Curs introductiv in managementul

financiar
CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT
FINANCIAR SI TURISMUL CA FENOMEN COMPLEX AL
ACTIVITATII ECONOMICE
CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA
BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE IN MANAGEMENTUL
FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM
CAPITOLUL III. PLANUL DE AFACERI IN TURISM

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

Numeroi specialiti n turism au identificat Romnia ca fiind o ar cu

un potenial mare, n ceea ce privete dezvoltarea turismului ca o
surs de venit important att pentru nvestitori ct i pentru bugetul
rii.
Turismul a devenit n zilele noastre o activitate la fel de important
precum cea desfurat n alte sectoare cheie din economia mondial
(industrie, agricultur, comer). Fenomenul turistic este extrem de greu
de delimitat deoarece, ca orice activitate uman, cade sub incidena
studiului interdisciplinar, antrennd deopotriv economiti, geografi,
psihologi i sociologi.
Primele meniuni privind preocuprile de a voiaja, apar n antichitate n
operele geografului Strabon. Descrierile lsate de Marco Polo cu
ocazia periplului su asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur
Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri
Monfreid au jalonat preocuprile viitoare privind practicarea cltoriei.

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

FACTORII care contribuie la rolul sporit al managementului

financiar:

concurena (intensificarea acesteia necesit ca i obiectivele

pe linie financiar s fie ct mai bine conturate i urmrite);
progresul tehnologic deosebit din ultima perioad;
intensificarea inflaiei: prin managementul practicat firma
trebuie s-i ia anumite rezerve n ceea ce privete ocurile
economice;
nesigurana existent n relaiile internaionale;
sigurana patrimonial i creterea valorii firmei;
codul etic al managerilor.

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

Definirea managementului financiar

Aspecte:
acesta este un subsistem al managementului general al firmei;
scop: asigurarea resurselor financiare necesare activitii firmei,
alocarea i utilizarea lor ct mai eficient; asigurarea siguranei
patrimoniale i creterea valorii firmei;
rol activ n formularea i urmrirea strategiei i tacticii firmei n
vederea derulrii corespunztoare a acestora, influennd prin
procesul de control i evaluare.

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

Funciile managementului financiar al firmei:

Previziunea financiar;
Organizarea financiar;
Coordonarea financiar;
Antrenarea financiar;
Controlul i evaluarea firmei.

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

1.Previziunea financiar:
funcie complex, cere numeroase cunotine de specialitate;
riguroas, dar n acelai timp deosebit de flexibil. Dac nu se acord
atenie acestei funcii rezultatul va fi negativ pentru firm, care poate
duce chiar la faliment. Pentru realizarea acestei funcii se pornete de
la identificarea unor obiective, de strategie i tactic a firmei i se
efectueaz evaluri i calcule privind posibilele venituri i cheltuieli ale
firmei, posibilele ncasri i pli pe care trebuie s le fac aceasta. Se
iau n vedere mai multe variante pentru obinerea profitului, prin
optimizarea activitii, prin mobilizarea tuturor resurselor tehnologice,
economice i umane. De asemenea, se iau n vedere relaiile ct mai
bune cu acionarii i cu principalii parteneri ai firmei.

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

Instrumente de realizare a funciei:

bugetul de venituri i cheltuieli care face estimarea n perspectiv a
posibilitilor de atragere de noi venituri i raionalizarea cheltuielilor.

bugetul de trezorerie: este cu att mai precis cu ct durata este mai

scurt. Se folosete pe perioade mai scurte (semestru, trimestru,
lun). Acest buget privete acele ncasri i cheltuieli care sunt certe;

prognoze financiare sau calificri financiare a cror durat este mai

mare.

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

2.Organizarea financiar: ca organizare, departamentele i

principalele sectoare ale firmei se pot grupa n dou categorii:

nonfinanciare (departamentul de producie, departamentul de

concepie, departamentul de marketing);

financiare (departamentul de finane, departamentul de contabilitate,

comisia de cenzori).

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

Departamentul financiar: presupune determinarea resurselor financiare,

utilizarea lor ct mai eficient; cu viteza de rotaie a fondurilor; cu
echilibrul centralizat i descentralizat la nivelul ntregii firme, precum i
cu obinerea unui profit ct mai nsemnat.
Pentru obinerea acestor obiective sunt necesare cteva aspecte:
un sistem informaional ct mai adecvat;
necesitatea comunicrii ntre structurile organizatorice;
delegarea de autoritate i responsabilitate

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

Sfera problematicii financiare se refer la:

evaluri;
determinarea de preuri i tarife;
probleme de gestiune;
probleme fiscale;
capacitate de plat;
probleme legate de bugetul de venituri i cheltuieli;
bugetul de trezorerie;
relaiile cu banca i piaa de capital

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

Ca periodicitate, lucrrile financiare pot fi:

curente;
probleme de perspectiv (previziuni);
analiz diagnostic.

