Sunteți pe pagina 1din 15

1

De fiecare data cand inchidea portiera aia simtea cate un nod in gat. Stia ca
nenorocita de masina nu o sa porneasca, si sughitaturile muribunde ale motorului o
sa-l scoata din casa pe betivanul de Wallace, care cauta cel mai mic motiv sa se ia
de ea. In cazul asta, sa o acuze ca ii masacreaza frumusetea de masina, o
camioneta ordinara, al carei singur atu era ca Wallace o primise de la taica-sau.
Ceea ce, in ochii ei, nu era un atu deloc, avand in vedere ca taica-sau fusese o
canalie la fel de mare ca si el.
Deja se obisnuise cu urlaturile lui Wallace, si roti cheia in contact cu indiferenta,
stiind bine ce va urma. Motorul incepe sa gajaie ca un TBC-ist si se opreste. Ii da din
nou. La fel. Inca de vreo 2 ori. Daca la inceput, acum vreo trei luni, chiar era
ingrijorata de soarta masinii si de nervii lui Wallace, acum nu ii mai pasa decat ca va
intarzia la lucru. Wallace n-are decat sa-si inghita nervii pe care si-i face, si daca tine
asa mult la masina aia, s-o repare dracului.
Auzi usa casei cum se deschide brusc.
"In mortii ma-tii, nu ti-am zis c-ai sa mergi la lucru pe jos ??? " intra Wallace in
peisaj.
Primele vorbe ce le-a auzit de la el in dimineata aia. In minte ii veni o comparatie cu
vorbele de dragoste pe care i le spunea in fiecare dimineata acum cativa ani, dar nu
apuca sa-si duca ideea la bun sfarsit caci o sticla de bere se sparse de parbrizul din
spate al masinii, facand-o sa tresara.
"Doamne !!! Uite descreieratu ce face..." isi spuse in gand.
O palma data in portiera o facu sa isi intoarca privirea de la parbrizul din spate, ce
era plin de bere, si constientiza ca Wallace tocmai ajunsese in fata masinii si
deschidea capota.
"Vorbesc la pereti tot timpul, doar ti-am zis in pula mea ce trebuie sa-i faci, masina
asta a muncit la viata ei, nu ca tine. Sa fiu al dracu daca n-ai sa mergi tu cu
autobuzu la lucru !"
"Da de ce n-o conduci tu la lucru atunci ?"
Imediat dupa asta regreta cele spuse, cand vazu prin parbriz ochii crispati a lui
Wallace cum rasar de dupa capota ridicata. Furios tranti capota de ii sari tot praful
de pe ea si se indrepta spre portiera.

"O cacat ! OOO CACAT !!!" gandi ea cu voce tare, si din instinct apuca din nou cheia
din contact.
Wallace o prinse de par, pe geam, si ea incerca sa porneasca masina, cu mana
tremuranda. Parca avea Parkinson, nenorocita aia de cheie ii tot scapa printre
degete.
"Fa ! Te-omor in crucea ma-tii, cu cine cristosu ma-tii vorbesti tu asa ?"
Fir-ai a dracu de cheie. O prinse si ii dadu. Motorul tot mort. O CACAT !!!
"Ce mortii ma-tii faci fa? " Ii dadu drumul la par, si deschise rapid portiera masinii.
Ii dadu iar. Porneste !
Si demara in tromba, cu un Wallace surprins care era cat pe ce sa o traga din
masina. Ii dadu drumul rapid insa.
"Aha !!! Da da ! Asa, fa!!! Fugi ! Da nu tot acasa te-ntorci?"
Trase rapid portiera ramasa deschisa, si redresa masina. Il observa imediat pe Joel,
vecinul de vizavi, cum se uita la ea amuzat. Sigur vazuse toata scena si se amuzase
pe seama lor. " 'Te-n pizda ma-ti-i de labagiu" ii adresa in gand lui Joel.
"Nenorocitilor".
Joel era vaduv. Si fost puscarias. Facuse parnaie pentru complicitate la omor, dupa
ce maica-sa ii omorase sotia in fata lui, si el nu facuse absolut nimic ca s-o
impiedice, ci ramasese un simplu martor neputincios in fata ei. Maica-sa devenise
senila, si nevesti-sii i-a venit ideea sa o duca la azil, dupa ce o culesesera pe maicasa de pe drumuri in repetate randuri, in toiul noptii. Obisnuia sa plece pe jos, pe
autostrada, in camasa de noapte, sustinand in nebunia ei, ca se duce sa-si
indeplineasca menirea, ca vocea lui Dumnezeu i-a dat o destinatie numai de ea
stiuta. Tot la indemnul vocii lui Dumnezeu se trezeau noaptea in miros de gaz
metan, cu ea cantand psalmi langa aragazul stins dar cu gazul pornit, cu Biblia in
brate.Crescut de mic in siguranta trasata de sforile mamei, Joel nu era de acord cu
internarea ei, desi stia, in sinea lui, ca asta era singura solutie pentru ea. Copil de
bani gata odata, cu o viata traita numai in puf si dependent de maica-sa ca de aer,
Joel nici pana la 37 de ani, cand mama lui isi trasese un glonte in gura, din pistolul
lui, dupa ce primul glonte il eliberase in ceafa nevesti-sii, nu fusese in stare sa iasa
vreun pic din cuvantul ei. Dupa o nevasta ucisa, o mama ce a comis suicid imediat
dupa crima, in ciuda eforturilor si lacrimilor fiului ei, 8 ani de parnaie si vreo 4 ani de
tratament psihiatric la activ, era cel mai sarit de pe fix din oras. Singurul om care
mergea in fiecare zi in cimitir. Statea cate 3-4 ore la mormantul maica-sii, curatand
fiecare centimetru de pamant, udand florile si curatand lacasurile pentru lumanari,
aprinzand lumanarile si vorbind cu piatra funerara.
Acelasi Joel iesi din curtea sa, in acea dimineata, si traversa, indreptandu-se spre

furiosul, dar resemnatul Wallace, cu un zambet prietenos pe fata.


