56

Taina $ffinfi a Nuntii

33. CE TAINA ASCUNDE ACEASTA CONTROVERSATA REALITATE? ,,Arunci - zicem noi - pentru ce Pavel ne mai inglduie si ne cls[torim, de vreme
ce ca.sitoria ne lintuiegte de grijile lumeqti qi ne indepirteaz6, de cele duhovniceqti?
Pavel ne spune:
Tocmai ca rlspuns la aceasti intrebare, am zis ,,ASa
cd. cei care aufemeie sdfie ca Si cum n-a.r avea" (l Cor.7,
29); prin urmare, cei care s-au legat cu lanfurile cis[toriei sau au de gAnd sa se lege, s[ caute si faci, pe alti cale,
cAt mai slab acest lan!. Pentru c[ nu-i cu putinfi si-l rupi,
o dati ce te-ai legat de el, fi-l mai uqor de suportat! Dac[
vrem, putem si tiiem din viafa noastri de oameni cisitorifi tot ce este de prisos qi si nu facem ca prin trind[via noastri si ad[ug[mviefii noastre griji mai mari decAt
cele ce ni le impune insd.gi natura cisltoriei.
Dar daci vrei s[ afli mai llmurit ce infeles au cuvintele
,,sd. aifemeie ca Si cum n-ai avea" (1 Cor. 7,29), du-te cu
mintea la cei care trliesc firl de femei, la cei care s-au
ristignit pentru lume (Gal. 6, t4),la cei care au renunlat la toate cele din lume.
Ce fel de via![ duc acegtia? Cum triiesc? Nu sunt
nevoifi si tocmeasci cArduri de slujnice; n-au nevoie de
bijuterii gi coliere, de atAtea gi atitea hectare de pimAnt.
Toate aceste griji le lasl la o parte gi se ingrijesc numai
de hrana lor qi de o haind. pe care s-o imbrace. Aceasta
poate s-o faci gi un om cisatorit. Poate s[ ajungl si aibi
qi filosofie, aceeaEi concepfie despre lume gi vi

Taina $lhnffi a Nun[ii

Cuvintele lui Pavel citate mai sus, ,,sd, nu vd.lipsifi unul

de altul" (1 Cor. 7,5), se referi numai la leglturile trupeqti dintre sof gi so{ie.
in privinla aceasta Pavel porunceqte ca un so! si urmeze
voinlei celuilalt; nu ingiduie ca unul dintre ei s[ fie stipAn.
in ce privegte insi imbrlclmintea, felul de trai qi toate
celelalte ocupafii, unde trebuie pus[ in practicfl concepfia
creqtini despre lume qi via[[, filosofia cregtinl, un so! nu
mai trebuie s[ dea socoteall inaintea celuilalt so[. Birbatul
poate, chiar impotriva voinfei sofiei sale, si suprime din
casa sa tot luxul, toate petrecerile, toate ospefele, toate
grijile qi ocupaliile firl rost qi zadarnice. Tot aga, nici sofia
nu poate fi siliti de birbatul ei, impotriva voinfei ei, si se
impodobeasci, si umble dupi slava deqartl qi s[ se ingrijeascl de lucruri firi de rost qi firl de folos. $i e foarte
drept si fie aqa. $i iatl de ce. Legiturile trupegti dintre
sof Ei sofie pornesc dintr-o dorinli strAns legati de firea
omeneascl; din pricina aceasta ele se bucurl de multl
inglduinfi; din pricina aceasta un sof nu are dreptul si
lipseasci pe celilalt sof, impotriva voinfei lui, de obligaliile conjugale. Toate celelalte preocupiri din viafa celor
cisitorifi: luxul, petrecerile, mul$mea de prisos a slugilor, ocupafiile fnri rost nu sunt legate de insiqi firea omeneasci, ci se nasc datoritl trAndiviei qi mAndriei. intemeiat pe acest adevlr, Pavel nu sileqte pe cei clsltorifi si se
supuni unul altuia cAnd e vorba de aceste griji, aqa cum
porunceste aceasti supunere cAnd e vorba de legiturile
trupeqti dintre so! gi sofie. Prin urmare, cuvintele,,sd' ai
femeie ca Si cum n-ai avea"inseamnl a nu ne inclrca cu
ii de care izvorisc din capriciile qi din dorinla de lu