Domeniul contabil: se ocup de documentele de nregistrare, de

ntocmirea notelor i dispoziiilor contabile; de evaluarea i
reevaluarea patrimoniului; de ntocmirea n ct mai bune
condiiuni a bilanului contabil.

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

3.Coordonarea financiar: presupune ca informaia i comunicarea

s se fac pe ci ct mai simple, suple (flexibile) i s aib o larg
eficien.

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

4. Antrenarea financiar (pentru realizarea obiectivelor financiare):

MLM

M motivaia, adic cel care conduce politica de management trebuie s aib

o nclinaie deosebit i s fie motivat (stimulat) corespunztor;
L legislaie, adic cel care conduce politica de management trebuie s
cunoasc foarte bine legile rii;
M mutaii n mentalitate, managerii trebuie s vin cu idei noi, principii noi, s
combat unele manifestri nvechite (organizarea ineficient), s combat
birocraia i corupia.

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

5.Controlul i evaluarea firmei

Se vorbete de un fapt nou n economie, i anume despre controlul imprevizibilului.
Trebuie s nvei s te stpneti pentru a te adapta imprevizibilului i a te menine n
activitate pe linia dreapt a obiectivelor. Acestea se concretizeaz n metoda modern de
a identifica punctele forte i punctele slabe ale firmei; a reui s promovezi toate
fenomenele sntoase, eficiente, de perspectiv i s combai toate aspectele negative.

Un rol important revine adaptrii funciilor managementului i activitilor desfurate n

firm:
activiti privind concepia, producia, comercializarea;
activiti de personal i financiar-contabile pentru realizarea parametrilor avui n vedere;
activitatea de control a firmei prin audit intern.

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

Interaciunea dintre funciile managementului i legtura dintre

funcia financiar-contabil cu celelalte funcii:

de cercetare-dezvoltare;
de producie;
comercializare i personal.

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

Locul i rolul managementului ntr-o firm modern (Funcia

financiar-contabil):
Consiliul de
Administraie

Preedinte al Consiliului de
Administraie
Financiar-contabil

Marketing

Alte activiti
Economist

Controlor

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

Problemele cu care se ocup trezorierul/economistul:

evaluarea capitalului;
managementul numerarului;
managementul operailor bancare, comerciale i de investiii;
managementul creditului;
plata de dividende;
analiza financiar i planificare;
relaiile cu investitorii;
managementul riscului i al asigurrii;
analiza impozitelor i taxelor.

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

Problemele cu care se ocup controlorul:

managementul i contabilizarea costurilor;

prelucrri pe calculator;
raportri fcute diverselor instituii;
promovarea de rapoarte financiare;
controlul intern;
pregtirea bugetului;
efectuarea de previziuni.

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

Mutaii la funcia financiar-contabil (direcii moderne spre care

trebuie s se ndrepte funcia):
elaborarea strategiei i a politicii globale a firmei, adic realizarea unui
profit ct mai nsemnat i utilizarea eficient a fondurilor;
elaborarea politicii financiare moderne, adic selectarea surselor de
capital i credit;
determinarea lichiditii, solvabilitii i a bonitii firmei respective;
elaborarea bugetelor de venituri i cheltuieli, adic maximizarea
veniturilor, a cifrei de afaceri, raionalizarea cheltuielilor;
asigurarea unei contabiliti riguroase i a unei bune gestiuni;
elaborarea i aprobarea bilanurilor contabile astfel nct s reflecte ct
mai real patrimoniul firmei;
controlul financiar i de gestiune (efectuat ct mai corespunztor); se
refer la cheltuielile firmei.

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

CHELTUIELI

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

L legalitate: s existe o baz legal care s permit (autorizeze)

acea cheltuial;
O oportunitate;
E eficien, este dat de o analiz comparativ; organizarea unor
licitaii; luarea deciziei celei mai bune.

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

Structura cheltuielilor turistice reflect impulsul pe care aceste cheltuieli l dau sectoarelor ce
concureaz la realizarea produsului turistic, procesul de cretere a veniturilor avnd loc, n primul
rnd, n aceste sectoare i apoi transmi ndu-se treptat i n alte sectoare ale economiei na ionale,
prin intermediul intrrilor (,,input) succesive ale banilor ncasa i de la turiti, ncasri ce
reprezinta venituri derivate ale acestor sectoare.
Asemenea efecte indirecte se nregistreaz, n principal, n urmtoarele sectoare de activitate
economic:

- n sectoarele care asigur investiiile n baza tehnico-material a turismului (de exemplu, industria
construciilor sau finanarea acesteia de ctre bnci, trusturi financiare) ;

- n sectoarele care realizeaz amenajrile de infrastructur general i turistic (de exemplu, re eaua de
drumuri, aeroporturi, aprovizionare cu ap i energie, lucrri de sistematizare teritorial etc.);

- n sectorul comercial (de exemplu, dezvoltarea re elei de unit i comerciale i de alimenta ie, menite s
satisfac cererea de mrfuri a turitilor);