"Mortii mamii ei de pizda proasta !!! Sa vezi ce frumos o sa porneasca masina aia
deseara cand ii trec cu ea peste gat !!!" il intampina Wallace.
"Ce-i, Wally? Iar iti face zile negre asta?" intreba Joel zambitor.
"Dracu' o mai suporta, ba Joe !!! Sa-mi bag pula ! "
Singura distractie a lui Joel, singura legatura cu realitatea si cu societatea din jurul
sau, pe care o mai pastra, era viata tuturor celorlalti din jurul lui. Barfa. Avea nevoie
de chestia asta, fiind singurele chestii ce nu aveau caracter personal, astfel le putea
vorbi fara sa simta ca o ia razna, si era singurul lucru care ii garanta atentia
celorlalti. Stia sa suga informatie din orice intamplare cu o maxima eficienta, si, cu
aceeasi eficienta, s-o imprastie in jurul sau mai ceva decat se imprastie virusul HIV
intr-o comunitate de gay. Wallace stia prea bine asta, astfel ca, desi vecinul sau
traversase strada special ca sa stea de vorba cu el, ii spuse ca se duce sa doarma si
intra in casa, lasand in urma sa un Joel putin dezamagit. In plus, n-avea chef sa se
destainuie. Si ar fi fost si o greseala enorma sa se destainuie.
Intra in casa si se tranti nervos pe canapea. Iar trebuie sa mearga cu autocarul la
Honey. Intr-o zi, lesinatura asta de Jill se va satura de scandalul pe care i-l face zilnic
din cauza masinii, si va renunta naibii sa mearga cu masina la lucru, si atunci nu va
mai trebui sa ia el autocarul pana in oraselul vecin in fiecare dimineata. I-ar putea
interzice sa mai ia masina, fiind a lui, da ii era rusine, avand in vedere ca jobul lui Jill
era singurul lor venit, pentru facturi, pentru mancare, pana si pentru bautura lui.
Pana si pentru biletul autocarului care il ducea la Honey.
Honey tocmai isi refacea machiajul, cand recunoscu ritmul batailor din usa ei.
Deschise cu nerabdare si isi lipii sanii de pieptul "clientului", bratele de spatele lui,
si buzele de ale lui. Fruntea de a lui. Limba de maselele lui. Pelvisul de al lui.
Gambele de fesele lui. Carand-o in brate, el intra cu ea in camera. Cu ochii acoperiti
de pleoapele ei, lasa rucsacul sa-i cada din mana, si se indrepta direct catre pat,
stiind toata camera pe de rost, si o tranti in mijlocul patului.
Honey il asteptase cu nerabdare toata dimineata. Cum facea in fiecare dimineata.
Singurul client al ei cu care si-o tragea moca. Singurul client al ei pentru care
inchidea usa camerei si refuza pe oricine altcineva si pentru o zi intreaga, daca era
nevoie.
"Nu vrei bere?" o intreba el o ora mai tarziu, stingand tigara in scrumiera. Nu auzi
raspunsul ei cand observa in scrumiera un chistoc de "Gaulloise". "Ce pula mea ma?
Gaulloise? Cu cine naiba ti-o tragi tu de fumeaza Gaulloise? " intreba el intrigat. "De
fapt stai... unu care fumeaza Gaulloise e in stare sa i-o traga uneia ca tine?". Honey
abia acum intelesese la ce se referea el.
"Ei, iubitule... stii ca vin tot felul de ciudati pe-aici. Aseara a venit unul care a platit

vreo 800 de coco..."


"Cat ma? Da ce a trebuit sa faci de banii astia?"
"Eu, nimic iesit din comun. Numai ca a tinut neaparat sa mi-o traga in timp ce fiicasa de 6 ani se uita la noi"
"Sa-mi bag pula... toti bolnavii... si care fumeaza tigari de gay"
"Ce vrei scumpule... stii doar ca nu-s toti oameni seriosi, asa ca tine, insurati..."
spuse ea, si rase cu pofta.
Wallace se uita la ea cu ochi de copil. Adora s-o auda razand. "Doamne, chiar o
iubesc pe curva asta" se gandi el, hranindu-si setea sufleteasca cu rasetul ei. Inca
inocent.
"Asa-i? Condamnat, mai degraba, decat insurat" raspunse el ironic.
Rasul ei ii gadila din nou sufletul. Se ridica si merse la rucsacul de langa usa, de
unde scoase doua doze de bere. Le desfacu si una i-o oferi ei.
"Apropo de condamnarea ta, iubitule. Cand ai de gand sa te gratiezi?"
Wallace se aseza pe pat, cu spatele la ea si privirea in podea.
"Am mai vorbit despre asta, Honey. Deocamdata depind de scarba aia. Nu ma
angajeaza nimeni cu cazierul meu"
"Las-o naibii de treaba, stii ca eu fac aici destui bani pentru amandoi. Ti-am mai zis,
futu-i !Sau tu nu esti genul care sa se lase intretinut de o femeie ? " il ironiza ea.
Orgoliul lui suferea acum la fel de mult ca si cum daca i-ar fi spus Jill asa ceva.
Singura diferenta era ca pe Jill isi putea permite s-o ia de par.
Honey era o fata simpla si libertina, fara prea multe principii, care iubea viata la fel
de mult ca si el. Se casatorise cu Jill de gura parintilor, care ii cautasera o fata de
casa, fara sa le pese ca lui nu-i trebuia asa ceva, si de frustrarile ce aveau sa
creasca in el, ca niste tumori, dupa ani de casatorie. Din partea lui, era OK daca
dadea coltul la 40 de ani cu o seringa in vena, intr-o galerie de metrou. De asta ii
placea de Honey. Ea, ca si el, nu vroia prea multe de la viata. Voia numai s-o
traiasca. Honey era prostituata inca de la 20 ani, de cand fugise de acasa, spre
disperarea parintilor ei bisericosi si habotnici. Desi trecuse prin abuzuri si violuri
pana sa ajunga sa lucreze in bordelul asta, ce era considerat un loc de munca lipsit
de riscuri in comparatie cu viata ce o avusese pana atunci, lui Wallace i se parea ca
ea inca reusise sa isi pastreze o umbra de bunatate in suflet, si o aura angelica in
zambetul ce credea ca numai lui i-l afiseaza sincer. Desi femeie de moravuri usoare,
isi pastrase credinta oarba in divinitate, implementata de ai ei, si credea naiv in tot
felul de ocultisme, ritualuri, ghicit in cafea, in palma, si altele, lucru ce pe Wallace il

