ALEXANDRU MACEDON

Alexandru al III-lea al Macedoniei, cunoscut mai bine sub denumirea de

Alexandru cel Mare se naste in data de 20 iulie 356 I.Hr in Pella capitala
Macedoniei. Este fiul lui Filip al II-lea al Macedoniei si al Olimpiei. Fiind
descendent al lui Neoptolemus, fiul al marelui Ahile, copilul Alexandru este
pasionat de arta razboiului, invata sa lupte, sa calareasca sa cante la diverse
instrumente si sa vaneze.
La numai 10 ani, Alexandru dovedeste tuturor ca are calitatile necesare
pentru a deveni un mare conducator. Se spune ca un negustor ii aduce lui
Filip un cal ce nu putea fi imblanzit de nimeni. Tanarul Alexandru descopera
teama calului de propria umbra si reuseste sa il imblanzeasca. Ii da numele
Bucephalas (cap de taur) si este calul ce avea sa il insoteasca pe Alexandru
pana in indepartatata Indie, ani mai tarziu.
Cand Alexandru implineste 13 ani, Filip incepe sa ii caute un tutore care sa se
ocupe de educatia lui si il gaseste in persoana marelui filosof Aristotel. Alaturi
de copiii altor generali si nobili din Macedonia, ce aveau sa ii ajunga parteneri
de lupta in viitor, Alexandru descopera operele lui Homer si este pasionat de
marii eroi ai vremurilor, Hercule si Ahile. Aristotel isi pune amprenta asupra
educatiei copilului si il invata medicina, filosofie, religie, logica si arta.
Cand Alexandru implineste varsta de 16 ani, Aristotel isi incheie datoria de
educare a copilului, iar Alexandru dovedeste maturitatea necesara sa
conduca tara in absenta tatalui sau, plecat in diverse razboaie departe de
casa.
La varsta de doar 20 de ani, Alexandru devine regele Macedoniei, dupa ce
tatal sau, Filip al II-lea este asasinat de capetenia propriei garzi, Pausanias.
Alexandru era relativa mic de statura, dar cu un corp foarte bine cladit. Avea
parul blond, iar ochii aveau culori diferite, unul negru inchis si altul albastru
foarte deschis. Din acel moment istoria lumii avea sa se schimbe. Alexandru
isi incepe domnia executand orice posibil candidat la tronul de rege al
Macedoniei. Vestea mortii lui Filip aduce rascoale si creeaza nesiguranta intre
triburile si tarile aflate in vecinatatea si sub controlul Macedoniei. Alexandru
porneste repede spre sud, in Grecia de acum, si loveste puternic armatele
rasculate impotriva Macedoniei. Dupa aceasta incursiune Atenienii si
Thesallienii se supun si il recunosc ca rege de drept. Avand granitele
asigurate, Alexandru incepe visul sau de expansiune a Macedoniei si pleaca
intr-o campaniei de cucerire ce avea sa uimeasca si sa schimbe istoria lumii.
Pleaca in anul 334 I.Hr. din Macedonia si se angreneaza intr-o serie de cuceriri
ce aveau sa dureze 10 ani. Nu avea sa se mai intoarca niciodata pe pamantul
natal.