- n sectorul industriei uoare i industriilor conexe care produc sortimentele de mrfuri solicitate de turiti;

- n sectorul industriei alimentare care livreaz produse agroalimentare, buturi etc pentru necesit ile
turitilor;

- n sectoarele de prestri de servicii cu caracter general, de care beneficiaz i turitii (de exemplu,
transporturile oreneti i interurbane, pota, telegraf, telefon, fax, internet,

frizerie-coafur, comisionari, curtorii chimice, servicii de repara ii ntre inere etc);

- n sectoarele cultural-artistice (de exemplu cinematografe, teatre i alte institu ii de art, muzee, expozi ii
etc.) i manifestri sportive frecventate de turiti

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

Efectele economice ale consumului turistic:

- impactul direct - msoar efectele primei runde de circuit monetar provenit de la un

turist, de exemplu, proporia dintre cheltuielile unui restaurant pentru procurarea materiilor
prime i auxiliare necesare pregtirii preparatelor comandate de client i pentru
salariile personalului, i unitatea monetar cheltuit de turistul consumator n restaurantul
respectiv;
- impactul indirect msoar efectele derivate ale rundelor adi ionale cauzate de
recircularea unitii monetare iniiale a turistului; de exemplu, pentru procurarea unor
bunuri i servicii de ctre firmele din alte sectoare care au contribuit la furnizarea materiilor
prime restaurantului respectiv, necesare pentru a putea presta serviciile de alimenta ie
solicitate de turistul vizitator;
- impactul indus (stimulat) msoar efectele derivate cauzate de angaja ii unei firme
turistice care cheltuiesc o parte din salariile lor n alte sectoare de afaceri; de exemplu,
salariaii unui hotel cheltuiesc o parte din retribu ia lor pentru procurarea articolelor
vestimentare, pentru alimente, etc. din re eaua comercial local, iar proprietarii i
salariaii unitilor comerciale respective, la rndul lor cheltuiesc i ei o parte din veniturile
lor pentru achiziionarea altor bunuri i servicii n arealul n care locuiesc i activeaz.

CAP I. INTRODUCERE IN CURSUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

n aceast situaie, impactul economic total este egal cu efectele

impactului direct, plus impactul indirect, plus impactul indus al
cheltuielilor turistului:
Iet = Id + Ii + Is
=>Efectul multiplicator al turismului= Id + Ii + Is / Id
Cele mai importante trei efecte multiplicatoare sunt:
efectul multiplicator al turismului (adic inciden a unei unit i de
cheltuieli bneti a turismului din punctul de vedere al crerii de
venituri noi);
efectul multiplicator al investiiilor turistice;
efectul multiplicator al comerului exterior (comer ul invizibil al
unei anumite pri a produciei de mrfuri, consumate de turitii
strini n zona, staiunea, localitatea, etc. vizitat)

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

II.1. BILANTUL CONTABIL, BALANTA CONTABILA, PLANUL GENERAL DE CONTURI, CASH-FLOW-UL,

PRINCIPALII INDICATORII FINANCIARI, CHELTUIELILE DIN ACTIVITATEA DE TURISM,
AMORTIZAREA MIJLOACELOR FIXE, CAUZE CARE DUC LA FALIMENTAREA UNEI FIRME SI CINE
ESTE INTREPRINZATORUL IN TURISM
Contabilitatea in 1494, la Venetia, apare primul tratat de contabilitate - Tratat de contabilitate n
partida dubl - scris de calugarul franciscan Fra Luca Pacioli.

Contabilitatea poate fi definit azi ca un ansamblu de reguli i proceduri ce trebuie

urmate pentru a cuantifica, prelucra, i comunica informa ii, preponderent de natura
financiara, despre o entitate economica identificabila, n scopul adoptrii deciziilor
economice.
Contabilitate de gestiune = comunicare interna, pentru utilizarea de catre manageri
- financiara = comunicare interna si externa

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Bilantul contabil reprezinta documentul oficial de gestiune al

oricarui agent economic asigurand formarea unei imagini
fidele, clare si complete asupra situatiei patrimoniului
acestuia.
- Serveste la reflectarea pozitiei financiare a firmei, oferind
informatii despre capacitatea acesteia de a genera fluxuri
viitoare de numerar, precum si despre necesitatile de creditare
viitoare si capacitatea de onorare a acestora. Se prezinta sub
forma de lista si reflecta elementele patrimoniale de activ,
grupate in ordinea crescatoare a lichiditatii lor, si elementele de
pasiv, grupate in ordinea descrescatoare a exigibilitatii lor.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Elementele de activ cuprind urmatoarele grupe:

I. Activele imobilizate sunt bunuri de orice natura, mobile sau imobile, corporale
sau necorporale, achizitionate sau create de ntreprindere, destinate sa
serveasca o perioada indelungata activitatea unitatii patrimoniale. In
grupa activelor imobilizate sunt delimitate urmatoarele subgrupe:

imobilizari necorporale care cuprind cheltuielile de constituire,

cheltuielile de cercetare-dezvoltare, concesiuni, brevete, licente, marci de
fabricatie, fondul comercial si alte imobilizari necorporale

imobilizari corporale constituie potentialul industrial sau comercial al

firmei, fiind alcatuite din : terenuri si mijloace fixe, constructii, instalati
tehnice, mijloace de transport, imobilizari corporale in curs, alte imobiizari
corporale.