Ihina $frnta

sofiilor noastre; inseamnl a avea numai atAta griji cAt

se cuvine unui suflet unit cu noi, unui suflet care preferi
si triiasci infelepfeqte gi modest. Ci aceasta a fost intenfia lui Pavel, atunci cAnd a rostit aceste cuvinte, se vede
qi din cuvintele imediat urmitoare: ,,Cei ce plhng sd.fie
ca Si cum n-ar plhnge; iar cei ce se bucurd. de avuliile lor
sd.fi,e ca Si cum nu s-ar bu,cu.rA" (1 Cor. 7,3}.intr-adevir,
cei care nu se bucurl de avufii, nici nu se vor ingriji s[
strAngi avufii, iar cei care nu se plAng c[ sunt slraci, nici
nu se vor teme de siricie qi nici nu vor fugi de cumpitare
qi de un trai modest. in acest sens trebuie luate cuvintele,,sd aifemeie ca Si cum n-ai avea"; in acest sens trebuie luate gi cuvintele spuse de Pavel mai jos:
tefolosi
"a
de lume ca Si cum nu te-aifolosi" (L Con7,31) (Despre
a

creqterea copiilor... , pp. L25-I27).

34. CARE ESTE SENSUL COMPLEMENTARIrAyn cELoR Dor soTr Sr NEcESTTATEA REcrPRO CITATII?,,Dumnezeu, Creatorul naturii noastre,
ficdnd-o in aga fel ca ea si aibi nevoie de alqii, qi si nu-qi
ajungl sieqi, a impirfit aqa de bine lucrurile, c[ insofirea reciprocl qi intrunirile completeazl, aceste neajunsuri. Pentru acestea au fost statornicite nunfile, ca unul
si afle [a celllalt ceea ce-i lipseqte" (Coment. la Ev. de la
Ioan, omilia XIX, l, p.92)
,,... c poate fi mai apropiat gi mai familiar blrbatului ca
femeia? ,,Cd, vorfi,, zice, doi u,n tru,p" (Eac,2,24), din care
pricini mare este qi iubirea lor unul citre altul, gi fierbinte

(Coment. sau la Ep. 1 Cor., omilia

XXXII, p.354

Taina $fhnti a Nuntii

lui ajutor (lui Adam - n.n.) (Fac. 2, I8),

aritind ci femeia a fost flcuti spre trebuinfi blrbatului
,,Sd-i facem

prin aceasta unindu-l pe dAnsul cu cea flcutl pentru

dAnsul. Fiindci noi ne gisim intotdeauna mai apropiafi
citre cele ficute pentru noi. $i iarlqi, ca nu cumva ea si.
se mAndreasci ca una ce i s-a dat lui de ajutor, qi aceasti
leglturl si o rupi, apoi Dumnezeu a flcut-o din coasta
lui, aritind prin aceasta c[ ea este o parte a intregului
trup. $i ca nici bflrbatul si nu se ingAmfe pentru aceasta,
apoi Dumnezeu nu l-a llsat si fie singur pe cel ce singur
a fost ficut mai inainte, ci a flcut cu totul dimpotrivl cu
dinsul, aqezAnd facerea de copii, ca prin aceasta, preferAnd desigur mai mult pe birbat, totuqi si nu'l lase a fi
totul al siu.
Ai vizut deci cite legituri de dragoste a flcut Dumnezeu intre birbat qi femeie? Dar aceste chez[qii de buni
infelegere intre dingii el le-a aqezat in inslqi firea lor,
fiindci amdndoi sunt de aceeaqi esen![, gi amAndoi merg
spre acelagi {el. De altfel, toatl vietatea iubeqte pe cel la
fel cu dinsa - ci gi femeia este din birbat, qi din amAndoi
impreunl sunt copiii lor; astfel c[ multe qi felurite sunt
chipurile care impreuni-lucreazi la intlrirea dragostei
in familie" (Coment.la Ep. 1 Cor., omilia XXXIV p. 363)
,... p blrbat cinstindu-l cu intAietatea, iar pe femeie
inarmind-o cu pofta, qi aqezAnd inlluntrul amAndurora
darul facerii de copii, la urmi. a mai pus qi alte legituri
ale dragostei. Aqa, de pildi, nici blrbatului nu i-a incredinlat totul, qi nici femeii, ci a impir{it fleclruia din indatoriri; unuia i-a dat in stlpAnire casa, celuilalt i-a increin{at cele dinafari de casi, adici a hrini pe cei din
qi

