evrika group www.cursonline.

eu
cursuri de perfectionare, calificare, specializare avizate de Ministerul Muncii si Ministerul Educatiei
contabilitate, expert fiscal, inspector resurse umane, inspector in domeniul sanatatii si securitatii in munca, limbi
straine: incepator, mediu, avansat, pentru afaceri si limba romana pentru straini

Economia de Piata .Caracteristici

Economia de piata libera este un sistem economic in care coordonarea activitatilor

agentilor individuali are loc chiar prin intermediul pietei.

Piata este locul care determina:

-deciziile persoanelor fizice referitoare la consumul de bunuri;
-deciziile firmelor ce si cat sa produca;
-deciziile lucratorilor care-si ofera forta de munca.
-pe piata se stabilesc preturile anumitor produse sau servicii ,precum si raportul dintre ele ;

In economia de piata libera ,pretul unui anumit produs este rezultatul relatiei dintre cererea
pentru acest produs(adica dorintele consumatorilor)si oferta corespunzatoare(adica tocmai
productia).

Coordonarea eficienta intre consumatori(cererea) si producatori(oferta) in cadrul

economiei de piata libere presupune ;
-o oferta de bunuri semnificativa si diferentiata care sa ofere consumatorilor posibilitatea de a
decide asupra alegerii bunurilor cumparate ;
-firme care isi stabilesc planurile de productie conform principiului maximizarii profitului ;
-o politica de preturi bazata exclusiv pe oferta si cerere.

Pentru ca o firma sa poata rezista si prospera in economia de piata libera este foarte
important ;
-obtinerea si maximizarea profitului ;
-o cantitate suficienta de munca si cheltuieli de capital cat mai mici posibile in acelasi
timp ;
-oferirea de bunuri si prestarea de servicii de cea mai buna calitate,ce pot fi realizate la
un anumit nivel al preturilor ;
-imbunatatirea permanenta a produselor existente si dezvoltarea altora noi ;
-cunoasterea amanuntita si satisfacerea dorintelor consumatorilor ;

Ce doresc consumatorii (clientii) si ce atitudine trebuie sa adopte o societate comerciala

fata de cestia?
O societate comerciala incearca sa-si atinga scopul (profitul), adaptand cat mai mult
produsele sau serviciile pe care le ofera la nevoile consumatorilor.
Cine este consumatorul ?
Notiunea de consumator este foarte larga.de fapt, fiecare dintre noi este un
consumator.
Un consumator reprezinta un potential client, necunoscut, interesat intr-o anumita
categorie de bunuri sau servicii si care ar putea sa le cumpere in viitor.
Cuvintele consumator si client nu sunt sinonime. Fiecare intreprinzator ar tebui sa
faca eforturi sa transforme un consumator intr-un client al sau si sa fie foarte consecvent in
aceste eforturi.Cunoaterea nevoilor si modelelor de comportament ale consumatorilor
reprezinta elementul de baza in stabilirea politicii unei anumite firme.

Ce stiti despre aceste nevoi si erarhizarea lor ?

Unele nevoi au un caracter general, adica ii privesc pe toti oamenii.Acestea sunt, de

exemplu, nevoia de a manca,a bea si a dormi.Alte nevoi sunt specifice unor anumite grupuri de
oameni.Nevoile pot fi determinate de cauze naturale, cum sunt foamea sau durerea, de
influentele culturale sau ale stilului de viata.(dorinta unui fotbalist de a fi cunoscut).Oamenii
sunt diferiti si de aceea si nevoile si dorintele lor sunt diferite.
Pentru a va familiariza cu aspectele de mai sus, prezentam in continuare,cunoscuta
clasificare a nevoilor umane realizata de Maslow, numita ierarhia nevoilor umane .Acestea
sunt clasificate dupa importanta lor in :

1.nevoi fiziologice,de exemplu nevoia de caldura, mancare, butura si somn ;

2.nevoia de siguranta si securitate, de exemplu un mediu prietenos,flosirea produselor de
marca ,locuinta etc
3.nevoia de integrare sociala,de exemplu contacte cu alte persoane,apartenenta la un anumit
grup social.
4.nevoia de a fi apreciat si recunoscut,de exemplu cumparand imbracaminte la moda sau
cumparand produse care provoaca admiratie.sau invidie ;
5.nevoile legate de dezvoltarea personala a fiintei umane de exemplu pregatire pe tot parcursul
vietii, participarea la concerte,cumparea de carti, muzica etc.

