Sunteți pe pagina 1din 7

56

Taina $ffinfi a Nuntii

33. CE TAINA ASCUNDE ACEASTA CONTRO-

VERSATA REALITATE? ,,Arunci - zicem noi - pen- tru ce Pavel ne mai inglduie si ne cls[torim, de vreme

ce ca.sitoria ne lintuiegte de grijile lumeqti qi ne indepir-

teaz6, de cele duhovniceqti?

Pavel ne spune:

Tocmai ca rlspuns la aceasti intrebare, am zis ,,ASa

cd. cei care aufemeie sdfie ca Si cum n-a.r avea" (l Cor.7,

29); prin urmare, cei care s-au legat cu lanfurile cis[to-

riei sau au de gAnd sa se lege, s[ caute si faci, pe alti cale,

cAt mai slab acest lan!. Pentru c[ nu-i cu putinfi si-l rupi,

o dati ce te-ai legat de el, fi-l mai uqor de suportat! Dac[ vrem, putem si tiiem din viafa noastri de oameni cisi-

torifi tot ce este de prisos qi si nu facem ca prin trind[-

via noastri si ad[ug[mviefii noastre griji mai mari decAt

cele ce ni le impune insd.gi natura cisltoriei. Dar daci vrei s[ afli mai llmurit ce infeles au cuvintele ,,sd. aifemeie ca Si cum n-ai avea" (1 Cor. 7,29), du-te cu

mintea la cei care trliesc firl de femei, la cei care s-au

ristignit pentru lume (Gal. 6, t4),la cei care au renun-

lat la toate cele din lume.

Ce fel de via![ duc acegtia? Cum triiesc? Nu sunt

nevoifi si tocmeasci cArduri de slujnice; n-au nevoie de bijuterii gi coliere, de atAtea gi atitea hectare de pimAnt.

Toate aceste griji le lasl la o parte gi se ingrijesc numai

de hrana lor qi de o haind. pe care s-o imbrace. Aceasta

poate s-o faci gi un om cisatorit. Poate s[ ajungl si aibi

qi filosofie, aceeaEi concepfie despre lume gi vi

Taina $lhnffi a Nun[ii

Cuvintele lui Pavel citate mai sus, ,,sd, nu vd.lipsifi unul

de altul" (1 Cor. 7,5), se referi numai la leglturile tru-

peqti dintre sof gi so{ie.

in privinla aceasta Pavel porunceqte ca un so! si urmeze voinlei celuilalt; nu ingiduie ca unul dintre ei s[ fie stipAn.

in ce privegte insi imbrlclmintea, felul de trai qi toate celelalte ocupafii, unde trebuie pus[ in practicfl concepfia

creqtini despre lume qi via[[, filosofia cregtinl, un so! nu

mai trebuie s[ dea socoteall inaintea celuilalt so[. Birbatul

poate, chiar impotriva voinfei sofiei sale, si suprime din

casa sa tot luxul, toate petrecerile, toate ospefele, toate

grijile qi ocupaliile firl rost qi zadarnice. Tot aga, nici sofia

nu poate fi siliti de birbatul ei, impotriva voinfei ei, si se

impodobeasci, si umble dupi slava

jeascl de lucruri firi de rost qi firl

deqartl qi s[ se ingri- de folos. $i e foarte

drept si fie aqa. $i iatl de ce. Legiturile trupegti dintre

sof Ei sofie pornesc dintr-o dorinli strAns legati de firea

omeneascl; din pricina aceasta ele se bucurl de multl

inglduinfi; din pricina aceasta un sof nu are dreptul si lipseasci pe celilalt sof, impotriva voinfei lui, de obliga-

liile conjugale. Toate celelalte preocupiri din viafa celor

cisitorifi: luxul, petrecerile, mul$mea de prisos a slugi-

lor, ocupafiile fnri rost nu sunt legate de insiqi firea ome-

neasci, ci se nasc datoritl trAndiviei qi mAndriei. inteme-

iat pe acest adevlr, Pavel nu sileqte pe cei clsltorifi si se

supuni unul altuia cAnd e vorba de aceste griji, aqa cum

porunceste aceasti supunere cAnd e vorba de legiturile trupeqti dintre so! gi sofie. Prin urmare, cuvintele,,sd' ai

femeie ca Si cum n-ai avea"inseamnl a nu ne inclrca cu ii de care izvorisc din capriciile qi din dorinla de lu