facea sa o vada tot ca pe fetita de acum 6 ani, cand o cunoscuse prima data,
incepatoare si inocenta.
Se gandea de mult la acea gratiere de care vorbea Honey, dar stia ca nu are curajul
sa o faca. Era constient ca ar fi fost primul banuit, indiferent de cat de priceputa
spunea Honey ca e prietena aia a ei, care se ocupa cu asa ceva. La naiba, la
cazierul lui, ar fi fost primul suspect si daca Jill isi dadea foc singura in centrul
Manhattan-ului, in fata a 300 de martori.
"Mai vorbesti cu prietena aia a ta ?" intreba el in impulsul momentului.
"Bagami-as pula-n gura asta a mea sloboda" fu primul gand rational ce ii urma.
Honey tresari. Wow, in sfarsit, barbatul de langa ea arata ca are un set de coaie.
"Sigur ca da, scumpule. Te-ai hotarat, in sfarsit?"
Cacat, ce sa-i raspunda? Acuma nu mai putea sa dea inapoi.
"Pai... nu stiu... m-am cam saturat... si ar cam fi timpul" sovai el.
Honey sari de pe perna si il lua in brate, din spate. Ii acoperi gatul de saruturi, apoi
il apuca de barbie, il intoarse cu fata la ea si il saruta prelung.
"Iubitul meu... si o sa fim numai noi doi?" ii spuse ea pasionala, cand deja ii lipise
spatele de asternuturi si buzele ei ii pecetluiau vorbele.
"Da, scumpa mea" ingaima el, printre saruturi.
"Cacat, bagami-as pula..." se gandi. Vroia sa faca chestia asta, vroia nespus de mult
sa faca chestia asta. Nesiguranta insa il manca. Jill ii asigura o viata cat de cat
sigura, ii indura capriciile si ii aducea niste bani in casa. Si nici nu se futea cu altii.
Honey i-ar fi adus cati bani ar fi vrut el, in functie de cate penisuri era el dispus sa
lase sa intre in ea pe noapte. Si Honey nu i-ar fi inghitit toate cacaturile ce le facea.
Wallace stia ca e un nenorocit, stia ca nu se poate abtine, stia ca trebuie sa isi bata
joc de cineva, si daca Jill va dispare si va ramane cu Honey, atunci ea va trebui sa
inghita toate cacaturile lui.
Si Honey nu i-ar inghiti nimic altceva decat sperma. La prima palma primita, Honey
o sa-i futa o noptiera in cap, dupa aia o sa-si aprinda o tigara sa se calmeze, si va
scruma in gura lui cascata, si cu balele curgand, cand va zace inconstient pe podea.
La ce belele stia ca experimentase Honey in viata ei, era constient ca tarfa asta nu
se va mai lasa abuzata de nimeni. Lui Honey ii lipseau 3 degete si un sfarc, din
cauza unui peste care-l avusese mai demult si care avea fantezii cu mutilari, si ii
taiase degetele si sfarcul cu un cleste de taiat lanturi, in timpul unei partide de sex,
dupa ce o legase cu catuse de perete. Clar, tarfa asta nu se va mai lasa abuzata de
nimeni. Vreodata.