cursuri
Pleaca impreuna cu 30.000 de soldati si 6000 de calareti inspre Asia Mica,
pentru a cuceri Persia si a elibera cetatile grecesti de pe coasta Asiei. Sunt
intampinati de o armata persana mult mai numeroasa in vecinatatea raului
Granicos. In ciuda inferioritatii numerice, in luna mai a anului 334 I.Hr,
Alexandru impreuna cu armata sa escaladeaza malul abrupt al raului si dupa
o lupta sangeroasa, in care insusi Alexandru a fost la un pas de moarte,
reusesc sa cucereasca zona de coasta. In timpul iernii Alexandru cucereste
cetatile din sudul Asiei si se indreapta spre centru pentru a pune stapanire pe
intreaga Asie Mica.
In anul 333 I.Hr, marele Darius Al III-lea, Rege al Regilor il intampina la Issos,
pe Alexandru cu o armata persana formata din 600.000 de oameni, avandu-l
pe rege in centru, la conducere. Intalnindu-se intru-un loc ingust, Alexandru
avea sa dovedeasca geniul militar. Darius face prima mutare si ataca folosind
cavaleria. Armata compacta de macedoneni se deschide la comanda lui
Alexandru si prinde cavaleria persana (aprox 80.000 de oameni) ca intr-un
cleste, apoi ataca puternic flancul persan punand inamicii pe fuga. Chiar
marele Darius este nevoit sa recurga la o fuga rusinoasa lasandu-si in urma
mama, sotia si cele trei fiice, dar si o avere impresionanta si numeroase
echipamente de lupta. Avea sa se inregistreze prima infrangere a unui rege
persan in istorie.
Aceste victorii ii intaresc lui Alexandru cel Mare convingerile ca este de
neinvins si porneste alte campanii de cucerire a Siriei si Egiptului. Orase
intregi I se predau si il vad ca pe un eliberator. Cetatea din Tyr este singura
care opune rezistenta, iar dupa 6 luni Alexandru reuseste sa o cucereasca.
Intreaga armata, formata din 30.000 de soldati este capturata si vanduta ca
sclavi.
In continuare regele Macedoniei ataca si cucereste Gaza, fiind ranit in lupta
de doua ori. Dorind sa raspandeasca tradi- tiile si cultura elena, Alexandru
ocupa Memphisul si intemeiaza in vestul deltei Nilului orasul Alexandria, ce
avea sa devina capitala Egiptului. Acesta reface monumentele si sanctuarele
egiptene si lasa Egiptul pe mana mai multor conducatori macedoneni. Preotii
egipteni ii acorda lui Alexandru titlul de fiu al lui Ra (titlul purtat doar de
faraoni) si este ridicat de catre poporul egiptean la rang de zeu.
Marele conducator macedonean nu se opreste aici. Avand la picioare Bazinul
Mediteranean si o mare parte din Asia reincepe lupta impotriva lui Darius in
anul 331 I.Hr. Dorinta lui Alexandru era de patrunde in inima Imperiului
Persan si a se proclama in locul lui Darius, rege. Dupa ce traveresaza raurile
Eufrat si Tigru se ciocneste in apropierea orasului Guagamela cu armata lui
Darius, formata din 1.000.000 de soldati. Alexandru isi aseaza cavaleria in

dreapta, iar el se plaseaza in centrul puternicei falange macedonene. Cu o

ofensiva puternica armata macedoneana rupe frontul armatei persane, iar
Darius este nevoit sa fuga inca o data, abandonand propriul car si armele. Cu
Darius fugar, persii cedeaza lupta, iar Alexandru pune stapanire pe toate
orasele importante si intra in posesia bogatiilor imperiului.
cursuri
Alexandru cel Mare este proclamat rege al Asiei si este primit ca atare la Susa
si Babilon. Porneste cu o mica armata pe urmele lui Darius, dar acesta este
ucis in cele din urma de unul dintre apropiatii sai. Odata cu moartea lui
Darius, Alexandru se considera mos- tenitorul de drept al tronului Imperiului
Persan.
Seriile de cuceriri nu se opresc aici si dupa lupte grele, ce s-au intins pe o
perioada de 3 ani, Alexandru cel Mare cucereste si Persia Orientala
(Afganistanul, Turkestanul si Belucistanul de astazi). Se casatoreste aici cu
printesa Roxana, fiica nobilului Oxyartes, respectand ritualurile persane.
Urmatoarea campanie de cucerire avea sa fie supunerea Arabiei, dar in data
de 10 iunie 323 I.Hr, Alexandru moare la varsta de numai 32 de ani, cel mai
probabil de friguri sau malarie. Pe patul de moarte lasa soarta tronului "celui
mai demn", dar nefacand referire la un nume precis generalii lui aveau sa
imparta imensa mostenire.
Teritoriile ramase au fost pe rand pierdute de generalii imbatati de putere si
astfel, visul lui Alexandru de a dezvolta Grecia si a distruge complet Imperiul
Persan s-a stins odata cu el. In urma sa au ramas orasele si constructiile
impunatoare, din Nordul Greciei pana la poalele muntilor Himalaya, ce au
ajutat tarile respective sa se dezvolte si sa prospere.