Ihina $frnta a

a sofiilor noastre; inseamnl a avea numai atAta griji cAt

se cuvine unui suflet unit cu noi, unui suflet care preferi

si triiasci infelepfeqte gi modest. Ci aceasta a fost inten-

fia lui Pavel, atunci cAnd a rostit aceste cuvinte, se vede

qi din cuvintele imediat urmitoare: ,,Cei ce plhng sd.fie

ca Si cum n-ar plhnge; iar cei ce se bucurd. de avuliile lor

sd.fi,e ca Si cum nu s-ar bu,cu.rA" (1 Cor. 7,3}.intr-adevir,

cei care nu se bucurl de avufii, nici nu se vor ingriji s[

strAngi avufii, iar cei care nu se plAng c[ sunt slraci, nici nu se vor teme de siricie qi nici nu vor fugi de cumpitare

qi de un trai modest. in acest sens trebuie luate cuvin-

tele,,sd aifemeie ca Si cum n-ai avea"; in acest sens tre-

buie luate gi cuvintele spuse de Pavel mai jos:

"a

de lume ca Si cum nu te-aifolosi" (L Con7,31)

creqterea copiilor

, pp. L25-I27).

tefolosi

(Despre

34. CARE ESTE SENSUL COMPLEMENTARI-

rAyn cELoR Dor soTr Sr NEcESTTATEA REcr- PRO CITATII?,,Dumnezeu, Creatorul naturii noastre, ficdnd-o in aga fel ca ea si aibi nevoie de alqii, qi si nu-qi ajungl sieqi, a impirfit aqa de bine lucrurile, c[ insofi-

rea reciprocl qi intrunirile completeazl, aceste neajun-

suri. Pentru acestea au fost statornicite nunfile, ca unul

si afle [a celllalt ceea ce-i lipseqte" (Coment. la Ev. de la

Ioan, omilia XIX, l, p.92)

,,

c€ poate fi mai apropiat gi mai familiar blrbatului ca

femeia? ,,Cd, vorfi,, zice, doi u,n tru,p" (Eac,2,24), din care pricini mare este qi iubirea lor unul citre altul, gi fierbinte (Coment. sau la Ep. 1 Cor., omilia XXXII, p.354

Taina $fhnti a Nuntii

,,Sd-i facem lui ajutor (lui Adam - n.n.) (Fac. 2, I8),

aritind ci femeia a fost flcuti spre trebuinfi blrbatului

qi prin aceasta unindu-l pe dAnsul cu cea flcutl pentru

dAnsul. Fiindci noi ne gisim intotdeauna mai apropiafi

citre cele ficute pentru noi. $i iarlqi, ca nu cumva ea si.

se mAndreasci ca una ce i s-a dat lui de ajutor, qi aceasti leglturl si o rupi, apoi Dumnezeu a flcut-o din coasta

lui, aritind prin aceasta c[ ea este o parte a intregului

trup. $i ca nici bflrbatul si nu se ingAmfe pentru aceasta,

apoi Dumnezeu nu l-a llsat si fie singur pe cel ce singur

a fost ficut mai inainte, ci a flcut cu totul dimpotrivl cu

dinsul, aqezAnd facerea de copii, ca prin aceasta, prefe-

rAnd desigur mai mult pe birbat, totuqi si nu'l lase a fi totul al siu.

