26
4.3.
PASIVULUI
27
28
Prin urmare, existenta unui raport propriu egal sau maximal cu 33% din pasivul
firmei este o premisa a autonomiei financiare a acesteia, care in cazul nostru nu se
respecta.
3) Rata indatorarii globale ( Rig )
Rata indatorarii globale masoara ponderea datoriilor in
patrimoniul intreprinderii :
Rig = DT / TP * 100 ; Rig < 1
unde : TD total datorii
2003 : Rig = 28.193.423 / 30.942.068 * 100 = 92 %
2004 : Rig = 46.869.000 / 53.617.645 * 100 = 88 %
Autonomia financiara este primordiala pentru intreprindere deoarece ii da
posibilitatea de a decide in totala libertate si totodata de a o gasi si contracta noi
imprumuturi.
4) Rata indatorarii la termen ( Rit )
Pentru fundamentarea politicii financiare a intreprinderii prezinta interes gradul
de indatorare la termen, care se calculeaza prin raportarea obligatiilor ( datoriilor ) pe
termen mediu si lung, fie la capitalul permanent, fie la capitalul propriu.
Rit = DTLM / TP * 100
unde : DTLM datorii pe termen mediu si lung.
Capacitatea de indatorare este saturata cand Rit se aproprie de 1.
Posibilitatea de indatorare va fi cu atat mai mare cu cat rata este mai scazuta.
Calculul ratelor de structura poate oferi date pentru analiza evolutiei acestora in
timp.
In acest sens vor fi calculate ratele de structura pentru mai multe exercitii
financiare si modificarile absolute ale ratelor intre aceste exercitii.
In urma acestor analize se pot emite aprecieri despre evolutia in timp a activitatii
firmei si mai ales a patrimoniului acesteia.
Totodata pot fi generate si prognoze pentru perioada urmatoare daca datele
analizate cuprind perioade atat de lungi incat posibilitatea desfasurarii evenimentelor sa
fie apreciabila.
29
Aceste prognoze se pot face pe baza unor scenarii mai complexe sau pe baza
trendurilor obtinute prin diverse mijloace de exploatare.
Dintre aceste mijloace ceea mai utilizata este metoda grafica, ea neimpunand o
munca laborioasa.
4.4.
RATELE DE ROTATIE
Aprovizionare
Stocuri de
Productie
materii prime
Stocuri de
produse finite
30
Vanzari
Ritmul de reinoire sau de rotatie a stocurilor poate fi determinat prin relatia intre
valoarea stocului mediu existent in intreprindere si valoarea aprovizionarilor care au
alimentat stocul in cursul perioadei date.
Activele circulante asigura functionarea firmei pe fiecare ciclu de productie.
Rotatia activelor circulante se refera la viteza cu care acestea se transforma in
venituri prin vanzarea productiei sau a marfurilor.
Aceasta viteza poate fi masurata in numar de rotatii sau in durata unei rotatii.
Tinand cont ca fiecare rotatie este aducatoare de venit care contine o parte din
profit, rezulta ca situatia este cu atat mai favorabila cu cat viteza de rotatie este mai mare.
Rotatia activelor circulante = CA / Active circulante
= 150.281.088 / 49.751.760
Daca se ia in calcul capitalul circulant se poate deduce :
Rotatia capitalului circulant = CA / Active circulante Datorii curente
= 150.281.088 / 49.751.760 46.869.000
In continuare vor fi prezenti indicatorii punand in evidenta diferite categorii de
active circulante.
O parte importanta a activelor circulante, urmarita cu interes de managementul
financiar o reprezinta creantele.
Din acest motiv se urmareste viteza de rotatie a creantelor.
Aceasta viteza indica capacitatea firmei de a recupera creantele.
O valoare mai ridicata a acestui indicator va reliefa o situatie favorabila.
Rotatia creantelor = CA / Creante clienti
= 150.281.088 / 31.467.408
O buna gestiune a stocurilor trebuie sa determine o viteza cat mai mare de rotatie
a acestora.
Aceasta rata ofera informatii atat despre viteza de consum a stocurilor, dar si
despre evolutia valorii adaugate.
Rotatia stocurilor = Costul bunurilor vandute / Valoarea stocurilor
= 122.304.856 / 12.479.414
31
Rotatia datoriilor fata de furnizori arata cat din consumul de la terti revine la un
leu datorii, sau in ce masura productia este realizata pe seama datoriilor.
Cu cat acest indicator este mai mare, rezulta o mai buna capacitate a firmei de asi onora datoriile comerciale.
Rotatia datoriilor fata de furnizori
= Valoarea achizitiilor / Datorii fata de furnizori
= Costul bunurilor vandute / Datorii fata de furnizori
= 122.304.586 / 32.340.983
Pentru a putea estima care este capacitatea firmei de a-si acoperi necesarul de
fond de rulment pe seama incasarii creantelor se poate calcula indicatorul Perioada
medie de colectare a creantelor .