Cand un cetatean dintr-o tara saraca are un castig oarecare, acesta va cumpara in primul rand
alimente si apoi sa spunem articole de curatenie, desi stie ca pastrarea curateniei il protejaza
impotriva bolilor iar sansele de supravietuire sporesc.Apoi, un astfel de cetatean se gandeste sa
cumpere produse de igiena de calitate superioara,cum ar fi sampon sau pasta de dinti.

Cand nevoile primare sunt satisfacute ,in mod paradoxal, restul micilor economii este cheltuit
pe articole care dau sentimentul de lux, cum ar fi o sticluta de parfum,un after shave etc.

Am mentionat ca o firma care se straduieste sa faca profit, incearca sa-si adapteze produsele la
nevoile consumatorilor.

Atunci cand o firma nu este amenintata de concurenta , ea se concentreaza asupra productiei

bunurilor fara a se mai concentra pe elemente care sa raspunda nevoilor speciale ale
consumatorilor.

In economia de piata libera ,firmele concureaza intre ele prin acele elemente care sporesc
valoarea unui produs.Acestea ridica pretul produsului,dar valoarea suplimentara pe care o
primeste clientul justifica cheltuiala suplimentara.In acest mod ,sporirea calitatii poate duce la
cresterea profiturilor firmei.

Exemplu
Aveti de ales intre doua perechi de blugi.Primii apartin unei renumite firme americane ,fiind
croiti dupa ultima moda, cealalta pereche are croiala standard si sunt fabricati in China.Practic
,cele doua perechi de blugi au o calitate asemanatoare.Totusi blugii americani sunt mai
scumpi.Cu taote acestea ii veti alege pentru ca ei va aduc mai multa valoare suplimentra.Dupa
parerea dvs, blugii americani corespund mai bine statutului dvs.Daca ii cumparati, puteti fi sigur
de o anumita recunoastere in mediul in care traiti.
Faptul ca o firma trebuie sa fie eficienta, implica neaparat faptul ca tot ceea ce face trebuie sa
fie perfect ?

Aceasta depinde de aspectele pe care le luam in considerare.De exemplu, personalul trebuie

ales cu mult grija.Daca angajatii nu corespund exigentelor aceasta ar putea sa coste mai mult
decat salariul care se plateste.Greselile pe care le fac, ocaziile ratate,deteriorarea atmosferei de
lucru si a relatiilor cu clientii sunt situatii care pot provoca firmei pierderi considerabile.Din
puncul acesta de vedere lucrurile ar trebui sa fie aproape perfecte.

In conducerea unei firme,la restul activitatilor , se aplica regula 80/20 in cea mai mare parte a
cazurilor.(nu si la angajarea personalului)

Conform regulii 80/20, atunci cand se intreprind anumite actiuni,primele 80% din ceea ce vreti
sa obtineti va costa o cantitate egala sau mai mica dacat restul de 20%.Acesti 20% reprezint
cazurile problematice,abaterile si scopurile greu de obtinut.Rentabilitatea unei anumite actiuni

(relatia dintre rezultatele ei si costurile pe care le presupune) pentru primele 80% din eforturile
de marketing este mai mare dacat cea a restului de 20%
Daca nu sunteti obligati sa intreprindeti aceste 20% din actiuni veti lucra mai eficient si, in
acelasi timp, mai profitabil limitndu-va la obtinerea primelor 80%.
Daca o persoana se afla intr-o functie de conducere si vrea sa munceasca eficient, ea nu ar
trebui sa fie preocupata de faptul ca anumite detalii nu sunt perfecte.O astfel de persoana
trebuie sa aiba destul curaj pentru a lua decizii cu grad de certirudinede 80% si sa se obisnuisca
cu ideea ca dificultati neasteptate pot aparea orcand.Un executiv trebuie sa abordeze
asemenea dificultati intr-un mod creativ si sa aiba multe initiative.Aceste aptitudini se pot
dezvolta.
Intr-o firma nu poti fi sigur suta la suta de rezultatele muncii.