Ai vizut deci cite legituri de dragoste a flcut Dum-

nezeu intre birbat qi femeie? Dar aceste chez[qii de buni infelegere intre dingii el le-a aqezat in inslqi firea lor,

fiindci amdndoi sunt de aceeaqi esen![, gi amAndoi merg spre acelagi {el. De altfel, toatl vietatea iubeqte pe cel la fel cu dinsa - ci gi femeia este din birbat, qi din amAndoi

impreunl sunt copiii lor; astfel c[ multe qi felurite sunt

chipurile care impreuni-lucreazi la intlrirea dragostei

in familie" (Coment.la Ep. 1 Cor., omilia XXXIV p. 363)

, p€ blrbat cinstindu-l cu intAietatea, iar pe femeie

inarmind-o cu pofta, qi aqezAnd inlluntrul amAndurora

darul facerii de copii, la urmi. a mai pus qi alte legituri

ale dragostei. Aqa, de pildi, nici blrbatului nu i-a incre-

dinlat totul, qi nici femeii, ci a impir{it fleclruia din inda- toriri; unuia i-a dat in stlpAnire casa, celuilalt i-a incre-

in{at cele dinafari de casi, adici a hrini pe cei din

Taina $lhnffi a Nu

rt

clci doar birbatul lucreazi pimAntul, pe cAnd femeii i-a

dat a imbraca pe cei din casi, fiindca furca qi rizboiul de

lesut sunt ale femeii, cici el a dat femeii infelepciune de a

face pAnzl" (Coment.la Ep. 1 Cor., omilia XXXIV p.365).

,,So{ii

se completeazl,unul pe altul; nici birbatul nu este

femeie, nici femeia tari de blrbat. Defec-

complet flri

tele unuia sunt compensate de calitagile celuilalu daru- rile reciproce se fac echilibrul reciproc. Armonia stabiliti

de Dumnezeu in trupul nostru se inmulqeqte in fami-

lie. Capul este conducitorul, membrele

slujesc qi ajuti

gi ascult[. ori iubirea este aceea care menline totur in

unire qi in pace. Acela va fi rolul iubirii in cisitorie. Iubi-

rea ii va da qefului ungerea qi devotamentul; iubirea ii va da femeii qi copiilor uqurinfa qi bucuria ascultirii" (Din vol. Bogifiile oratorice, p. 249).

35. CU CE A INZTSTNAT DUMNEZEU PE CEI

DOr SOTr, CA SA POATA

DEpA$r NEAIUNSURTLE

FIRII PATIMAgE? ,,CAnd este iubire, nimic din cele

neplicute nu se va intimpla. C[ci, cum ar

capul fiind unit cu trupul qi nici o dezbinare fiind intre

fi cu putinfi,

ele, totuqi celelalte mldulare si nu se g[seasca in pace?

CAnd clpeteniile sunt in pace, cine ar putea dezbina qi tulbura pacea? Precum iarlqi, daca acelea se gisesc riu

intre ele, nimic s[nitos nu va putea fi in casi. Deci, nimic

nu poate fi mai important decAt dragostea, cici ea este

mai folositoare decAt banii, decAt nobleqea, decAt stlpA-

nirea qi decAt toate celelalte. $i n-a zis simplu: si fie in

pace, ci: sa-qi iubeascl barbafii. CAnd este dragoste, nimic

din cele grele nu se poate infiltra, qi dintru ea se nasc qi

celelalte bunuri" (Coment. la Ep. cltre Tit, omilia

Taina $finffi a

,,Fii cu luare-aminte ins[, la faptul c[ Apostolul stiruie

mai mult pe iubire decAt pe respect. E firesc. Cici atunci

cAnd existi iubire intre so[i, pentru toate problemele se

gasesc solufii. Blrbatul care iEi iubeEte femeia sa, chiar

daci ea ar fi neimblAnzits., o va rlbda. in cisnicie, in[e-

legerea f[ra iubire nu se poate realiza" (Din vol. Proble-

mele viefii, p.ll2).