Honey insa, entuziasmata de hotararea lui, incepu sa-i scuipe detalii la ureche.
"Dar, vezi tu, iubitule... nu-ti pot face eu legatura cu prietena asta a mea"
Wallace asculta. Si se gandea daca chiar vrea sa faca chestia asta.
"Ea procedeaza altfel decat ne putem imagina noi. Nici eu nu am habar cum dracu
face. Astfel de chestii sunt complicate, eu zic sa mergem pe mana ei. Eu o s-o anunt
de treaba asta, si ea va sti ce sa faca. Am mai vorbit cu ea despre lucrul asta, si mia spus ce sa facem daca te hotarasti. Va trebui sa dai un anunt in ziar, ceva de
genul "Caut macelar pentru scroafa, pentru transat, dezosat, etc", si dai un numar
de telefon, iti iei tu un telefon special pentru asta, sa nu fie numarul tau, si eu o s-o
anunt pe ea..."
"Doamne Dumnezeule, asta vorbeste serios !!!" se gandi Wallace. Nici pana acum
nu se gandise ca Honey ar fi glumit cand vorbea despre asa ceva, dar niciodata nu
intrase in asemenea detalii. "In pula mea, deja are planul pus la punct ??? ". Simti
scrotul cum i se strange pe coaie, in timp ce coaiele parca i se micsoreaza si
incearca sa ii intre in stomac.
"... si stiu cum sa vorbesc cu ea la telefon. Dupa aia ea o sa te sune pe tine, sau o
sa intre ea in contact cu tine intr-un fel sau altul. Nici eu nu stiu cum procedeaza, tot
ce stiu e ca pana acum are cazierul curat ca lacrima si..."
Wallace isi reveni din socul provocat de abordarea subiectului. Ura subiectul asta,
de-asta l-a tot evitat cat de mult a putut in discutiile cu Honey de pana acum. Acum
insa Honey deja ii spunea planul.
"Pai stai putin ma. Tu nu stii cum procedeaza asta?"
"Nu, bineinteles ca nu, numai ea stie"
O, da ! Asta era tot ce ii trebuia ca sa dea inapoi, si fara sa se faca de ras. Acum
poate incepe sa ii explice el lui Honey cat de riscante sunt treburile astea, si cum nu
poate avea incredere intr-o persoana a carei eficienta si proceduri nu le cunosc, si
lui Honey nu i se va parea ca da inapoi din cauza ca n-are curaj, ci i se va parea ca e
prea inteligent ca sa se supuna unor riscuri atat de mari.
"Pai si atunci, Honey, de unde pula mea stim noi ca asta nu iti vinde tie
vrajeli ? Tu iti dai seama ca e posibil ca noi doi acum sa ne trimitem datele de
contact, pentru angajarea unei ucigase platite, unei posibile politiste sub
acoperire?"
Honey se uita la el intrigata. Parca nu se mai gandise niciodata din punctul asta de
vedere, si pentru prima data incerca un sentiment de nesiguranta fata de prietena
ei.
"Scumpule, da o cunosc de ceva timp... " apuca ea sa spuna, cand mobilul ei incepu

sa vibreze pe noptiera.
"Ba, da bolnavi clienti mai ai..." exclama Wallace vazand-o cum isi scotea telefonul,
pus pe vibratii, dintr-un prezervativ.
Honey zambi, insa un zambet ce se prabusi rapid cand vazu numele apelantului pe
display-ul telefonului. Panicata, raspunse. Wallace, panicat de reactia ei, privea. Si
asculta.

Jill tranti usa nervoasa si intra. Isi arunca haina pe mormanul de haine si
incaltaminte adunat langa usa, si simti cum i se urca sangele in cap cand calca pe
prima doza de bere goala, aruncata pe podea.
"Ordinaru pulii mele, ca face ma-ta curatenie, asa-i?" se gandea, in timp ce
mergea pe coridor, printre lucruri aruncate pe jos, si rafturi daramate, cu siguranta
de catre un Wallace beat si furios. Intra in camera lui, cel putin in cocina in care
dormea de cand se hotarase ca nu mai vrea sa doarma cu ea in pat, si il gasi din
nou pe aceeasi saltea nespalata, intr-o duhoare ordinara, cu o balta de voma langa
el. Simti cum o ia razna, si ignorand impulsul care o indemna sa mearga in
bucatarie si sa ia ciocanul de snitele si sa-i striveasca cu el capul, merse in baie,
insfaca mopul si o galeata, si din usa camerei lui i le arunca in cap, pe saltea, cu
toata forta:
"Scoala si fa curat in crucea ma-tii de porc ordinar ca spal ca o proasta dupa tine..."
Un minut mai tarziu, reusise, intr-un final, sa se tarasca afara din casa, in genunchi,
cu Wallace infipt bine in parul ei cu o mana, in cealalta mana tinand galeata sparta
si pocnind-o cu ea in cap in mod repetat. Galeata i se sparsese de cap, si acum
marginile ascutite de plastic ii taiasera fruntea, nasul si obrajii, umplandu-i fata de
sange. Sange insa ce nu era de ajuns pentru un Wallace beat, trezit intr-un
asemenea mod. Isi facuse cateva rani si pe antebratul lui, cu care o tinea de par,
ratand uneori tinta din cauza aburilor de alcool, insa nu parea sa ii pese.
"Joel !!! JOEL !!!" urla ea ca dintr-un abator. Patise de multe ori chestia asta, sau cel
putin altele similare, astfel incat deja stia cui sa ceara ajutor.