Un intreprinzator particular, actionand in scopul propriului profit,trebuie sa satisfaca ;

-pe clienti, care altfel ar alege firma concurenta ;
-pe angajati a caror motivatie pentru munca ar putea scadea ;
-chiar intreaga societate pentru ca astfel ar disparea cererea pentru produsele firmei.

Aparita firmelor mici si mjlocii reprezinta forta motrice care asigura revigorarea si dezvoltarea
oricarei economii

In economia de piata firmelor le revine si responsabilitatea sociala fata de angajatii proprii

precum si fata de mediul sau.
Politica sociala a unei firme fata de angajati si fata de mediu se compune din urmatoarele
elemente ;
1.Personalul angajat este motivt pozitiv iar firma asigura conditii bune de lucru.Acestea
constituie elemente foarte importante pentru firma-pentru realizarea de profit si pentru
imaginea ei interna si externa.
2.Legislatia sociala si sindicatele impun firmelor respectarea anumitor reguli prestabilite.

O firma nu-si poate permite sa ia alte decizii in domeniul social dacat daca sunt profitabile
pentru ea(pct 1) sau daca este constransa sa le ia (pct.2).In cazul in car procedeaza altfel, ea isi
va slabi cu buna stiinta pozitia in raport cu concurentii saiPrin urmare ,slabirea pozitiei firmei pe
piata a dauna si angaatilor si firmei insasi.

Tinand cont de aceasta este oare adevarat ca firmele manifeste o atitudine ostila fata de
masurile sociale pe care sunt constranse sa le ia ?
In general aceasta nu este o chestiune prea importanta pentru o anumita firma pentru ca si
celelalte firme sunt obligate sa respecte aceleasi reglementari ce tin de domeniul
social.Obligatiile sociale nu afecteaza echilibrul pe piata unei tari.

Realizati totusi ca o firma nu-si poate asuma responsabilitatea morala pentru societate..In
economia de piata libera,aceasta sarcina revine institutiilor guvernamentale si sindicatelor,care
trebuie sa vegheze la respectarea regulilor.
Daca nu ar exista nici un control,unii agenti ar neglija sa le respecte iar altii ar avea permisiunea
sa le ocoleasca din partea functionarilor corupti.

Aceasta nu se intampla in conditiile functionarii economiei de piata libere.Se acorda foarte

multa importanta ca toti actorii de pe piata trebuie sa aiba sanse egale si ca , in practica,
aceleasi rguli trebuie sa fie obigatorii pentru toate firmele.

In economia de piata este foarte important ca relatiile dintre firme,relatiile interumane sa se

bazeze pe INCREDERE.In acest sent ;
a)Relatiile de afaceri stabilite pana in prezent trebuie sa capete caracter durabil.Datorita acestui
fapt, persoanele care raman in relatii de afaceri mult timp colaboreaza pe principiul increderii
reciproce.
b)Toate contractele si acordurile care reglementeaza activitatea viitoare trebuie confirmate in
scris.Termenele stipulate in acestea trebuie respectate cu strictete.
c)Firmele care au relatii de afaceri au mai multa incredere daca isi cunosc reciproc scopurile si
mijloacele prin care si-au propus sa si le atinga.(feriti-va de secrete si smecherii)

Relatiile dintre firme sunt cele mai bune atunci cand ;

-termenii colaborarii pe termen lung sunt clar stabiliti ;
-au un caracter deschis si se bazeaza pe incredere si intelegere reciproca ;
-este clar stabilit ca nerespectarea conditiilor de colaborare ai a increderii reciproce,vor fi
penalizate.

In concluzie ; pentru a obtine o colaborare cat mai buna,aflati in primul rand care sunt punctele
slabe si punctele forte ale partenerilor.Nu incepeti nici o colaborare gandindu-va numai la
propriul interes.Luati in calcul si interesul partenerilor de afaceri.Uneori ajutandu-i, chiar dac
acet lucru presupune anumite costuri, pot spori sansele de a va atinge propriile scopuri.