Imobilizari financiare sunt formate din: titluri de participare detinute la

societati din cadrul grupului, titlurile sub forma de interese de participare,
creante din interese de participare, alte titluri si creante imobilizate.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

II. Activele circulante sunt elementele patrimoniale necesare realizarii ciclului de

exploatare, supuse in majoritatea cazurilor unei rotatii rapide. In cadrul

fiecarui ciclu ele trec din forma de active fizice in cea de creante si apoi in
disponibilitati. Se compun din:
Stocuri reprezinta acea parte a activelor circulante aflate la incheierea
exercitiului sub forma activelor fizice care se regasesc in bilant cu
urmatoarele posturi bilantiere: materii prime si materiale consumabile,
productie in curs de executie, produse finite si marfuri si avansuri pentru
cumparaturi de stocuri.
Creante formate din creante comerciale, sume de incasat de la societati
din cadrul grupului, creante privind capitalul subscris si nevarsat si alte
creante.
Investitii financiare pe termen scurt formate din: titluri de participare
detinute la societati din cadrul grupului, actiuni proprii si alte investitii
financiare pe termen scurt
Disponibilitati banesti aflate in casierie sau in conturi la banci.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

III. Cheltuielile in avans cuprind doar elementul patrimonial cu aceeasi

denumire.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Elementele patrimoniale de pasiv se delimiteaza in cinci grupe, respectiv: datorii ce trebuie platite
intr-o perioada de pana la un an; datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un
an; provizioane pentru riscuri si cheltuieli; venituri inregistrate in avans si capital si
rezerve.

Datoriile ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an cuprind sursele de

finantare proprietatea tertilor, care au o scadenta de plata de pana la un an. In cadrul lor
se regasesc: imprumuturile din emisiuni de obligatiuni, sumele datorate institutiilor de
credit, avansurile incasate in contul comenzilor, datoriile comerciale, efectele de comert
de platit, sume datorate societatilor din cadrul grupului si cele privind interesele de
participare, alte datorii, inclusiv datorii fiscale si sociale.

Datoriile ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an cuprind aceleasi

elemente patrimoniale ca si grupa precedenta, deosebindu-se prin gradul de exigibilitate.

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt valori ce se constituie la finele exercitiului

pentru acoperirea acelor elemente a caror realizare, respectiv plata, este incerta sau
pentru cheltuieli ce devin exigibile in perioadele urmatoare. Acestea reprezinta un
ansamblu de resurse, intermediare intre capitaluri proprii si datorii.

Veniturile inregistrate in avans constituie in ansamblul lor grupa cu aceeasi denumire.

Capitaluri si rezervele (capitalul propriu) cuprinde: capitalul social, primele de capital,

rezervele din reevaluare, rezervele legale si statuare, rezultatul reportat si rezultatul
exercitiului.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Pe langa elementele patrimoniale de activ si de pasiv prezentate, in bilant

sunt delimitati, dupa grupa datoriilor de platit de pana la un an, si
urmatorii doi indicatori:

active circulante nete, respectiv datorii curente nete obtinute prin

scaderea datoriilor de platit pana la un an si a veniturilor in avans din
totalul activelor circulante si a cheltuielilor in avans;

total active minus datorii curente determinate prin insumarea

activelor imobilizate si a activelor circulante nete si deducerea din
suma astfel obtinuta a subventiilor pentru investitii.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

BALANTA DE VERIFICARE
Este un procedeu specific al contabilitatii care asigura verificarea exactitatii
inregistrarii operatiilor economice in conturi, legatura dintre conturile
sintetice si bilant, legatura dintre conturile sintetice si cele analitice,
precum si centralizarea datelor contabilitatii curente.
Functiile balantei de verificare:
- Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi;
- Functia de legatura intre conturile sintetice si cele analitice;
- Centralizarea miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale;
- Analiza acivitatii economice;

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Clasificarea balantei de verificare

A.
B.
-

Dupa natura conturilor pe care le contin:

Balanta de verificare a conturilor sintetice
Balanta de verificare a conturilor analitice
Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind, balantele de verificare a conturilor
sintetice pot fi:
Balanta de verificare cu o egalitate
Balanta de verificare cu doua egalitati
Balanta de verificare cu trei egalitati
Balanta de verificare cu patru egalitati

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Intocmirea balantei de verificare:

Balantele de verificare se intocmesc lunar, ori de cate ori este

necesar, in scopul verificarii exactitatii inregistrarii operatiilor economice
in conturi si pentru intocmirea bilantului contabil.
In vederea intocmirii balantei de verificare se efectueaza urmatoarele lucrari:

Se trec toate operatiile din evidenta cronologica( Registrul Jurnal) in

evidenta sistematica (Registru Cartea Mare), pina la data cand urmeaza a
se intocmii balanta de verificare.
Se totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor deschise si se
determina soldul lor .
Se transpun datele din conturi in formularul de balanta de verificare.
Se aduna coloanele balantei conturilor si se verifica egalitatile dintre
coloanele perechi.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Cu ajutorul balantei de verificare se pot identifica si corecta urmatoarele

tipuri de erori:

erori de inregistrare contabila sau pot fi identificate prin lipsa unor

egalitati sau prin lipsa unor corelatii valorice
erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor
erori ce se produc cu ocazia adunarii coloanelor balantei de verificare
erori ce apar cu ocazia transcrierii sumelor, rulajelor si soldurilor
conturilor
omisiunile de inregistrare contabila
erori de compensatie
erori de imputare
erori de inregistrare in evidenta cronologica

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

PLANUL DE CONTURI
O lista a tuturor conturilor folosite de catre contabilitate, ordonate dupa continutul lor
economic si dupa functia contabila, intr-un numar de clase si grupe de conturi.

Inregistrarile in contabilitate se fac cronologic si sistematic, potrivit planurilor de conturi si

normelor emise de catre Ministerul Finantelor.
Clasificarea conturilor in Planul de conturi urmeaza linia unei simbolizari zecimale in care:
- prima cifra reprezinta clasa, de ex. Clasa 5
- a doua cifra reprezinta grupa, de ex. Grupa 51
- urmatoarele cifre reprezinta conturile si subconturile, de ex. Contul 519, 519.1

Conturile prevazute in planul de conturi general sunt conturi sintetice: - de gradul I

(simbolizate cu trei cifre), - de gradul II (simbolizate cu patru cifre), grupate in noua clase
de conturi. Conturile din clasele 1-7 sunt obligatorii, Cele din clasele 8-9, precum si
dezvoltarea in conturi analitice a conturilor sintetice, sunt la latitudinea fiecarei unitati
patrimoniale, in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

CASH-FLOW-ul
Cash-flow-ul reprezinta diferenta intre incasarile curente si platile curente ale unei
companii.

Cash-flow net cuprinde profitul net dupa scaderea impozitelor si a provizioanelor

neexigibile. Aceasta exprima limita maxima de autofinantare.
Raportul dintre cash-flow si cifra de afaceri este un indicator al rentabilitatii pe
termen scurt a unei companii.

Cash-flow-ul se refera pur si simplu la intrarile si iesirile de bani in cadrul firmei

dumneavoastra pe o perioada determinata de timp. Gestionarea acestor intrari si
iesiri de bani lichizi reprezinta una din principalele sarcini ale unui intreprinzator.
Iesirile de bani sunt masurate prin chitantele pe care le scrii atunci cand platesti
salariile, chiria si creditorii. Intrarile sunt acei bani pe care ii primesti de la
clienti, debitori si investitori.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Cash-flow-ul pozitiv
Daca banii care intra in firma sunt mai multi decat cei care ies, firma are un
cash-flow pozitiv. Cash-flow-ul pozitiv este un lucru foarte bun pentru firma si
singura grija e de a gestiona banii in plus! Te ingrijoreaza cash-flow-ul pozitiv
doar atunci cand nu-l ai.
Cash-flow-ul negativ
Atunci cand banii care ies din firma sunt mai multi decat cei care intra se
cheama ca ai un cash-flow negativ. Cash-flow-ul negativ poate fi cauzat - de
exemplu - de necolectarea la timp a banilor de la clienti. Trebuie gasite solutii
rapide pentru a evita intrarea firmei in incapacitate de plata.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Componentele cash-flow-ului:
1.Cash-flow-ul operational este cel generat de operatiuni interne. Sunt banii proveniti din
vanzarea produsului sau serviciului firmei. Acesta este cea mai importanta sursa de venit
si pentru ca este generata intern, inseamna ca ai si control asupra ei.
2.Acestia sunt banii generati intern, dar din activitati non-operationale. Cash-flow-ul de
investitii include baniii investiti in echipament, in mijloacele fixe. Aceste investitii
reprezinta profitul tau pe temen lung.
3. Acestia sunt banii proveniti din surse externe: debitori, investitori, actionari. Acorzi un
imprumut, platesti un imprumut, platesti dividente si toate aceste activitati trebuie trecute
in cash-flow-ul financiar.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

ALTE INSTRUMENTE DE EVIDENTA IN CONTABILITATEA UNEI FIRME

In afara de bilant si balante si diverse situatii financiare, contabilitatea foloseste si niste registre
specifice si anume :
REGISTRUL DE CONTABILITATE, ce cuprinde :
Registrul jurnal sunt trecute toate operatiunile economice ordonate cronologic;
- la finalul fiecarei luni din an se calculeaza rulajul curent, iar la finalul anului
se calculeaza rulajul cumulat.
Registrul inventar verificarea bunurilor patrimoniale pe teren.
Registrul Cartea-Mare inregistrarea operatiunilor in mod logic serveste la stabilirea
rulajelor lunare si soldurilor pe conturile sintetice.
Jurnalul T.V.A. INTRARI (de plata)
- IESIRI (de incasat).