Joel traia singur, vizavi de ei, si era foarte receptiv la asemenea solicitari. Era
obisnuit. Pentru el era subiect de barfa. Isi facu repede aparitia, in fuga.
"Wally ! Wally ! O omori ba, in pula mea, ba prostule, las-o dracu ma c-o omori !!!"
Wallace isi rarise loviturile, la vederea lui Joel, dar galeata din mana lui tot lua
contact repetat cu craniul lui Jill.
Joel il prinse pe Wallace de mana, il tinea bine si ii repeta:
"Wally ! Ba Wally ! Gata ! I-ajunge ! Hai la mine ! Vii la mine, bem o bere, te calmezi,
imi povestesti... hai gata, las-o ca-i ajunge"
Wallace scrasnea din dinti ca un mistret prins in capcana braconierilor.
"O omor pe pizda asta, sa-mi bag pula daca NU !!!" spuse cu dintii inclestati.
Si la ultima silaba a propozitiei, isi smulse mana din prinsoarea lui Joel si-i mai trosni
lui Jill inca una zdravana de tot, cu sete, direct in frunte, incat galeata ii ricosa din
mana, iar Jill scoase un icnet lugubru, din gat, si mainile cu care se sprijinea de
podea ii cedara, si cazu inerta, tinuta numai de par, de catre Wallace.
Acesta se sperie si ii dadu drumul la par, si Jill cazu pe podea ca un cadavru.
Wallace facu ochii mari si se dadu inapoi. Joel era ingrozit. Amandorura insa le
venira inima la loc cand, o secunda mai tarziu, Jill se intoarse cu fata in sus si incepu
sa tipe si sa planga, intr-o agonie morbida.
"Wally !!! GATA !!! GATA IN PULA MEA!!! ERAI S-O OMORI !!! GATA !!!" urla Joel la el,
in timp ce il tinea cu mainile de ambii umeri si il scutura, privind fix in ochii lui.
Wallace se uita la el fara sa para ca stie unde se afla. Il impinse pe Joel la o parte si
se aseza in fund pe treptele casei, afundandu-si fata in palme.
Statu acolo cateva minute bune, timp in care Joel o ajuta pe Jill sa se ridice, si sa
intre in casa.
"Nu mai pot... nu mai pooot..." plangea Jill in timp ce Joel o tinea de umeri si o ajuta
sa intre in casa, si apoi in baie.
"Hai, gata, lasa... uite, ia si te spala pe fata" incerca Joel sa o sustina, in timp ce lua
apa din chiuveta cu mana si incerca sa ii spele fata.
Lui Jill ii tremurau mainile, si nu se putea spala singura. Tremura toata. Genunchii ii
tremurau atat de tare, incat daca n-ar fi fost tinuta bine de umeri, ar fi cazut pe
gresia din baie. Joel incerca sa ii curete sangele de pe fata, si, pe masura ce reusea,
ramanea tot mai socat de inciziile ce ieseau la iveala, de sub sangele ce i se
coagulase deja pe fata.
"Joe !!! Joe !!!" se auzi Wallace, urland de afara.

La auzul vocii lui, Jill izbucni iar in plans, si fugi din bratele lui Joel, sari in dus si se
ascunse dupa perdeaua dusului.
"Joe, hai in pula mea sa bem berea aia ca daca mai stau pe-aici i-o bag pe gat pizdei
aleia !!!"
Joel se uita debusolat, cand catre holul de unde rasuna vocea lui Wallace, cand la
suspinele inecate ale lui Jill, ascunsa dupa perdeaua dusului.
"Stai ma un pic" ii raspunse Joel "sa se spele si Jill pe fata..."
"Ce Jill ma, ce Jill ma, futu-i mortii mamii ei de javra !!!" urla Wallace si se auzi din
nou usa casei deschizandu-se, si pasii lui Wallace furiosi pe coridor.
"Ia-l !!! Ia-l, du-te, du-te cu el, numa' ia-l odata !!!" spuse Jill cu o voce gatuita de
spaima "Ia-l si du-l de-aici. Ma descurc singura !"
Joel iesi repede din baie, in intampinarea lui Wallace.
"Hai ma, gata, hai, hai sa bem, gata !"
"Unde-i pizda aia c-o omor !!!" urla Wallace si izbi un pumn in peretele coridorului.
Lovitura lui zgudui inima lui Jill mai tare decat se zgudui peretele in care lovise.
"Ma, vii sau nu? Hai da-o-n pula mea si p-aia, vii sau nu cu mine?"
"Mortii ma-tii !!! Ma-ntorc acasa si te casapesc, fa pizda !!!" urla Wallace in timp ce
se lasa dus de Joel spre iesire.
Barul era plin, ca in fiecare seara. Camionagii cu chef de futut stateau la bar si
ciupeau de cur ospatarele, motociclisti cu chef de scandal jucau biliard pe bani, si
tarfe ieftine cautau un penis intre niste buzunare ce ascundeau cativa dolari.
Betivanii obisnuiti ai casei isi umpleau conturile pe caiet si stresau barmanii cu
dramele lor. Fumul de tutun si marijuana plutea greu in aer, insa nu mai greu decat
pacatele lor. Prin el razbea greoi lumina verde a unei reclame la Miller, agatata
stingher pe perete, una din ultimele urme a civilizatiei ce se simtea in locul ala
adulat de ei in fiecare seara, si blestemat in fiecare dimineata. Doi malaci faceau
skanderberg pe coltul barului, incurajati de cativa betivani. Vreo trei pustani, si doua
tipe imbracate ca niste groupies, jucau darts. Alti motociclisti aruncau cu cutite intro scandura luata dintr-un gard si sprijinita de un perete.
Wallace ura sa auda barfe despre el, si in seara aia, auzise iara zvonuri. Anume ca o
batuse pe Jill, si ca era s-o omoare, si tot felul de rahaturi. Cacat, e numai vina lui
Joel. Joel barfeste ca un ordinar, si daca nu are ce barfi, atunci inventeaza el ceva si
tot barfeste. Nu credea ca e adevarat ce auzise, daca si-ar aminti ceva din ultimele
3-4 zile ar fi putut sa le arate muie la toti care ii spun asta, si il intreaba ce naiba i-a
facut iar bietei de Jill. Insa ii era si putin cam teama sa mearga acasa sa vada ce-i cu
Jill. De asta in ultimele 3 zile a preferat sa nu plece din bar. Daca e adevarat, daca