rt
Taina $lhnffi a Nu

clci doar birbatul lucreazi pimAntul,

pe cAnd femeii i-a

dat a imbraca pe cei din casi, fiindca furca qi rizboiul de
lesut sunt ale femeii, cici el a dat femeii infelepciune de a
face pAnzl" (Coment.la Ep. 1 Cor., omilia XXXIV p.365).
,,So{ii se completeazl,unul pe altul; nici birbatul nu este

complet flri femeie, nici femeia tari de blrbat. Defectele unuia sunt compensate de calitagile celuilalu darurile reciproce se fac echilibrul reciproc. Armonia stabiliti
de Dumnezeu in trupul nostru se inmulqeqte in familie. Capul este conducitorul, membrele slujesc qi ajuti
gi ascult[. ori iubirea este aceea care menline totur in
unire qi in pace. Acela va fi rolul iubirii in cisitorie. Iubirea ii va da qefului ungerea qi devotamentul; iubirea ii va
da femeii qi copiilor uqurinfa qi bucuria ascultirii" (Din
vol. Bogifiile oratorice, p. 249).
35. CU CE A INZTSTNAT DUMNEZEU PE CEI
DOr SOTr, CA SA POATA DEpA$r NEAIUNSURTLE
FIRII PATIMAgE? ,,CAnd este iubire, nimic din cele
neplicute nu se va intimpla. C[ci, cum ar fi cu putinfi,
capul fiind unit cu trupul qi nici o dezbinare fiind intre
ele, totuqi celelalte mldulare si nu se g[seasca in pace?
CAnd clpeteniile sunt in pace, cine ar putea dezbina qi
tulbura pacea? Precum iarlqi, daca acelea se gisesc riu
intre ele, nimic s[nitos nu va putea fi in casi. Deci, nimic
nu poate fi mai important decAt dragostea, cici ea este
mai folositoare decAt banii, decAt nobleqea, decAt stlpAnirea qi decAt toate celelalte. $i n-a zis simplu: si fie in
pace, ci: sa-qi iubeascl barbafii. CAnd este dragoste, nimic
din cele grele nu se poate infiltra, qi dintru ea se nasc qi
celelalte bunuri" (Coment. la Ep. cltre Tit, omilia IV). .