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

INDICATORII FINANCIARI
Principalii indicatori economico-financiari :

Indicatori de solvabilitate
Indicatori de lichiditate
Indicatori de profitabilitate

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Solvabilitatea
O firm este solvabil atunci cnd poate s-i achite toate obligaiile prin
lichidarea tuturor activelor sale, adic n situaia n care se oprete
exploatarea curent i toate activele sunt puse n vnzare.
Solvabilitatea depinde de:
valoarea pe care activele o prezint n momentul lichidrii;
dimensiunea datoriilor angajate de firm.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

n concluzie, solvabilitatea unei firme depinde de importana capitalurilor proprii,

privite prin optica situaiei de lichidare, comparativ cu totalul obligaiilor de plat
contractate de aceasta i innd seama de riscurile pe care le prezint orice
activitate productiv.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Indicatori:
Rata datoriilor
Datorii totale/Active totale
Interpretare: Rata obligatiilor totale la total activ masoara procentajul, din
totalitatea fondurilor, asigurat de creditori. Creditorii prefera rate ale obligatiilor
scazute, deoarece cu cat este mai scazuta rata cu atat este mai mare protectia
la pierderile creditorilor in cazul lichidarii.
Exercitiu: Un hotel are un credit de investii in valoare de 350000 euro si imobilizari
corporale in valoare de 400000 euro. Calculati rata datoriilor.
R: 87,5%

Solvabilitatea patrimoniala
Capitaluri proprii/Total pasiv
Interpretare: Reprezinta gradul in care unitatile patrimoniale pot face fata
obligatiilor de plata. Ea este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste
30%, indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Exercitiu: O pensiune turistica dispune de un capital propriu de 50000 euro si are

doua credite, la doua banci diferite un credit pe termen scurt in valoare de
33500 euro, pentru activitatea curenta si un credit de investitii de 75000 euro,
pe termen lung. Calculati solvabilitatea patrimoniala.
R: 46%

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Lichiditatea
O firm este considerat n situaie de lips de lichiditate cnd nu poate s fac fa
scadenelor de plat pentru datoriile pe care i le-a asumat fa de creanieri,
furnizori, etc.
Pentru a face fa scadenelor sale, firma are dou ci de aciune:

fie s dispun de resursele deja existente (active lichide);

fie s ncerce s obin noi credite; aceste noi credite vor implica, de asemenea,
necesitatea de plat a altor obligaii rambursarea i dobnda pentru aceste noi credite
ceea ce va crea necesitatea de a dispune de noi resurse.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Indicatori:
Rata curenta
Active circulante/Datorii curente
Interpretare: Rata curenta reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un timp
scurt in lichiditati pentru a achita datoriile curente. Daca valoarea totala a pasivelor curente este mai mare decat
valoarea totala a activelor curente atunci acest indicator e subunitar si aceasta ar putea arata ca finantarea pe
termen scurt a fost folosita pentru achizitionarea de "active pe termen lung" ceea ce in mod normal e considerat
periculos, cu toate ca exista ramuri pentru care o valoare mai mica decat 1 a acestui indicator este considerata
acceptabila. Lichiditatea generala e considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1.2 si 1.9.
Exercitiu: Un restaurant are stocuri de marfa (alimente) in valoare de 150.000 lei si o datorie de 250.000 lei la
furnizori. Calculati rata curenta a lichiditatii.
R: 0.6

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Rata rapida (testul acid)

(Active circulante-Stocuri)/Datorii curente
Interpretare: Rata rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si
trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai putin
caracterul de lichiditate dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel mai
probabil pierderi in cazul lichidarii). Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori
cuprinse intre 0.65 si 1.
Exercitiu: O fabrica de lapte are in stoc 3000 de litri de lapte, (pe care il transforma in lapte
condensat pentru diversi clienti HORECA), in valoare de 4500 lei si o datorie catre ferma
care livreaza laptele de 4500 lei. Calculati rata rapida a lichiditatii.
R: 1