intr-adevar Joel nu mintise? Si-a mai iesit el din minti la bautura, da parca niciodata
chiar in halul ala. "Mortii ma-ti-i, Joe... asa-mi trebe daca ies la baut cu toti
mancatorii de rahat" se gandi el, in timp ce avea flash-back-uri de acum vreo 3 zile,
cand intrase cu Joel in bar.
"Lenny, doua whiskey-uri mari" striga el la barman, avand deja in cap un plan ca sa
afle adevarul. Barmanul il servi, apoi Wallace matahai de pe scaun, cu paharele in
mana, si merse catre masa de biliard. Pletosul vizat de el il observa, si ridica tacul
de biliard de pe masa.
"Ce-i, bah?"
Wallace il ura pe Hound. Luase bataie de la el si gasca lui de nespalati de cateva ori,
cand se luase de niste pitipoance pe care pusesera ei ochii. Ii considera niste pletosi
jegosi, n-au fost in stare sa isi ia niste masini, asa ca au facut o pasiune din rablele
alea pe doua roti. Niste animale. Nici macar nu le stia numele reale, numai poreclele
alea idioate pe care si le dau unul altuia. Pe de alta parte, nici lui Honey nu ii stia
numele real, asa ca nu conta prea mult asta. Ii intinse biker-ului paharul de whiskey.
"Ce-i asta ma pula? Rascumparare? " zbiera biker-ul ironic, si rase, raset insotit de
multe altele, de pe margine. Wallace ignora insa.
"Nu, frate. Consider ca suntem achitati de mult. Oricum, as vrea sa vorbesc ceva cu
tine"
Hound deveni serios si merse cu Wallace la o masa. Stia prea bine, din ce
traise pana acum, ca atunci cand un om vine la tine cu un pahar de bautura si are
privire de disperat in ochi, e rost de facut afaceri. De facut rost de paine. Si bautura.
Si pizde. Si droguri. Malai. Futu-i, stia foarte bine treburile astea, nu degeaba era
singurul om care a iesit din parnaie cu pleata mai lunga decat atunci cand a intrat. Ii
placea sa le spuna multora chestia asta, poveste adevarata de altfel, si daca vedea
pe unul care nu intelegea ce vrea sa spuna, adauga "pentru putoii si flaimucii care
inca n-au fost la mititica, acolo ii tund pe toti. Ca sa stiti, pizdelor ce sunteti ! De-aia
chestia asta ii o realizare !!!".
Hound era un tip inalt, slabanog, cu vreo doua cicatrici pe fata, si parul alb,
lung pana la cur. Caracter integru, spunea el. Fire de artist. Cel putin asa se
considera. Cand se imbata si il apucau filozofiile, povestea prietenilor de pahar cum
ca el vede lumea intreaga ca o panza, si oamenii ca pe niste pensule. Ce-i drept, se
si folosea de ei exact ca de niste pensule. Si pictase lumea asta, acea panza a lui, in
rosu de sange inchegat, curs din "pensulele" lui, cum n-o mai pictase nimeni. Si in
coltul panzei, in loc de semnatura, avea amprentarul de la politie. Hound era seful
chapter-ului de "Satan's Chosen" din micul lor orasel. Toti ii stiau de frica si de
respect. Hound era vaduv. De trei ori. Adica trei sotii ucise la activ, bineinteles de el.
Doua din cauza ca il inselasera, si ultima din cauza ca in loc sa ii faca baiat, era
insarcinata cu o fata. Copila era inca in burta cand au aflat ca e fata, la ecograf, si

nu a mai asteptat sa o nasca, ci intr-o noapte i-a spulberat uterul pe pereti cu


shotgun-ul bagat in pizda, cu copil cu tot. "Futaiul suprem" isi denumea el crima,
cand isi povestea viata, in numeroasele sale betii. A avut un singur copil baiat, si ala
facut cu o curva, pe care l-a omorat tot el, cand odrasla avea 19 ani, cand, dupa ce
el il invatase sa calareasca motorul de mic, a aflat ca al sau fiu e pe cale sa se
alature unui club rival. Hound facuse mai multi ani de parnaie decat oricine
altcineva la varsta de 67 de ani, si tarase mai multi oameni de gat pe sosea,legati
cu lantul de motor, decat o masina de remorcari auto.
"Ia zi ma. Ce-ai nevoie? Stii ca-ti fac rost de ce vrei, da sa nu te puna dracu sa te
tragi pe cur dup-aia, ca musc din tine !!!" ii spuse Hound, vizibil nervos.
"Nu, Hound. N-am nevoie de nimic ma, stai linistit, ca nu e rost de mare combinatie"
zise Wallace.
"Cacat. Asta iar ii labar..." gandi Hound. "Pai atunci?"
"Hound, stiu ca Joel ia de la tine iarba si tie iti scuipa tot ce stie"
"Ma Wally, daca vrei sa afli ce stie Joe, intreaba in pula mea tot restu barului, ca
doar stii ca Joe scuipa din el mai ceva ca o curva"
"Lasa ca stiu eu ca restu nu-mi zic. Aia vorbesc numa' pe la spate..."
"Aaaaa, pricep. Vorbesc pe la spate pentru ca inca vor sa mai pastreze loc de bunaziua cu tine, poate or sa aiba nevoie vreodata de tine, si nu vor sa te futa. De aia
nu-ti zic. Pentru mine, insa, esti un vierme, si eu iti spun tot ce se aude, fara sa-mi
pese daca-ti convine sau nu, pentru ca eu stiu ca n-o sa am niciodata nevoie de
tine, ci dimpotriva o sa ma pis pe tine la orice ora ! Asa-i ? ".
Lui Hound ii placea sa futa oamenii. Stia, oarecum, ca e deasupra multora in lantul
trofic.
"Am dreptate ma pula?"
Vai, de ce nu i-a spus Jill toate vorbele astea in locul lui Hound? Asa ar fi dat-o cu
capul de masa si i-ar fi pus scrumiera in loc de dantura... Tot asa ii venea sa ii faca si
lui Hound.
"Da, Hound... stii doar... cam asa e"
Niste chicoteli infundate venite de pe margine i-a dat de inteles ca discutia lor nu e
prea confidentiala. Dar era prea beat ca sa-i pese, si curiozitatea il manca prea tare.
"Hound, zi ma, ce cacat mananca Joe de mine?"
"Ma, Joe, inainte sa zica ceva de tine, zicea ceva de mine. Zicea ca eu si baietii mei
n-avem ce bea in seara asta, si ca cine ne da de baut o noapte intreaga afla cam tot

