Sunteți pe pagina 1din 3

Top 3 motive de respingere

Procesul de recrutare al unei firme specializate, in ceea ce il priveste pe candidat, are


cativa pasi simpli:
Selectia CV urilor care ar putea corespunde cautarilor clientului pentru un anumit
post (verificam daca agentul stie anumite sisteme de rezervare, anii de experienta,
pregatirea si alte criterii dictate de catre clientul nostru agentie de turism) ;
Interviul cu unul dintre reprezentantii RTT, daca vorbim de un post de top/ middle
management atunci vei avea un consultant dedicat (http://www.recrutareturism.ro/candidati-expertiza-noastra.php) poti face un bookmark aici, te rog? E
un serviciu nou al nostru ;
Interviul final cu angajatorul, clientul nostru, agentie de turism.
Desi am capatat suficienta experienta si reusim sa selectam cei mai potriviti candidati
pentru un anumit post, doar din screeningul de CV uri, bineinteles ca o parte din
candidatii vazuti de noi la interviu nu ajung in pasul 3. De ce? Nu pentru ca nu au
suficenta experienta in Amadeus, nu pentru ca nu stiu Iris Plus sau pentru ca nu cunosc
hotelurile din Turcia, ci pentru cu totul si cu totul alte motive, care tin de ei ca si persoane
si nu de pregatirea profesionala. Desi, atunci cand lucrezi in servicii, mai ales fata in fata
cu clientul tau in pregatirea profesionala trebuie sa intre si pregatirea personala.
Si fac o mica paranteza: mai ales atunci cand vinzi un serviciu care nu este de prima
necesitate, care se vinde prin senzatii si care tine de bucuria sufleteasca a clientului tau,
asa cum este vacanta.
Voi scrie mai jos despre aceste 3 motive care ne fac pe noi, recruiterii, sa nu continuam
procesul de recrutare cu anumiti candidati, adica sa nu-i trimitem mai departe clientului
nostru angajator. Atentie insa: topul este alcatuit din practica noastra: cazurile concrete pe
care noi le-am intalnit si care au avut o pondere mare in masa de refuzuri.
Pe primul loc: aspectul fizic.
Nu ma refer la conformatia corpului, culoarea ochilor sau marimea buzelor, ci strict la:
Vestimentatie si aici sunt doua cazuri:
o Cei care vin la firma de recrutare ingrijiti, dar intr-o tinuta la limita
profesionalismului (blugi si tricou), care nu trece insa in sfera
vulgarului sau a neingrijirii, dar acestia stim sigur ca vor merge la interviul
cu angajatorul mult mai ferchezuiti. Fie se scuza cand intra, fie spun ei
direct: am venit asa la voi, dar stiu cum trebuie sa ma prezint in fata
angajatorului etc. Stim ca putem avea incredere in ei, la etapa urmatoare si
nu ne vom face de ras in fata clientului nostru. Evident, alti colegi
recruiteri din alte firme de recrutare vor considera ca nu procedam corect:
pana la urma prezenta la noi este tot la un interviu, deci tinuta trebuie sa
fie corecta. Si au dreptate, dar noi ne consideram usor non conformisti si

putem trece peste acest aspect si sa ne concentram pe discutia cu


candidatul.
o Cei care vin la firma de recrutare neingrijiti, intr-o tinuta vulgara. In acest
caz, nu putem trece peste prima impresie. Cu parere de rau, nu vom avea
incredere sa trimitem acel candidat mai departe. Pana la urma cred ca
fiecare dintre noi poate face diferenta intre casual si neingrijit. Neingrijit
nu este accidental.
Curatenie unghii neingrijite, papuci (in principiu, eticheta de business spune ca
nu trebuie sa se vada degetele de la picioare) cu o pedichiura neingrijita, mirosuri
nu tocmai placute (desi este vara, exista o limita a intelegerii), par neingrijit, haine
murdare, necalcate, rupte.

Pe locul al doilea: inadvertentele:


Minciunile din CV de fapt nu a finalizat anumite cursuri trecute in CV, nu i-a
trecut in CV si pe angajatorii care l-au dat afara dupa 2 luni, facultatea de fapt nu
a finalizat-o cu examen de licenta sau orice alta forma, de fapt nu a fost agent de
turism ci casiera agentiei, dar a auzit la colegele ei cum se face.
Referintele pe care le obtinem (pentru 99% din ele suntem convinsi ca sunt
obiective si nu subiective fost angajator suparat ca a plecat din agentie, colegi
nervosi etc) sunt foarte importante pentru noi. Am descoperit cu cata usurinta fura
unii din agentii, pacalesc clienti, vin in mod firesc la serviciu cu o ora dupa
inceperea programului si alte motive pentru care nu ti-ai dori pe cineva in agentie.
Pe locul al treilea: atitudinea:
Credeti sau nu, dar am avut persoane care se descaltau sub biroul celui care-l
intervieva sau mestecau guma (nu faceau baloane e drept )
Nu ii agreem pe cei care raspund la telefonul mobil in timpul interviului, fara sa
se scuze sau sa ofere vreo explicatie si fara ca macar sa aiba o discutie care pare
urgenta. Probabil ca asta va face si la birou. Nu vrem asta penru clientul nostru.
Recunoastem imediat o atitudine dezinteresata, si chiar daca agentul respectiv, la
finalul interviului spune ca este incantat si vrea sa ne cunoasca clientul, noi avem
dubii.
Nu agreem oamenii aroganti, care nu vor sa raspunda la intrebari basic din turism,
considerand ca ii sub apreciem in 80% din cazuri le-am demonstrat ca de fapt
sub masca arogantei se ascunde lipsa de exercitiu pe acel subiect.
Clasica: nu ii agreem pe cei care vorbesc extrem de agresiv despre fostii sau
actualii angajatori. Pentru noi este un subiect sensibl, iar pentru clientul nostru
este cu siguranta un motiv de refuz. Este adevarat insa, ca la anumite interviuri
astfel de situatii sunt provocate.
Limbajul lipsit de profesionalism sau chiar vulgar si greselile de vorbire:
injuraturile nu au ce cauta in timpul unui interviu, am facut decat o rezervare
este gresit, pentru ca stai sa te intrebi cum scrie o oferta acel agent.

Cu siguranta ca lista poate continua, iar greselile facute in timpul unui interviu sunt
nenumarate. Am vrut sa le punctez pe cele mai frecvente din activitatea mea de zi cu zi.
Si, pentru a fi corecta, unele din acestea sunt grave si eliminatorii, pentru altelelasam
sa se stranga cateva pentru a lua decizia finala de a nu continua recrutarea cu acea
persoana.

S-ar putea să vă placă și