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Profitabilitatea firmei
. Pentru determinarea profitabilitii firmei, ca expresie a rezultatelor bune ale acesteia,

se vor procura date din bilanul contabil, din contul de profit i pierderi, din situaia
fluxului de numerar, din balantele de verificare lunare sau din jurnalul de incasari si
plati, in cazul profesiunilor liberale.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Indicatori:
Marja profitului net
Profitul net/Cifra de afaceri
Interpretare:Indica marimea profitabilitatii agentului economic; O rata a profitului ridicata
indica o profitabilitate mare a agentului.
Exercitiu: In anul 2010, hotelul Savoy din statiunea Mamaia a avut un profit net de 1000000 lei
la o C.A. de 3500000 lei, iar in anul 2011 profitul net = 1500000 lei si o C.A. = 3800000
lei. Calculati marja profitului net pentru anul 2010 si 2011 si comparati datele. Cum credeti
ca a evoluat afacerea?
R: Mpn 2010 = 28.57 %
Mpn 2011 = 39.47 %

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Rata rentabilitatii activelor

(Profitul net/Active totale)*1000

Interpretare:Indica profitul net obtinut la 1000 lei active totale; cu cat este mai mare, cu
atat este mai bun.
Exercitiu: Pensiunea Colt de Bucovina, din statiunea turistica Voronet a inregistrat in anul
2011 un profit net de 50000 lei. Societatea detine o cladire de cazare cu 10 camere duble
evaluata la 250000 lei, o masina de 50000 lei si un teren evaluat la o valoare de piata de
200000 lei. In 2012, profitul net este de 60000 lei, cladirea = 230000 lei, 40000 lei, iar
terenul a fost reevaluat la o valoare de piata de 180000 lei.
Calculati rata rentabilitatii activelor pensiunii in anii 2011 si 2012. Comparati rezultatele.
R: Rra 2011 = 100
Rra 2012 = 133

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

CLASIFICAREA CELOR MAI IMPORTANTE CHELTUIELI IN AFACERILE DIN

TURISM
Cheltuieli fixe:
salariu receptioner
salariu contabil
salariu contabil

Cheltuieli directe:
achizitii prosoape
cheltuieli de publicitate
cheltuielile cu micu dejun

Cheltuieli variabile:
apa si energie electrica
micul dejun
factura la internet

Cheltuieli indirecte:
salariu contabil
salariu director
Cheltuieli cu apa, energia electrica

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

RATA ANUAL DE AMORTIZARE = VALOAREA DE ACHIZIIE x PROCENTUL DE

AMORTIZARE
DURATA DE VIA = VALOAREA DE ACHIZIIE : RATA ANUAL DE AMORTIZARE
Exemplu : Pensiunea Garofita a achizitionat o masina noua la pretul de 35000 lei si un
calculator in valoare de 4000 lei. Procentul de amortizare pentru o masina este de 10%,
iar pentru calculator este de 30%. Calculati rata anuala de amortizare si durata de viata a
masinii si a calculatorului.
Masina :
Rata anuala de amortizare= 35000 lei x 10% = 3500 lei
Durata de viata= 35000 lei : 3500 lei = 10 ani
Calculatorul :
Rata anuala de amortizare=4000 lei x 30%= 1200 lei
Durata de viata=4000 lei : 1200 lei= 3.33 ani

Sensul amortizrii este de fapt stabilirea aproximativ a valorii casei, mobilei,

mainii, frigiderului care se pierde pe un oaspete, avnd scopul principal
de a contribui la cheltuielile calculate pe cap de oaspete.

CAP II. ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE IN MANAGEMENTUL

FINANCIAR

CAUZE CARE POT DUCE O FIRMA LA FALIMENT:

Cauze de natur operaional, care privesc:

ncetinirea vnzrilor datorit unei politici greite privind promovarea unor produse i servicii, a
modului de funcionare a marketingului i reclamei, a relaiilor cu clienii i furnizorii a unui nivel de
preuri/tarife neadecvat;
constituirea unor stocuri nsemnate, la un nivel care nu ia n considerare normele existente n
domeniu;
nrutirea situaiei financiare, ca urmare a creterii datoriilor i a presiunilor de achitare a unor
creditori; a manifestrii de ncetineal n ceea ce privete ncasarea unor debitori; restrngerea
nivelului lichiditilor; ngrdirii accesului la mprumuturi;
utilizarea finanrilor pe termen scurt, pentru investiii a cror profitabilitate nu este rapid;
Cauze de natur contabil, se refer la:
neglijarea prevederilor unor standarde i norme contabile;
nivelul ridicat al unor conturi de cheltuieli i nerespectarea normelor n domeniu;
desele reevaluri ale activelor;
necorelri ntre mrimea i micarea unor conturi (contul de profit i pierderi, creditori, debitori,
vnzri, mprumuturi, investiii);
lipsuri n expertiza financiar, n activitatea de audit i control.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Cauze privind organizarea reelei, privesc:

amploarea reelei, nu ntotdeauna justificat din punct de vedere economic i financiar, care nu
dispune de condiii informaionale adecvate;

neacordarea unei autonomii corespunztoare reelei;

profitabilitatea mai redus a unei pri a reelei de uniti i un aport redus privind cota de pia;
Cauze privind managementul practicat:

strategiile i politicile economico-financiare ale firmei nu au fost stabilite n mod realist;

aprecierea greit a riscurilor interne i valutare (din tranzacii, conversie i competiional);

capacitatea organizatoric redus a conducerii, disensiuni la nivelul organelor de conducere,

lipsuri n specializarea unor factori cu rol n management;

instabilitatea i desele fluctuaii ale organelor de conducere; tendine dominante i impunerea

propriilor preri n dezbaterile consiliilor firmei.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Tipuri de societati comerciale:

- Societti n nume colectiv;

- Societti n comandit simpl;
- Societti n comandit pe actiuni;
- Societti pe actiuni;
- S.R.L. ( societate cu rspundere limitat).