ce vrea. Tu sa-mi spui daca avea dreptate Joe. Ei?"


Wallace se uita in portofel. 350 de coco. "Hound, am numa' 300 de parai, ia-i p-astia
si luati ce vreti voi". Hound nu astepta sa termine, si urla "Lenny ! Lenny in pizda
ma-ti-i !!! O lada de bere aici in spate ! E ziua lu Wally !!!"
Un hahait pornit din tot barul il facu pe Wallace sa intre in pamant de umilinta.
"Zi ma Hound... ce zice?"
"Ba, pula mea... ai venit cam acum trei zile ... si Joe te cara in brate, te-ai imbatat ca
porcu, si el a inceput sa ne povesteasca la toti cum ai batut-o pe pizda aia de Jill de
i-ai spart fata..."
"Da nu-i adevarat ma Hound..."
"Ba-i adevarat, lasa-ma-n pula mea. M-am intalnit ieri cu ea la benzinarie, iti
alimenta troaca aia de masina, si arata de parca a trecut treieratoarea peste ea. Esti
animal in pula mea, cu cine iti permite ! " si ii lipi lui Wallace o palma parinteasca
peste ureche, dar care il facu sa se dezechilibreze putin. "Si tot zicea cum a scos-o
el pe Jill din mainile tale, ca de-abia te-a potolit, din astea..."
"Numai atata? " intreba Wallace.
"Cam atata... A, si azi a venit iar, si zicea ca esti prost, ca tu corespondezi cu o
gagica de-a ta, Honey, si ca o sa afle Jill si etc..."
Wallace se schimba la fata si betia ii disparu pe loc. Doamne, de unde stiu astia de
Honey ? El n-a zis la nimeni, Honey nu stia pe nimeni din apropiatii lui caruia sa ii
spuna, si oricum n-ar fi spus, Joel nu stia, Hound nu stia, de unde dracu s-a aflat de
asta? Doamne, o fi aflat si Jill deja? In secunda urmatoare ii paru rau ca i-a dat lui
Hound ceea ce puteau fi ultimii lui bani... bine, isi pastrase 50 de dolari, da ce cacat
poti sa faci cu 50 de dolari ? Simti fiori pe spinare, si transpiratii reci pe frunte. Si ce
corespondenta? El nu a corespondat nimic cu Honey vreodata, nu era atat de prost,
stia prea bine riscurile, e orasel mic, toti se stiu intre ei, functionarii de la posta sunt
si ei oameni, vorbesc... Doamne, cum s-o fi aflat?
"Stai Hound... ce gagica? Honey? Gagica de-a MEA?"
Hound incepu sa rada. "Ba, daca asa a zis... a zis la toti ca tu corespondezi cu o
anumita Honey, si ca aia ar fi vreo amanta de-a ta, ca ti-ai inchiriat si casuta
speciala la posta pentru asta, ca sa nu-ti primesti scrisorile acasa, si alte din
astea..."
Ca si-ar fi inchiriat casuta la posta... Hmmm, oarecum inteligent... suna a ceva ce ar
face el... dar nuuu... el clar n-a corespondat niciodata cu Honey... oare sa fi inchiriat
o casuta la posta in ultimele 3 zile, cand nu mai stie ce a facut, si sa-i fi dat lui
Honey adresa? E cam tras de par, el a fost atat de beat si drogat in ultimele zile

incat nimeni nu i-ar fi inchiriat lui o casuta postala.


"Ma, Hound, nu cred ma ce a zis Joe..."
"Ba pula, daca asta a zis ce vrei acuma?" izbucni Hound. "Ai vrut sa iti zic ce a zis,
na asta fac, mai du-te-n pula mea ! Si stii ce? Eu nu cred ca minte!!! Stii ca ii
prieten bun cu fatalaul de Harry ce lucreaza la posta. Na, a zis ca de la Harry stie, ca
au primit la posta fax de la tine..."
Fax? FAX? Cand pula mea a avut el fax acasa, si mai ales cand dracu a trimis el ceva
prin FAX? "Doamne, devine din ce in ce mai ciudat cu fiecare cuvant pe care-l aud"
strafulgera, buimaca, mintea lui Wallace.
Si Hound continua...
"...au primit la posta prin fax de la tine..."
"De unde cacat FAX?" urla creierul lui Wallace, deja aproape sa isi dea reset.
"...au primit la posta prin fax de la tine solicitare de deschidere a unei casute
postale, pe numele tau, cu certificat de nastere, copie dupa actul de identitate, tot
ce trebe... au sunat pentru confirmare, si ai raspuns tu, ai confirmat la telefon... asta
a zis Joe..."
A confirmat el la telefon? Cat de beat fusese? Ce dracu fumase?
"Hound... tu... tu vorbesti serios?" ingaima Wallace.
"Pffff.... normal in pula mea ca vorbesc serios... crezi ca-ti vand vrajeli pentru 300 de
parai?"
Intr-adevar, si Wallace stia ca Hound isi ia "afacerile" foarte in serios. De fapt, cam
asta era sursa respectului de care se bucura Hound. Asta, si violenta animalica de
care se speriasera si gardienii inchisorilor unde si-a petrecut mai mult de jumatate
din viata.
"Ma, Wally, da tu chiar nu tii minte cand ai facut toate astea?" intreba Hound.
"Nu, Hound... deci sa-mi bag pula daca stiu..."
"Ma, deci ori esti tu prea distrus si nu mai stii nici cum te cheama... ori m-a mintit
Joe... si mie nu-mi place sa fiu mintit..."
Wallace spera sa fi mintit Joel. Din toata inima spera sa fi mintit Joel.
"... daca m-a mintit, il calc in picioare... A, si inca ceva... zicea ca ti-ai luat casuta
27 ! Macar mergi la posta si vezi ce-i cu ea."
Aha! 27 ! Perfect! Acum are in sfarsit, o pista. Casuta postala 27 ! Tresari cand