Concluzii

Diferenta esentiala intre economia planificata si economia de piata libera este felul
in care evolueza coordonarea dintre cerere (consumatori) si oferta(producatori).Cele
doua moduri de coordonare, substantial diferite, duc la aparitia unor mecanisme de
piata specifice care se concretizeaza in modurile diferite in care consumatorii sunt
tratati de producatori.
Functionarea corespunzatoare a economiei de piata libere presupune :
-o oferta bogata si variata care permite consumatorilor sa faca alegerea potrivita ;
-firme care considera profitul ca fiind determinantul principal in stabilirea strategiei de
productie.
3. O firma care functioneaza in cadrul economiei de piata libera si care isi propune sa aiba o
pozitie buna pe piata pe termen lung trebuie ;
-sa obtina si sa maximizeze profiturile ;
-sa-si reduca pe cat posibil cheltuielile de productie ;
-sa urmareasca sa obtina o cat mai buna calitate a produselor si serviciilor
-sa cunoasca dorintele consumatorilor.

4. Cele cinci niveluri ale nevoilor umane sunt, dupa Maslow ;

-nevoile fiziologice(de ex :nevoia de hran, de caldura)
-nevoia de securitate si siguranta(de ex. certitudinea ca un produs este de calitate)
-nevoia de a fi acceptat si de a avea relatii cu alte fiinte umane(de ex. O abordare
individuala a clientilor)
-nevoia de a fi recunoscut(de ex nevoia de a avea un lucru care sa provoace invidie)
- nevoi legate de dezvoltarea individuala a persoanei respective(studii ,achizitionaea de
carti muzica,excursii etc)

In econoia de piata libera ,concurenta se bazeaza pe o serie de elemente care sporesc

valoarea unui produs,cum ar fi ;
-nume de marca(nevoia de securitate)
-decoratiuni luxoase ale interioarelor magazinelor(nevoia de recunoastere)

Regula 80/20 afirma ca 80% din ceea ce vrem sa obtinem costa tot atat sau chiar mai
mult decat restul de 20 %.Deci este mult mai rezonabil sa ne propunem din start
obtinerea primelor 80%.

Scopul unei firme este de a obtine profituri.Toate celelalte actiuni ar trebui sa fie
transferate altor institutii special create.Daca intentionati sa indepliniti in acelasi timp si
alte scopuri de ex. scopuri sociale , aceasta va va slabi pozitia pe piata si va poate duce la
faliment.

Daca dorinta dvs este de a mentine relatii avantajoase in raport cu alte firme sau
indivizi,urmati urmatoarele sfaturi ;
-faceti orice efort pentru a va asigura ca relatiile dvs. vor avea un caracter de durata ;
-confirmati orice contracte sau acorduri in scris ;
-faceti cunoscute partenerilor planurile firmei dvs.

Colaborarea perfecta presupune sa aveti ca scop nu numai obtinerea profiturilor

proprii,ci si identificarea problemelor si a punctelor slabe si forte ale partenerilor cu care
colaborati.

MERCEOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE SI NEALIMENTARE

Merceologia provine de la cuvantul mercis din lb latina care inseamna marfa si logos din lb
greaca care inseamna stiinta.
1. stiinta care studiaza valorile de intrebuintare a marfurilor
2. studiaza marfurile din toate punctele de vedere: materii prime, proces tehnologic,
structura, proprietati organoleptice, proprietati fizico-chimice, indici de calitate, metode
de verificare a calitatii, clasificare, sortiment comercial, conditii de ambalare, marcare,
depozitate, transport.
3. se ocupa de asemenea de imbunatatirea continua a calitatii marfurilor si largirea
sortimentelor, contribuie la impiedicarea patrunderii in reteaua comerciala a marfurilor
necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.
Cuprinde doua ramuri:
1. merceologia produselor alimentare
2. merceologia produselor nealimentare
MARFA - Cel mai uzual criteriu de clasificare al marfurilor se refera la similitudinea
caracteristicilor valorilor de intrebuintare a produselor in consum. Din acest punct de vedere
marfurile se grupeaza in :
1. sectorul de marfa : alimentar si nealimentar.
2. grupa : este un segment al sectorului cu destinatie mai restransa de consum. Ex
sectorul alimentar are ca grupe: moraritul si panificatia, legume-fructe,
zaharoase.
3. articolul :este produsul cu utilitate stricta in consum, avand in linii generale
aceleasi materii prime si aceeasi tehnologie, diferentierile facandu-se intre
calitati si marci de productie sau producatori.
STANDARDIZAREA:
scopul standardizarii il constituie identificarea produselor. Se utilizeaz codul de bare cu
12-13 caracteristici pentru producatori si 6-7 caracteristici pentru comert. Decodarea se
face cu scanare optica.
CARACTERISTICILE DE CALITATE:
-