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

O caracterizare concisa a firmei de succes a secolului XXI o d John

Saunders prin formula celor 5F, respectiv:

Focus, care presupune ca toi angajaii s se concentreze spre activiti care

s asigure satisfacia sau chiar ncntarea consumatorilor;
Fast, adic o capacitate elevat de a rspunde i reaciona cu promptitudine la
cerinele pieei prin permanente inovri;
Flexibile, caracteristic menit s asigure mutaii fa de perioada anterioar i
fa de alte firme, conform cerinelor pieei;
Flatten, adic dezvoltarea schimburilor de informaii i aplatizarea structurilor
ierarhice, precum i asigurarea puterii de decizie pentru angajaii cei mai
competeni i grupurile socio-profesionale reprezentative;
Fun, presupune ca lucrtorii s se dedice cu plcere activitii lor, n condiiile
n care la serviciu i petrec cea mai mare parte a timpului.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Cine este ntreprinztorul n turism ?

ntreprinztorul (antreprenorul) este acea persoan care i asum riscul nceperii
propriei afaceri. Dar i cel care prin inova ie i creativitate poate promova
succesul firmei din care face parte.
Profilul unui ntreprinztor este definit de urmtoarele trsturi:

Un sim dezvoltat de independen;

Dorina de a-i asuma o responsabilitate i de a conduce o afacere ;
Capacitatea crescut la efort intens i de durat;
Preferina pentru afaceri cu grad mediu de risc;
Reacie rapid, decizii prompte n activitatea curent;
Organizare eficient a timpului de munc

CAP II. ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE IN MANAGEMENTUL

FINANCIAR

Vesper (1980) 11 categorii de tipuri de ntreprinztori :

Indivizii singuratici care lucreaz pentru ei nsi;
Indivizii care formeaz echipe;
Inovatorii singuratici;
Indivizii care copiaz vedete;
Indivizii care exploateaz economiile de scar;
Persoanele care acumuleaz capital;
Indivizii specializai n achiziii;
Artitii vnztorii cumprtorii;
Specialitii n conglomerri;
Speculatorii;
Manipulatorii de valoare.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Schuman (1982) considera c exist 10 tipuri de ntreprinztori :

Independentul care pornete afacerea de la zero;
Achizitorul;
Succesorul ntr-o afacere de familie;
Succesorul ntr-o afacere exterioar familiei;
Franizorul;
Franizatul;
Antreprenorul conductor al unei corporaii;
Antreprenorul non profit;
Individul care lucreaz pentru sine;
Alii.

CAP II. NOTIUNI MINIME DE ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI SI INSTRUMENTE UTILIZATE
IN MANAGEMENTUL FINANCIAR, INTREPRINZATORUL IN TURISM

Vduva(2004) susine existena a 3 tipuri distincte de ntreprinztori :

Creatorii pornesc noi afaceri cu visul de a crea un produs sau serviciu nou;
Motenitorii motenesc o afacere sau ntr ntr-o afacere de familie;
Administratorii care cumpr o afacere sau o franiz.

CAPITOLUL III. PLANUL DE AFACERI

Planul de afaceri este strans legat de mediul de business si de evolutia

acestuia, ca urmare, primele planuri de afaceri au aparut cu mult inainte
de mijloacelele moderne de comunicare ale societatii informationale.
Un plan de afaceri (business plan) poate avea ca utilitate prezentarea firmei
sau a ideii/proiectului/afacerii dumneavoastra. Acesta poate fi realizat atat
pentru afaceri existente (in vederea prezentarii catre posibili parteneri sau
finantatori), cat si pentru afaceri ce urmeaza a fi lansate start-up-uri, o buna
planificare a acestora si asigurarea succesului.

CAPITOLUL III. PLANUL DE AFACERI

In general, un plan de afaceri cuprinde urmatoarele capitole:

Titlul
Cuprins & Capitole
Sumar (Scurta introducere)
Descrierea firmei (afacerii)
Echipa & managementul companiei
Prezentare produs(e) / serviciu (ii)
Analiza pietei
Obiective
Strategia firmei/afacerii & implementare
Informatii financiare
Anexe si alte documente

Succes !

Va doresc mult succes in tot ce v-ati

propus sa realizati!