,$i cum ii vei arita iubirea ta? SpunAndu-i, de exem- plu: N-am vrut sd iau de solie o altdfemeie, care poate

ar f,

tine

fost mai bogatd' sau mai gospodind', Te-am ales pe

pentru caracterul, cuminfenia, bld'ndefea Si tnfelep-

ciunea ta. Cd.ci am invd;at sd' nesocotesc bogd'fia ca pe

ceva zadarnic, ceva pe care il dobkndesc tdlharii, oame-

nii imorali Si tnseldtori. Pe mine m-a atras virtutea sufle' tului td,u, pe care o prefer tn locul vreunei alte bogdpii. O

fatd infeleaptd, care trdieSte in evlavie, meritd' cd't lumea

intreagd.

presus

-aSadar,

De aceea te-am iubit, te iubesc Si te pun mai

de viafa mea. Viala de aici este deSartd. Md rog'

la Dumnezeu Sifac tot ce pot^ca sd, ne invredni-

cim sd, ne trd,im viala astfel incht Si in impd.rd,{ia cerurilor

sd.fim impreund'. Cd'ci viala pdmknteascd este Si scurtd Si provizorie, tnsd' dacd ne vom tnvrednici s-o petrecem

pld,cufi lui Dumnezeu' vom fi veSnic tmpre'

fd,cdndu-ne

und. cu

Hristos, desfatdndu-ne tnfericire negrditd. Eu mai

presus de toate pun iubirea pentru tine, Si nimic nu-mi va

fi atht de nepldcut Si greu decht sd' md' cert vreodatd' cu

tine. $i dacd ar trebui sd le pierd pe toate Si sd. devin sdrac sau sd, md aflu in primeidie sau sd' pd'fesc orice, pe toate

le voi indura cu rd'bdare, e de aiuns sd' Stiu cd' legd'turile tre noi doi sunt bune. Dar e necesar sd'faci Si tu la

Taina $ftnti a Nuntii

Dumnezeu vrea ca legdtura iubirii noastre sd,fie reciprocd

Si nedespd.rfitd,. Auzi ce spune Scriptura: ,,Va ld,sa omul

pe tatd.l sdu Si pe mama sa Si se va lipi defemeia sa>>. Sd nLt, Avem, deci, nici o pricind, de impufina,re a sufletului.

Piard, toli banii, slujitorii Si cinstirile! Eu mai presus de

toate pun iubirea pe care o a,m pentru tine.

Cuvintele acestea vor fi. prefuite de femeie mai mult

decAt mulqimi de comori qi

de boglfii! Se-i spui c-o iubegti,

firl s[ te temi ci vreodati se va r[sf[!a sau se va folosi in chip rlu de vorbele astea. Femeile necuviincioase, care se duc cu unul qi cu altul, e firesc s[ se risfele la auzul unor asemenea cuvinte. O fatl buni, ins[, nu numai c[

nu se va infumura, ci se va qi smeri" (Dinvol. Problemele

viefii, pp. LI6-IL7).

,,Chci zicAnd:,, b drb alil o a iub ipi p e fem eil e v o a str e" (Efes.

5,25), nu s-a oprit la aceasta, ci ne-a dat qi misurl dra-

gostei: ,,dupd, cum Si Hristos a iubit Biserica".$ispune-mi,

cAt a iubit-o Hristos? incAt S-a dat pe Sine pentru ea.

Aqadar, chiar dacl trebuie si murim pentru sofie, s[ nu

ne dim la o parte. C[ci daci Stlpinul tiu aqa a iubit pe

roab[, ci S-a dat pe Sine pentru ea, cu cAt mai mult tre- buie si o iubeqti la fel pe cea impreun[ roabi cu tine"

(Cateheze maritale, p. 43).