Caracteristicile psihosenzoriale cuprind proprietatile organoleptice si estetice.

Proprietatile organoleptice determinate cu ajutorul organelor de simt sunt:

a) aspectul, forma, culoarea

b) gradul de compactitate, fluiditate, forma, netezimea
c) mirosul, gustul
Senzatiile vizuale ne arata forma produsului, aspectul , culoarea suprafata.
Senzatiile auditive sunt exprimate prin sunet, zgomot.
Senzatiile olfactive sunt exprimate prin insusirea organoleptica, denumita miros iar senzatiile
gustative stabilite de cavitatea bucala si laringe se exprima prin gust diferentiat in 4 tipuri:
dulce, acru, sarat, amar.
Senzatia tactila stabilita cu ajutorul degetelor, a limbii este exprimata prin neted, aspru, tare,
moale, fraged, compact.
Caracteristicile fizice:
a) Masa - cantitatea de materie dintr-un produs det prin cantarire. Masa bruta este masa
marfii inclusiv masa ambalajului. Masa neta reprezinta numai masa marfurilor.
b) Compactitate gradul de umplere a unui produs cu substanta. Exista produse foarte
compacte ca lemnul, untul si poroase cu goluri de aer numeroase cum e painea,
cozonacul.
c) Vascozitatea- rezistenta la curgere a unui fluid. Exista produse vascoase cu curgere
dificila gem, bulion- cu curgere lejera miere, lapte batut, smantana.
d) Umiditatea se det prin cantitatea de apa pierduta prin uscare la temperatura de 105 C
, f mare la legume, fructe, carne
e) Hidroscopicitatea- proprietatea marfurilor de a absorbi vaporii de apa din mediumaxima la pulberi, fainuri.
Caracteristicile mecanice:
a)
b)
c)
d)

Duritatea proprietatea corpurilor de arezista mai mult sau mai putin la patrundere
Plasticitatea proprietatea materialelor de a se modela usor
Elasticitatea proprietatea corpurilor de a reveni la forma si dimensiunile initiale
Durabilitatea proprietatea de a-si pastra insusirile cat mai mult pe perioada utilizarii in
consum.
Caracteristicile tehnologice-comprtarea unor produse in procesul de prelucrare
Caracteristicile chimice-definesc cantitatea si felul substantelor chimice din produs ,
comportarea la diferiti agenti chimici.
Caracteristicile microbiologice-se refera la cantitatea si felul microorganismelor admise in
alimente.
CALITATEA MARFURILOR :

Calitatea produselor este definita prin totalitatea insusirilor concrete si a caracteristicilor care
determina utilizarea lor in raport cu scopul pentru care au fost create, precum si eficienta lor
economica.
Insusirile concrete care caracterizeaza calitatea unui produs alimentar, in functie de natura lui,
sunt insusiri organoleptice, caracteristicile fizico-chimice, starea produsului din punct de vedere
igienico-sanitar, caracteristici microbiologice, ambalarea, marcarea.
Calitatea unei marfi este determinata de:
- parametri tehnici: functionalitate, rezistenta la uzura
- parametri economici: consum de nergie de materii prime
- parametri estetici: aspect, culoare, forma
Factori care influenteaza calitatea:

1. proiectarea stabilita prin standarde pe baza careia se obtine omologarea produsului in

consum.Calitatea unui produs este influentata in proportie de 70-80% de valoarea
proiectarii.