Rezultatul obtinut se compara cu valoarea indicatorului Rotatia datoriilor fata de
furnizori .
In conditiile in care perioada medie de colectare a creantelor este inferioara
rotatiei datoriilor fata de furnizori, situatia este favorabila pentru societatea analizata.
Perioada medie de colectare a creantelor = Valoarea creantelor / Media
vanzarilor zilnice
Valoarea indicatorului Perioda medie de stocare indica durata medie a
imobilizarii resurselor materiale si implicit financiare in productia stocata.
Este de dorit ca valoarea acestui indicator sa fie cat mai mica.
Acest rezultat ar indica o buna valorificare a productiei stocate si o probabilitate
mai mare se crestere a ciclului de productie si a rezultatelor economico financiare ale
firmei.
Perioda medie de stocare = Valoarea stocurilor / Costul mediu al bunurilor
vandute zilnic
Indicatorul Perioada medie de intarziere a platilor , pune in evidenta decalajul
intre valoarea datoriilor fata de clienti si onoarea acestora.
O situatie favorabila este indicata de o valoare mica a acestui indicator.
Pmip = Valoarea datoriilor fata de furnizori / Valoarea medie zilnica a
achizitiilor ( sau a costului bunurilor vandute )
Pmip perioada medie de intarziere a platilor
32
33
4.5.
34
35
36
Profit net / CA reprezinta marja profitului net sau mai simplu, rata profitului
in functie de CA.
Nu trebuie uitat ca CA reprezinta principala forma de venit din activitatea de
exploatare.
Evaluarea activitatii de investitii
Managementul activelor cuprinde doua domenii :
-
37
activele circulante se afla de obicei si stocuri de produse finite precum si creante active
circulante care au suferit procesul de transformare ).
Lichiditatile astfel obtinute se vor folosii la stingerea datoriilor pe termen scurt.
Rata lichiditatii partiale ia in calcul acea parte a activelor circulante cu maximum
de lichiditate, care pot fi utilizate cu o probabilitate mare in achitarea datoriilor pe termen
scurt.
In acelasi context se inscrie si rata lichiditatii imediate.
Rata lichiditatii imediate = Numerar + Its / Datorii pe termen scurt
Continuand rationamentul, se construieste indicatorul Rata de acoperire prin flux
de numerar care reprezinta un indicator de eficenta al activitatii de exploatare si totodata
a celei financiare ( privind recuperarea creantelor ).
Rata de recuperare prin flux de numerar = Flux de numerar din exploatare /
Datorii pe termen scurt
Situatiile sunt favorabile pentru firma atunci cand acesti indicatori sunt
supraunitari.
Aceste rate masoara capacitatea firmei de a-si achita datoriile pe termen scurt.
Imprumuturile si solvabilitatea firmei pe termen lung se analizeaza cu ajutorul
urmatorilor indicatori :
Studierea mixului capitalului ( ponderea capitalului propriu in structura
capitalului firmei ) se face cu ajutorul urmatoarelor rate :
Raportul datorii capital propriu = Total datorii / Capital propriu
= ( 1 FMC )
unde :
FMC = Active / Capital propriu factorul de multiplicare al capitalului
38
39
CIRCUITUL FINANCIAR
DECIZIA DE
INVESTITII
FINANTARE
ACTIV
IMOBILIZAT
Operatiuni
de investitii
ACTIV NET
DE
AXPLATAE
DECIZII
FINANCIARE
CAPITALURI
PROPRII
Actionari
CONDUCATORI
Operatiuni
de
exploatare
DATORII
FINANCIARE
Creditori
financiari
PORTOFOLIU
STRUCTURA DE
DE ACTIVE
FINANTARE
40
Circuitul financiar
Fluxurile de lichiditati.
Circuitul permite sa se puna in evidenta fluxurile de lichiditati care rezulta din
diferitele decizii financiare.
Intr-o prima faza, agentii economici care dispun de lichiditati acorda intreprinderii
fondurile necesare realizarii operatiunilor de investitii.
Piata de capital constituie locul de intalnire intre cererea de lichiditati a
intreprinderii si oferta de lichiditati a detinatorilor de capitaluri.
In acest sens intreprinderea emite titluri ( active financiare ), care sunt fie titluri de
proprietate( actiuni ), fie titluri de creanta.
Piata de capital este in consecinta o piata care rezulta din confruntarea ofertei si
cererei de titluri financiare.
Operatiunile de colectare a capitalurilor constituie operatiuni de finantare,
finantarea fiind in acest caz de origine externa.
In a doua faza, conducatorii intreprinderii decid alocarea fondurilor colectate,
achizitionand active, in acest caz vorbim de un flux determinet de operatiunile de
investitii.