Taina $finffi a

,,Fii cu luare-aminte ins[, la faptul c[ Apostolul stiruie

mai mult pe iubire decAt pe respect. E firesc. Cici atunci

cAnd existi iubire intre so[i, pentru toate problemele se

gasesc solufii. Blrbatul care iEi iubeEte femeia sa, chiar
daci ea ar fi neimblAnzits., o va rlbda. in cisnicie, in[elegerea f[ra iubire nu se poate realiza" (Din vol. Problemele viefii, p.ll2).
,$i cum ii vei arita iubirea ta? SpunAndu-i, de exemplu: N-am vrut sd iau de solie o altdfemeie, care poate
ar f, fost mai bogatd' sau mai gospodind', Te-am ales pe
tine pentru caracterul, cuminfenia, bld'ndefea Si tnfelepciunea ta. Cd.ci am invd;at sd' nesocotesc bogd'fia ca pe
ceva zadarnic, ceva pe care il dobkndesc tdlharii, oamenii imorali Si tnseldtori. Pe mine m-a atras virtutea sufle'
tului td,u, pe care o prefer tn locul vreunei alte bogdpii. O
fatd infeleaptd, care trdieSte in evlavie, meritd' cd't lumea
intreagd. De aceea te-am iubit, te iubesc Si te pun mai
de viafa mea. Viala de aici este deSartd. Md rog'
presus
-aSadar,
la Dumnezeu Sifac tot ce pot^ca sd, ne invrednicim sd, ne trd,im viala astfel incht Si in impd.rd,{ia cerurilor
sd.fim impreund'. Cd'ci viala pdmknteascd este Si scurtd
tnvrednici s-o petrecem
Si provizorie, tnsd' dacd ne vom
tmpre'
fd,cdndu-ne pld,cufi lui Dumnezeu' vom fi veSnic
und. cu Hristos, desfatdndu-ne tnfericire negrditd. Eu mai
presus de toate pun iubirea pentru tine, Si nimic nu-mi va
fi atht de nepldcut Si greu decht sd' md' cert vreodatd' cu
tine. $i dacd ar trebui sd le pierd pe toate Si sd. devin sdrac
sau sd, md aflu in primeidie sau sd' pd'fesc orice, pe toate
le voi indura cu rd'bdare, e de aiuns sd' Stiu cd' legd'turile
tre noi doi sunt bune. Dar e necesar sd'faci Si tu la

Taina

$ftnti

a Nuntii

Dumnezeu vrea ca legdtura iubirii noastre sd,fie reciprocd

Si nedespd.rfitd,. Auzi ce spune Scriptura: ,,Va ld,sa omul
pe tatd.l sdu Si pe mama sa Si se va lipi defemeia sa>>. Sd
nLt, Avem, deci, nici o pricind, de impufina,re a sufletului.
Piard, toli banii, slujitorii Si cinstirile! Eu mai presus de
toate pun iubirea pe care o a,m pentru tine.
Cuvintele acestea vor fi. prefuite de femeie mai mult
decAt mulqimi de comori qi de boglfii! Se-i spui c-o iubegti,
firl s[ te temi ci vreodati se va r[sf[!a sau se va folosi in
chip rlu de vorbele astea. Femeile necuviincioase, care
se duc cu unul qi cu altul, e firesc s[ se risfele la auzul
unor asemenea cuvinte. O fatl buni, ins[, nu numai c[
nu se va infumura, ci se va qi smeri" (Dinvol. Problemele
viefii, pp. LI6-IL7).
,,Chci zicAnd:,, b drb alil o a iub ipi p e fem eil e v o a str e" (Efes.
5,25), nu s-a oprit la aceasta, ci ne-a dat qi misurl dragostei: ,,dupd, cum Si Hristos a iubit Biserica".$ispune-mi,
cAt a iubit-o Hristos? incAt S-a dat pe Sine pentru ea.
Aqadar, chiar dacl trebuie si murim pentru sofie, s[ nu
ne dim la o parte. C[ci daci Stlpinul tiu aqa a iubit pe
roab[, ci S-a dat pe Sine pentru ea, cu cAt mai mult trebuie si o iubeqti la fel pe cea impreun[ roabi cu tine"
(Cateheze maritale, p. 43).
,,Dar nu numai pentru aceasta trebuie si ne iubim
femeia - fiindc[ este m5.dularul nostru gi ci dintru noi
iqi are inceputul plismuirii -, ci qi fiindc[ lege ne-a pus
pentru aceasta Dumnezeu, zicAnd aqa:,,Pentru aceasta
va ld.sa omul pe tatdl sdu Si pe mama sa Si se va lipi de
femeia sa Sivorfi. cei doi un singur trup" (Fac.2,24).Chci
aceea a citat gi Pavel legea aceasta, ca din toate pi