Hound se ridica de la masa, cu tacul de biliard in mana, gata sa inceapa din nou
jocul.
"Na, cam asta e tot ce stiu. Multumit?"
"Da, Hound... mersi mult..."
"N-ai pentru ce... Oricand aici pentru tine, cand ai cel putin 300 de coco disponibili"
rase Hound. "A, si inca ceva !!!"
"Ce-i, Hound?" tresari Wallace. "Ce si-a mai amintit acuma? Ce cacaturi mai is pe
capul meu? " se gandi el.
Hound zambi : "Stii ca ti-am spus ca nu imi place sa fiu mintit !" .
In urmatoarea clipa ii trosni un tac de biliard in tampla. Wallace cazu de pe scaun si
lua somn, in uralele surprinse ale audientei, iar Hound ii scoase portofelul din
buzunar, ii lua restul de 50 de dolari ramasi, si se indrepta catre masa de biliard.
Era ora 10:50 dimineata, cand Wallace se trezi in bratele lui Lenny, care tocmai il
cara afara din bar.
"Wally, mai mars in pula mea si acasa, de vreo 4 zile stai pe-aici, aseara ti-ai luat iar
bataie de la Hound, i-ai dat bani de s-a imbatat cu toti aia ai lui, mi-au facut cacat in
bar, sa-mi bag pula ca lor nu le pot da interdictie, da jur ca tie-ti dau daca te mai
vad asa pe-aici..."
"Ba Lenny... stai ba..."
"Du-te ma in pula mea... mars acasa !!! Oricum nu mai ai nici un chior, ca te-a chelit
bine Hound aseara! Si mai las-o in pula mea pe Jill, c-ai s-o omori ! Cretinu'
dracului !!!"
Wallace se uita la usa pe care i-o inchisese Lenny in fata. "Si asta stie de faza cu
Jill... futu-ti mortii ma-ti-i sa-ti fut Joe... la toti le zici tu... la toti le zici...". Imediat
dupa ce realiza ca tot oraselul stie de ce i-a facut el lui Jill, o durere groaznica il
sageta prin creier. Duse mana la tampla si cum o atinse durerea deveni de
nesuportat. Era umflata si pulsa... "Ce dracu..." si isi aminti de ce i-a zis Lenny
"aseara ti-ai luat iar bataie de la Hound...".
"Oooooo, bagami-as pula-n ma-ta, Hound !" se gandi el, cu degetele abia atingandui tampla, ce zvacnea dureros la fiecare atingere. "Tu mi-ai facut asta iar, futa-ti
crucea ma-ti-i..."
Dintr-o data flashback-uri. El discutase cu Hound? Ce treaba a avut el cu Hound?
Aaa... de ce-a zis Joel...O cacat... astia stiau de Honey ! Ce corespondenta ? Faxul !
De unde cacat FAX ??? Casuta postala ! Douazeci si sapte ! 27 !

Se panica amintindu-si cele discutate, betia si durerea din tampla ii disparura ca


prin farmec, si porni rapid catre posta.
Tot drumul pana la posta ignora privirile oamenilor, care vedeau un om cu
tampla umflata, despre care stiau ca isi batuse bine sotia cu cateva zile in urma.
Odata ajuns, intra agitat in posta, il ochi pe Harry care plimba de colo-colo niste
acte, se duse direct la el, ii dadu actul de identitate si ii spuse ca vrea sa verifice
cutia postala 27. Harry se uita la el putin speriat, in timp ce Wallace ii studia fiecare
reactie, sperand sa mai smulga cate un amanunt ajutator din orice. Harry merse la
un dulapior cu chei, lua o cheita pe care scria "27" si i-o inmana la ghiseu.
"Uite-aici, Wally... vezi ca ti-a si sosit ceva acolo"
Wallace ar fi preferat ca bomba de la Hiroshima sa se fi detonat langa el, decat sa
auda cuvintele astea. "Ce cacat sa imi soseasca mie acolo ??? N-am cerut cutiuta
aia a voastra de cacat !!! Nu-i a mea, futu-i !!!" se gandi el.
Merse rapid la casuta postala 27, si baga cheita in ea cu o mana la fel de
tremuranda ca cea a lui Jill cand incerca sa porneasca masina. Casuta se deschise,
si dezvalui in ea un plic. Il lua, si citi. Fara adresa, fara nimic. La "Expeditor" scria
"De la ingerul pazitor al lui Honey"

S-ar putea să vă placă și