,,Dar nu numai pentru aceasta trebuie si ne iubim

femeia - fiindc[ este m5.dularul nostru gi ci dintru noi

iqi are inceputul plismuirii -, ci qi fiindc[ lege ne-a pus

pentru aceasta Dumnezeu, zicAnd aqa:,,Pentru aceasta va ld.sa omul pe tatdl sdu Si pe mama sa Si se va lipi de

femeia sa Sivorfi. cei doi un singur trup" (Fac.2,24).Chci

aceea a citat gi Pavel legea aceasta, ca din toate pi

F

Taina $fhntl a Nuntii

6E-'

file s[ ne imboldeasci spre aceasti dragoste. Ia uiti-te la

inlelepciunea apostoleasc[! C[ci nu pornind numai de

ta legile dumnezeiegti, nici doar de la cele omeneqti, ne duce spre dragostea de sofii, ci, impletindu-le pe amAn-

luAnd ceea ce este mai inalt 9i mai in!e-

doul - din prima

lept, din a doua

ceea ce este neputincios 9i supus firii -

aqa ne duce c5.tre iubire" (Cateh. marit., pp. a7-aB).

,,C[ci

nimic nu este mai tare decAt aceste lan{uri, mai

intre blrbat qi femeie. Pe un slujitor il poate cineva

ales

lega cu frica. Ba nici pe acela, cici degrabi o va qterge

de la stlpAn. insl pe p[rtaqa vielii tale, pe mama copi- ilor t[i, pe cea care este pricina a toati bucuria ta, nu

trebuie s-o legi cu frica qi cu amenin{area, ci cu dragos-

tea qi cu dispozifia iubitoare a sufletului. Ce fel de inso-

lire

Ce

mai e asta, cand femeia tremuri' inaintea birbatului?

bucurie va mai avea blrbatul dacl trlieqte impreun[

cu ea ca qi cu o roabi qi nu ca qi cu una liberi? $i chiar

daci pltirrreqti pentru ea ceva, s[ nu o'oc[r5'qti. C[ nici

Hristos nu a ficut aceasta cu Biserica, ,,5-a dat pe Sine

pentru ed, ca s-o curd'fe Si s'o sf,nfeascd" (Efes. 5,25-26)'

Prin urmare, era necurati, avea prihan6', era urAtl, era

de nimic. Orice femeie !i-ai fi luat, nu !i-ai luat una ca

Aceasta, dupi cum Hristos a luat Biserica; nici nu a fost

atat de departe de tine pe cat a fost Biserica de Hristos.

Iar el nici n-a urAt-o, nici n-a lepidat-o din pricina urA- leniei ei covArqitoare. Vrei sivezi urifenia ei? Ascult[ pe

Pavel, care zice: ,,Erafi

in intuneric" (Efes.s' 8). Ai vizut

negreala ei? Ce este

qi ta nebunia ei! CS,zice:,,Petrechnd tn rd'utate Si pizmd"' Tit 3, 3). Priveqte acum qi necurilia ei: ,,ca ni;te

mai negru decAt bezna? Dar uit[-te

Taina $ffinti a Nuntii

dincioSi Sifd.rd. de minte". Ce zic eu? Era Ei pAngaritl qi

vrednici de batjocura!Iar cu toate acestea, S-a dat pe Sine

pentru cea urAt[ ca qi cum ar fi fost frumoasl Ei iubiti qi minunatl" (Omilia d. cisit., din coment. la Efes.).

,,Aqadar, cAti dragoste are cineva pentru sine, atAta

voieqte Dumnezeu sa avem qi noi citre femeie. Nu numai

ci suntem plrtaEi unei singure firi, ci avem o pricini qi

mai mare decAt aceasta sa ne iubim femeia: fiindci nu mai

sunt doui trupuri, ci unul singur: birbatul cap qi femeia

trup. Dar cum de zice in alti parte: ,,Capul lui Hristos

este Dumnezeu" (1 Cor. Il,3)?" (Omilia despre cisito-

rie, coment. la Efes.).

,,Daci deci soful iqi ura sofia sa, inseamni c[ el iqi ura

propria sa carne, qi cAnd el o iubeqte nu face decAt si urmeze impulsul naturii sale Ei inclinarea inimii sale.