Taina $fhntl a

Nuntii

6E-'

la
file s[ ne imboldeasci spre aceasti dragoste. Ia uiti-te
inlelepciunea apostoleasc[! C[ci nu pornind numai de
ta legile dumnezeiegti, nici doar de la cele omeneqti, ne
duce spre dragostea de sofii, ci, impletindu-le pe amAndoul - din prima luAnd ceea ce este mai inalt 9i mai in!elept, din a doua ceea ce este neputincios 9i supus firii aqa ne duce c5.tre iubire" (Cateh. marit., pp. a7-aB).
,,C[ci nimic nu este mai tare decAt aceste lan{uri, mai
ales intre blrbat qi femeie. Pe un slujitor il poate cineva
lega cu frica. Ba nici pe acela, cici degrabi o va qterge
de la stlpAn. insl pe p[rtaqa vielii tale, pe mama copiilor t[i, pe cea care este pricina a toati bucuria ta, nu
trebuie s-o legi cu frica qi cu amenin{area, ci cu dragostea qi cu dispozifia iubitoare a sufletului. Ce fel de insolire mai e asta, cand femeia tremuri' inaintea birbatului?
Ce bucurie va mai avea blrbatul dacl trlieqte impreun[
cu ea ca qi cu o roabi qi nu ca qi cu una liberi? $i chiar
daci pltirrreqti pentru ea ceva, s[ nu o'oc[r5'qti. C[ nici
Hristos nu a ficut aceasta cu Biserica, ,,5-a dat pe Sine
pentru ed, ca s-o curd'fe Si s'o sf,nfeascd" (Efes. 5,25-26)'
Prin urmare, era necurati, avea prihan6', era urAtl, era
de nimic. Orice femeie !i-ai fi luat, nu !i-ai luat una ca
Aceasta, dupi cum Hristos a luat Biserica; nici nu a fost
atat de departe de tine pe cat a fost Biserica de Hristos.
Iar el nici n-a urAt-o, nici n-a lepidat-o din pricina urApe
leniei ei covArqitoare. Vrei sivezi urifenia ei? Ascult[
Pavel, care zice: ,,Erafi in intuneric" (Efes.s' 8). Ai vizut
negreala ei? Ce este mai negru decAt bezna? Dar uit[-te
qi ta nebunia ei! CS,zice:,,Petrechnd tn rd'utate Si pizmd"'
Tit 3, 3). Priveqte acum qi necurilia ei: ,,ca ni;te

Taina $ffinti a Nuntii

dincioSi Sifd.rd. de minte". Ce zic eu? Era Ei pAngaritl qi

vrednici de batjocura!Iar cu toate acestea, S-a dat pe Sine
pentru cea urAt[ ca qi cum ar fi fost frumoasl Ei iubiti qi
minunatl" (Omilia d. cisit., din coment. la Efes.).
,,Aqadar, cAti dragoste are cineva pentru sine, atAta
voieqte Dumnezeu sa avem qi noi citre femeie. Nu numai
ci suntem plrtaEi unei singure firi, ci avem o pricini qi
mai mare decAt aceasta sa ne iubim femeia: fiindci nu mai
sunt doui trupuri, ci unul singur: birbatul cap qi femeia
trup. Dar cum de zice in alti parte: ,,Capul lui Hristos
este Dumnezeu" (1 Cor. Il,3)?" (Omilia despre cisitorie, coment. la Efes.).
,,Daci deci soful iqi ura sofia sa, inseamni c[ el iqi ura
propria sa carne, qi cAnd el o iubeqte nu face decAt si
urmeze impulsul naturii sale Ei inclinarea inimii sale.
Apoi este legea fundamentall a clsatoriei. Nu pe atAta
s-o iubim pe sofia noastrl ca este sofie, pe cAt este membrul nostru Ei iqi are originea din noi, clci aceasti lege
a stabilit-o Dumnezeu (...) Pentru ea el trebuie si piriseasci pe tatal siu gi pe mama sa, qi si puni mai presus de cea mai adAnci, de cea mai natural[, de cea mai
veche dintre iubiri, iubirea pe care el a flgaduit-o celei cu
care s-a ficut,,un alt el insuEi". $i aceasti lege este dubli,
avAnd deodat[ ridacina sa in Dumnezeu qi in naturi,
vizAnd totodati iubirea lui Hristos pentru Biserica Sa,
iubire pe care trebuie s-o reproduci cisitoria, vizAnd
mai mult condilia naturali care face din femeie m[dular chiar al omului; cici zice apostolul ,,Bd,rbatul trebuie
sd-Si iubeascd.femeia sa precum se iubeSte pe sine" (Din
. Bognfiile oratorice, p.2a$.

