Sunteți pe pagina 1din 3

Metode neconventionale de

producere a energiei
Sursele de energie neconvenionala au capatat si vor capata in continuare, o
pondere din ce in ce mai mare in cadrul sistemelor energetice din intreaga lume,
atat datorita efortului de cercetare si vointei politice implicate in dezvoltarea lor,
cat si datorita cresterii pretului energiei obtinute prin metodele traditionale.
Sursele de energie primara, numite in general regenerabile, sunt acele surse din
mediul natural, disponibile in cantitati practic nelimitate sau care se regenereaza
prin procese naturale, intr-un ritm mai rapid decat cel in care sunt consumate.
Energiiile regenerabile recunoscute oficial au ca origine razele Soarelui,
temperatura interna a pamantului sau interactiunile gravitationale ale Soarelui si
Lunii cu oceanele.
Energia solar
Durata de via a Soarelui este estimata la 5 miliarde de ani, ceea ce conduce la
concluzia c, pe scara noastr a timpului, el reprezint o energie inepuizabil i
deci regenerabil. Disponibilitatea acestei energii depinde insa de ciclul zinoapte, de latitudinea locului unde este captat, de anotimpuri i de ptura
noroas.Exista mai multe modalitati de captare/conversie a energiei solare:
Energia solar termic Se bazeaz pe producerea de ap cald utilizat
n cldiri, sau n scopul de a permite acionarea turbinelor ca i n cazul
centralelor termice clasice, pentru producia de electricitate.
Energia solar fotovoltaic Se bazeaz pe producerea direct de
electricitate prin intermediul celulelor cu siliciu.
Energia eoliana
n prezent, aceast energie este i mai atractiv deoarece nu produce deeuri i
nu polueaz aerul pe parcursul exploatrii, neavnd un impact asupra sntii
oamenilor. Vntul este o surs primar de energie, care poate fi folosit aproape
oriunde n lume, fiind oferit gratis de natur.
Energia cinetica si potentiala a apelor
Din punct de vedere al puterii instalate, la nivel mondial, sursa hidroelectrica
poate fi considerat prima surs regenerabil de electricitate.
Sursa hidro de mare putere
In aceasta categorie se incadreaza instalatiile hidroelectrice cu o putere mare. n
rile industrializate, aceasta categorie de surse este exploatat n proporie de
100% din potenialul su maxim. Barajele permit stocarea de energie, furniznd-

o n momentele de maxim necesitate a cererii. n diferite cazuri, bazinele de


stocare a energiei n amonte sau n aval, permit o adevrat stocare de energie.
Aceast form de stocare a energiei este foarte utilizat n lume.
Energia mareelor
Si acest tip de energie primara regenerabila poate fi utilizat pentru a produce
electricitate. Se bazeaza pe exploatarea fluctuatiilor periodice ale nivelului
marilor si oceanelor, datorate atractiei gravitationale exercitate de Luna si de
Soare asupra apelor. Pe plan mondial se afla in studiu mai multe tipuri de
instalatii de captare a acestui tip de energie.
Energia valurilor
Aceasta sursa este o alta sursa importanta de energie. Prototipuri de centrale de
acest gen sunt astzi n faz de analiz i testare. Din pacate insa, energia
valurilor nu se poate folosi pe scar larg.
Energia geotermal
Temperatura planetei crete considerabil odat cu aproprierea de centrul su. n
anumite zone de pe planet, la adncime, se gsete ap la temperaturi foarte
ridicate. Geotermia presupune pomparea acestei ape la suprafa, unde, prin
intermediul unor schimbtoare de cldur, se formeaz vapori, care sunt utilizai
ulterior n turbine, ca i n cazul centralelor termice clasice i astfel se produce
electricitate.
Resursele geotermice cu o temperatur sczut sunt extrase cu ajutorul unor
pompe termice, n scopul eliberrii unei cantiti de cldur pentru diferite
necesiti.
Potenialul geotermic natural este, n continuare, considerat limitat, deoarece
exist numeroase locaii unde se ntlnete o temperatur foarte ridicat dar nu
exist ap. Aceast resurs termic poate fi exploatat prin intermediul
tehnologiei "rocilor calde i uscate", n curs de dezvoltare. Principiul const n
pomparea de ap prin intermediul unui pu ctre zonele de mare adncime
corespunztoare fisurilor din roc. Aceast ap renclzit urc prin intermediul
unui alt pu i permite producerea de electricitate ca i n cazul centralelor
termice clasice. Totui, potenialul acestui tip de energie nu este precizat.
Biomasa
Poate fi considerata o energie regenerabil, cu conditia exploatrii durabile a ei.
In general, termenul de biomasa se refera la o sursa ce furnizeaz
biocombustibili i biocarburani.
Biocarburanii lichizi
Desi sunt mai scumpi din punct de vedere al obinerii i produi pe baza unor
culturi energetice (stuf, trestie de zahr, floarea soarelui, gru, porumb etc.), sunt

cel mai bine pui n valoare n aplicaii din domeniul transportului. Ei sunt
utilizai n prezent, mai ales pentru alimentarea motoarelor termice, fiind
amestecai cu mici cantiti de carburani tradiionali, pentru a le ameliora
caracteristicile.
Biocarburantii gazosi
Sunt folositi in special in domeniul casnic si in transporturi, dar si in domeniul
industrial. Biogazul este un complex de hidrocarburi usoare, obtinut prin
descompunerea deseurilor organice nereciclabile din domeniul menajer, agricol
si industrial in medii umede si lipsite de oxigen molecular. Acest proces are loc
si in mod natural prin descompunerea materiilor organice sedimentate pe fundul
apelor statatoare sau in alte locuri unde nu patrunde aerul. Constituentul
principal al biogazului este metanul.
Lemnul
Acoper mai mult de 10% din cererea de energie primar n multe ri din Asia,
Africa i America Latin, n cteva ri din Europa (Suedia, Finlanda, Austria).
Utilizarea lemnului ca surs de energie a crescut foarte mult n ultimele decenii
n rile n curs de dezvoltare, dar aceast resurs nu a fost exploatat durabil,
determinnd despduriri masive. Emisiile datorate arderii lemnului ntr-o
instalaie industrial de nclzire sunt mai reduse dect n cazul arderii
combustibililor fosili. Dac pdurile din care provine lemnul sunt gestionate
ntr-o manier durabil, emisiile de CO2 cauzate de aceast filier de producie,
nu ar fi dect cele cauzate de benzina consumat n cadrul operaiilor de
plantare, recoltare i comercializare. Aceasta ar reprezenta aproximativ 5% din
combustibilul vndut.

Chiriac Elena-Larisa
Clasa a VIII-a
Scoala Gimnaziala Spulber

S-ar putea să vă placă și