Apoi este legea fundamentall a clsatoriei. Nu pe atAta

s-o iubim pe sofia noastrl ca este sofie, pe cAt este mem-

brul nostru Ei iqi are originea din noi, clci aceasti lege

Pentru ea el trebuie si piri-

seasci pe tatal siu gi pe mama sa, qi si puni mai pre- sus de cea mai adAnci, de cea mai natural[, de cea mai

a stabilit-o Dumnezeu (

)

veche dintre iubiri, iubirea pe care el a flgaduit-o celei cu

care s-a ficut,,un alt el insuEi". $i aceasti lege este dubli, avAnd deodat[ ridacina sa in Dumnezeu qi in naturi,

vizAnd totodati iubirea lui Hristos pentru Biserica Sa, iubire pe care trebuie s-o reproduci cisitoria, vizAnd

mai mult condilia naturali care face din femeie m[du-

lar chiar al omului; cici zice apostolul ,,Bd,rbatul trebuie sd-Si iubeascd.femeia sa precum se iubeSte pe sine" (Din

. Bognfiile oratorice, p.2a$.

Taina Sffinti a Nuntii

unde stipAneqte iubirea intre so! 9i sofie totul

,,Acolo

va fi

progresist in acest interior fericit. C[ci iubirea reci-

procl va asigura

iace

educalia bunl a copilului; iubirea va

si stipaneasca in aceastl imp6r6lie familiall ordi-

nea, armonia, puterea qi rodirea in fapte. Trebuie (men-

finut)

respectul ierarhiei, b[rbatul este

geful, femeia ii

datoreazl respect qi ascultare. insi cine mai bine decAt

iubirea va qti a menfine aceast5, superioritate de-o parte,

acest respect pe de alta? Luaqi aminte la aceste familii

putere! Ce pace! Ce fapte! insl de aseme-

F-ajflafhalg.C;

tt"u." iubire

gingagi ii unea pe Avraam qi pe Sara; consi-

derafi inainte de toate iubirea cu totul divini care uneqte

pe Hristos cu Biserica Sa.

Iubirea este necesari pentru armonia qi dreapta repar- tizare a foloaselor qi a darurilor" (Din vol. Boglliile ora- torice, p.2a9).

36. CUM TREBUIE SA SE TRATEZE SOTII RECI-

PROC, ATUNCI CANO IN:INT EI APAR DIVER-

GENTE? ,,A$o trebuie s[

teali de fiecare cuvAnt

fie un birbat! Si nu fini soco-

spus de femeia lui, ci, gtiind cl

femeia e slaba, si-Ei dea toat[ silinla s[ fie ingiduitor cu

ea, ca si-i alunge sup[rarea qi s[ strAngl legltura picii qi

unirii. S[

audl asta birbafii Ei si imite blAndefea dreptu-

lui Avram. Si respecte Ei sa cinsteasci pe femeile lor, s[

le crufe ca pe nigte vase mai slabe, ca s[ intlreasc[ legi-

tura unirii dintre ei. Atunci e bogafie adevS.rat[, atunci

e avulia multa, cAnd nu e dihonie intre femeie qi b[r-

bat, cAnd sunt unifi, ca un trup, unul cu altul. C[ spune

Scriptura;

,,Vor fi cei doi un trup" (Fac. 2,24). Unii ca

eqtia

chiar daci sunt saraci, chiar daci sunt oameni J

66

Taina $lhnffi a Nuntii

de rAnd, sunt mai fericifi ca tofi ceilalqi, ei gust[ adevi-

rata pllcere, ei sunt necontenit senini; ceilalqi, cei ce nu

se bucura de aceasta legituri a unirii dintre so!i, care

se gelozesc unul pe altul, care stric[ marele bun al picii,

chiar daci sunt inconjura{i de mult[ bog[!ie, chiar dac[

intind mese bogate, chiar daci au slujbe str[lucite, duc

o viafa mai nefericitl decAt tofi ceilalli, iqi nascocesc in

fiecare zi furtuni qi tulburiri, se banuiesc unul pe altul,

nu pot avea nici o bucurie, pentru c[ r5:zboiul dintre ei

le strici qi le amlrlgte viaqa" (Omilii la Facere, omilia

XXXVIII, V in col. PSB, vol.22, pp. 57-58). ,,$i chiar dacl consoarta greEeEte cu mii de p[cate fafa

de tine, iartl-i-le toate qi fii ingiduitor. Chiar dacl ifi

iei una cu rele obiceiuri, domolegte-o cu ingaduinli qi

blAnde{e, dupi cum gi Hristos, Biserica. Cici nu a spi-

lat numai necurafia ei, ci i-a gters qi bitrAneqea, dezbr[- cAnd omul cel vechi ce era alcatuit din pacate" (Din vol.