Taina Sffinti a Nuntii

,,Acolo unde stipAneqte iubirea intre so! 9i sofie totul

va fi progresist in acest interior fericit. C[ci iubirea reciprocl va asigura educalia bunl a copilului; iubirea va
iace si stipaneasca in aceastl imp6r6lie familiall ordinea, armonia, puterea qi rodirea in fapte. Trebuie (menfinut) respectul ierarhiei, b[rbatul este geful, femeia ii
datoreazl respect qi ascultare. insi cine mai bine decAt
iubirea va qti a menfine aceast5, superioritate de-o parte,
acest respect pe de alta? Luaqi aminte la aceste familii
F-ajflafhalg.C; putere! Ce pace! Ce fapte! insl de asemett"u." iubire gingagi ii unea pe Avraam qi pe Sara; considerafi inainte de toate iubirea cu totul divini care uneqte
pe Hristos cu Biserica Sa.
Iubirea este necesari pentru armonia qi dreapta repartizare a foloaselor qi a darurilor" (Din vol. Boglliile oratorice, p.2a9).

SOTII RECIPROC, ATUNCI CANO IN:INT EI APAR DIVERGENTE? ,,A$o trebuie s[ fie un birbat! Si nu fini socoteali de fiecare cuvAnt spus de femeia lui, ci, gtiind cl
femeia e slaba, si-Ei dea toat[ silinla s[ fie ingiduitor cu
ea, ca si-i alunge sup[rarea qi s[ strAngl legltura picii qi
unirii. S[ audl asta birbafii Ei si imite blAndefea dreptului Avram. Si respecte Ei sa cinsteasci pe femeile lor, s[
le crufe ca pe nigte vase mai slabe, ca s[ intlreasc[ legitura unirii dintre ei. Atunci e bogafie adevS.rat[, atunci
e avulia multa, cAnd nu e dihonie intre femeie qi b[rbat, cAnd sunt unifi, ca un trup, unul cu altul. C[ spune
Scriptura; ,,Vor fi cei doi un trup" (Fac. 2,24). Unii ca
eqtia chiar daci sunt saraci, chiar daci sunt oameniJ
36. CUM TREBUIE SA SE TRATEZE