Activele achizitionate pot fi, fie active industriale sau comerciale, fie active
financiare emise de alte intreprinderi sau de institutii financiare, intreprinderea poate
ulterior sa cedeze aceste diferite active si primeste in contrapartida un flux de lichiditati.
Acesta este un flux de dezinvesture.
Investitia in active industriale si comerciale este efectuata in vederea realizarii
ulterioare de fluxuri de lichiditati provenind din operatiunile de exploatare
(aprovizionare, productie, desfacere ), care implica achizitia sau crearea de active de
exploatare ( stocuri, creante, clienti ).
Aceste active sunt finantate partial din creditul obtinut de la furnizori.
Fluxurile de lichiditati rezultate din operatiunile de exploatare sunt completate de
fluxurile determinate de activele financiare ( titluri de participare, titluri de plasament ).
Fluxurile de lichiditati din exploatare, majorate eventual de fluxurile determinate
de activele financiare di de operatiunile de dezinvestire di diminuate de preleverile
41
fiscale, sunt utilizate, fie pentru renumerarea ( sub forma de dobanda ) si rambursarea
creditelor financiare, fie pentru plata dividentelor catre actionari, fie reinvestite in
intreprindere.
Operatiunile de renumerare si de rambursare tin de categoria operatiilor de
finantare, intrucat ele rezulta din deciziile de colectare de capitaluri.
Operatiunea de reinvestire a fluxurilor constituie, in acelas timp, o operatie de
finantare ( finantarea interna sau autofinantarea) .
Deciziile financiare si participantii la derularea operatiunilor financiare
Deciziile financiare luate de conducatorii intreprinderii sunt clasate in doua
categorii :
-
42
43
CAPITALURI
IMOBILIZAT
PROPRII
Figura
7.
DATORII
EXPLOATARE
FINANCIARE
(imprumuturi pe termen
de exploatare)
Bilantul financiar
creditorii obligatari, ale caror creante apar adesea sub forma unui titlu
cotat pe piata si usor negociabil, obligatiunea.
Numai marile intreprinderi au acces la piata obligatiunilor ;
45
cei care dau cu chirie, operatiile de finantare fiind facute sub forma
locatiei sau locatiei cu optiune de cumparare (leasing).
Aceste operatii se analizeaza ca un tip particular de imprumut.
46
47
48
5.2.
49
91,928,903
496,287
285,414
18,625
78,092,201
688,439
527,545
160,894
291,458
325,081
3,269,247
3,215,735
15,063
38,449
83,466,752
8,462,151
7,474,306
6,925,619
16,938
531,747
133,532,927
17,255,966
4,848
138,710
4,848
138,710
277,427
2,145
279,572
274,724
8,187,427
149,015
588
149,603
10,893
17,245,073
0
91,933,751
83,746,324
8,187,427
2,051,857
0
150,927,603
133,682,530
17,245,073
4,303,767
6,135,570
12,941,306
50
507,805
150,788,893
1,228,909
797,520
22,250
122,304,856
1,056,399
808,886
247,513
648,687
51
149,666,722
122,304,856
27,361,866
614,366
0
0
614,366
27,976,232
8,974,300
19,001,932
0
16,938
1,056,399
17,928,595
0
507,805
648,687
531,747
17,255,966
138,710
149,603
17,245,073
0
4,303,767
12,941,306
52
53
54
5.3.
CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE
55
1. Metoda deductiva
56
Impozit pe profit
57
12.941.306
648.687
13.589.993
58
59
60
CUPRINS :
1. PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE CONI S.A. PLOIESTI
1.1. Date de identificare a societatii comerciale
1.2. Descrierea activitatii curente
1.3. Conducere / personal
1.4. Furnizori / clienti
2. INFLUENTA SISTEMULUI FINANCIAR GLOBAL ASUPRA GESTIUNII
FINANCIARE A INTREPRINDERII
2.1. Sistemul financiar si structura financiara globala
2.2. Modurile de finantare fundamentale
2.3. Continutul gestiunii financiare si ciclul de viata al intreprinderii
3. SITUATIA FINANCIARA A SOCIETATII APRECIATA PE BAZA BILANTULUI
3.1. Bilantul financiar
3.2. Analiza indicatorilor furnizati de bilantul contabil
4. METODA RETELOR FOLOSITA IN STUDIUL BILANTULUI
4.1. Tabloul de finantare
4.2. Analiza ratelor de structura ale activului
4.3. Analiza ratelor de structura ale pasivului
4.4. Ratele de rotatie
4.5. Indicatori de eficenta
5.SITUATIA FINANCIARA A SOCIETATII ANALIZATA PE BAZA INDICATORILOR
CUPRINSI IN CONTUL DE REZULTATE
5.1. Circuitul financiar
5.2. Soldurile intermediare de gestiune
5.3. Capacitatea de autofinantare
BIBLIOGRAFIE :
-
61
62