Cateheze maritale, p. 44).

,,$i dupl cum in trupurile noastre, cAnd este vreo boala,

nu taiem mldularul, ci impingem afari boala, aqa sa

facem qi cu femeia. Daci e in ea oarecare riutate, nu

lepida femeia, ci scoate afar[ r[ul. C[ci femeia se poate indrepta, dar adesea un madular vitS.mat nu mai este cu

putin{i s[-l vindecam. Dar chiar dac[ gtim cd vltima-

rea lui este de net[miduit, nici aqa nu-l tiiem. Fiindci

qi picioare strAmbe avAnd adesea mulli, gi pulpe oloage,

qi mAn[ uscatl qi moarti, qi ochiul chiorAg, nici ochiul

nu-l scot, nici mAna nu o taie. Ci, chiar vazAnd c5. nu au

nici un folos pentru trup qi fiind conqtienfi c[ aduc qi

ultl ruEinare celorlalte midulare, le pa.streazl din pri

Taina $fdntI a Nunlii

cina impreunl pltimirii

lucru necuvenit ca

cu celelalte. Aqadar, cum nu este

unde nu se poate t[mldui nimic Ei

nu este nici un folos s[ avem atAta purtare de grij[, iar

unde sunt bune nndejdi qi multl schimbare s[ lepldam

cici cele care sunt handicapate prin fire nu

ingrijirea?

putin![ sa fie iar[gi dobindite, dar voia liberl daci

flrl nldejde de vindecare qi c[ aretrebuinla de

purtare de grijI pentru felul ei de a fi, nici aqa nu

e Ju

este itrAmbat6. se poate reface. Dar qi daci ai zice ca ea

bolegte

multi

poate fi lepldat[. cici nici mldularul bolnav ce nu se

mai poate

Clcizice

Cateheze maritale, PP. a5-a6).

uitrd".u nu se taie. Iar ea este madularul tau.

Scriptura : ,Vorfi, cei d'oi un singur trup" (in vol'

37. CARE SUNT iNOATORIRILE $I SARCINILE

SOTILOR? ,,Femeii

d.ea, asijderea

bdrbatul datornica dragoste sd-i

Sifemeia bdrbatului" (1 Cor' 7,3)' Dar ce

va s[ zicl datornica dragoste? ,,Femeia trupul sd,w nu-Si

stdphneSte"

barbatului.

niti, te impotrivegti

(1 Cor. 7,4), ci ea este qi roaba qi stlpAna

Deci dacl tu te lepezi de acea robie cuve-

lui Dumnezeu. Iar de voiegti sa te

un timp scurt, fie c[ ar ingadui bar-

este. Pentru aceea Apostolul a numit

lepezi chiar pentru batul, acelaqilucru acest fapt datorie,

pe sinefci unul

ca sa arate c[ nici unul nu este stipan

altuia robi. Pentru aceea, cAnd vezi c[ o

iemeie curvl te ispiteqte, spune-i ,,Trupul nu este al meu'

ci alfemeii mele". Tot aga sa spunl qi femeia cltre cei ce

u1 uoi sa-i calce intreaga-cugetare: ,,Trupul nu este al meu'

ci al bd,rbatului meLt". Deci dacl femeia sau blrbatul nu

este stlpan pe trupul s[u, cu atit mai mult nu este stlpan

uu"ri. Auzifi aceasta tofi celi avefi femei Ei toate cA