66

Taina $fdntI a Nunlii

Taina $lhnffi a Nuntii

de rAnd, sunt mai fericifi ca tofi ceilalqi, ei gust[ adevirata pllcere, ei sunt necontenit senini; ceilalqi, cei ce nu
se bucura de aceasta legituri a unirii dintre so!i, care
se gelozesc unul pe altul, care stric[ marele bun al picii,
chiar daci sunt inconjura{i de mult[ bog[!ie, chiar dac[
intind mese bogate, chiar daci au slujbe str[lucite, duc
o viafa mai nefericitl decAt tofi ceilalli, iqi nascocesc in
fiecare zi furtuni qi tulburiri, se banuiesc unul pe altul,
nu pot avea nici o bucurie, pentru c[ r5:zboiul dintre ei
le strici qi le amlrlgte viaqa" (Omilii la Facere, omilia
XXXVIII, V in col. PSB, vol.22, pp. 57-58).
,,$i chiar dacl consoarta greEeEte cu mii de p[cate fafa
de tine, iartl-i-le toate qi fii ingiduitor. Chiar dacl ifi
iei una cu rele obiceiuri, domolegte-o cu ingaduinli qi
blAnde{e, dupi cum gi Hristos, Biserica. Cici nu a spilat numai necurafia ei, ci i-a gters qi bitrAneqea, dezbr[cAnd omul cel vechi ce era alcatuit din pacate" (Din vol.
Cateheze maritale, p. 44).
,,$i dupl cum in trupurile noastre, cAnd este vreo boala,
nu taiem mldularul, ci impingem afari boala, aqa sa
facem qi cu femeia. Daci e in ea oarecare riutate, nu
lepida femeia, ci scoate afar[ r[ul. C[ci femeia se poate
indrepta, dar adesea un madular vitS.mat nu mai este cu
putin{i s[-l vindecam. Dar chiar dac[ gtim cd vltimarea lui este de net[miduit, nici aqa nu-l tiiem. Fiindci
qi picioare strAmbe avAnd adesea mulli, gi pulpe oloage,
qi mAn[ uscatl qi moarti, qi ochiul chiorAg, nici ochiul
nu-l scot, nici mAna nu o taie. Ci, chiar vazAnd c5. nu au
nici un folos pentru trup qi fiind conqtienfi c[ aduc qi
ultl ruEinare celorlalte midulare, le pa.streazl din pri

cu celelalte. Aqadar, cum nu este

lucru necuvenit ca unde nu se poate t[mldui nimic Ei
nu este nici un folos s[ avem atAta purtare de grij[, iar
unde sunt bune nndejdi qi multl schimbare s[ lepldam
ingrijirea? cici cele care sunt handicapate prin fire nu
e Ju putin![ sa fie iar[gi dobindite, dar voia liberl daci
este itrAmbat6. se poate reface. Dar qi daci ai zice ca ea
bolegte flrl nldejde de vindecare qi c[ aretrebuinla de
multi purtare de grijI pentru felul ei de a fi, nici aqa nu
poate fi lepldat[. cici nici mldularul bolnav ce nu se
mai poate uitrd".u nu se taie. Iar ea este madularul tau.
Clcizice Scriptura : ,Vorfi, cei d'oi un singur trup" (in vol'
Cateheze maritale, PP. a5-a6).
cina impreunl

pltimirii

37. CARE SUNT iNOATORIRILE $I SARCINILE

SOTILOR? ,,Femeii bdrbatul datornica dragoste sd-i
d.ea, asijderea Sifemeia bdrbatului" (1 Cor' 7,3)' Dar ce
va s[ zicl datornica dragoste? ,,Femeia trupul sd,w nu-Si
stdphneSte" (1 Cor. 7,4), ci ea este qi roaba qi stlpAna
barbatului. Deci dacl tu te lepezi de acea robie cuveniti, te impotrivegti lui Dumnezeu. Iar de voiegti sa te
lepezi chiar pentru un timp scurt, fie c[ ar ingadui barbatul, acelaqilucru este. Pentru aceea Apostolul a numit
acest fapt datorie, ca sa arate c[ nici unul nu este stipan
pe sinefci unul altuia robi. Pentru aceea, cAnd vezi c[ o
iemeie curvl te ispiteqte, spune-i ,,Trupul nu este al meu'
ci alfemeii mele". Tot aga sa spunl qi femeia cltre cei ce
al meu'
u1 uoi sa-i calce intreaga-cugetare: ,,Trupul nu este
ci al bd,rbatului meLt". Deci dacl femeia sau blrbatul nu
este stlpan pe trupul s[u, cu atit mai mult nu este stlpan
uu"ri. Auzifi aceasta tofi celi avefi femei Ei toate cA