2. materiile prime si materiale utilizate - o materie prima de calitate este de natura

naturala, respectiv ecologica fara aditivi, inlocuitori, stimulatori chimici.

3. procesul tehnologic- calitatea utilajului, gradul de igiena. Cuprinde un ansamblu de

operaii desfasurate pe baza unor retete de fabricatie sau a unui proiect tehnologic.

4. ambalarea.
Functii ale ambalarii:
1. pastrare-conservare a calitatii
2. transport manipularea produselor
3. mijloc de promovare a vanzarii material utilizat, forma si elementele grafice (desene,
culoare, text). Aceste cerinte estetice au mare rol asupra psihicului cumparatorului.
Are influenta pozitiva asupra produsului atunci cand intruneste urmtoarele conditii:

este bine construit ca sa poata asigura integritatea produsului

este neutru fata de produsul ambalat

corespunde din punct de vedere-sanitar

are insusiri estetice privind forma, culoarea, capacitatea, ceea ce poate sa stimuleze
vanzarea produsului
este usor de manipulat
Ambalajele trebuie:

sa fie din materiale care sa nu cedeze alimentelor substante straine, peste limita
admisa
sa nu modifice caracteristicile organolepticeale produselor alimentare
sa asigure protectie eficienta contra agentilor fizici, chimici si bacteriologici
sa fie curate, dezinfectate si sa nu fie infestate cu insecte si rozatoare
sa nu fie purtatoare de substante toxice pe suprafata lor- anterior sa nu fi fost
folosite pentru depozitarea unor substante toxice
vasele de metal sa nu cedeze metale
Fiecare metod de ambalare are importante valene n vnzarea mrfii:
-

ambalarea celular- se face cu pelicule transparente de material plastic, care prin

presare ader nchiznd din loc n loc produsul; avantaj- vizionare; dezavantajdistrugerea produselor ambalate (frmiare), prezena aerului cu impuritile sale;
ambalarea cu pelicule aderente tiipic brnzeturilor, constnd n acoperirea cu
material peliculogen care prin uscare, formeaz un strat protector ferm; avantaje- nu
penetreaz aerul, nu se poate atinge produsul; dezavantaje combinarea peliculei cu
stratul de suprafa al produsului, distrugerea cu uurin a peliculei;
ambalarea sub vid lapte praf, ou, cafea; avantaje- etaneitate perfect,
impermeabilitate;
ambalarea cu gaze inerte la produse tip carne felii, ambalate n folii transparente; se
extrage oxigenul i se introduce azotul; avantaje-nu permite microorganismelor viaa;
dezavantaje - azotul intoxic microorganismul, dar i consumatorul, nefiind un gaz
specific vieii;
ambalarea Cryovac carne, preparate carne, pete, brnzeturi, legume, fructe;
ambalarea se face n folii plastice, se scufund n ap fierbinte i se contract cu 50-80%,
lund forma produsului; avantaje-etaneitate; dezavantaje la temperaturi nalte
aminoacizii se descompun i vitaminele se distrug n produs;
ambalare ultrapack lapte, sucuri, n ambalaje de carton nchise cu ap fierbinte, cu un
orificiu pentru pai; avantaje etaneitate; dezavantaje distrugere vitamine, dup
desigilare trebuie pstrat la frigider;
ambalare tetrapack pentru lichide, n cutii vidate i sterilizate; optim;
ambalare freschpack la preparate culinare, ambalajul fiind o tvi subire de aluminiu
cu pelicul transparent, vidat, ntr-un tunel cu ap fierbinte; avantaje etaneitate;
dezavantaje distrugere substane proteice, vitamine.
ambalare aerosol n recipiente metalice, cu gaz lichefiat pentru cosmetice, metalochimice.

5. marcarea- are dublu rol: de informare - identificare a produsului si rol estetic determinat
de varietatea solutiilor.
Marcarea trebuie sa cuprinda:
- denumirea produsului
- denumirea marcii, fabrica
- numar standard
- data fabricatiei
-cantitatea ambalata
Elementele de informare cuprind:
- stuctura produsului
- conditii de pastrare
- conditii de utilizare
- conditii de intretinere
Formele de marcare sunt:
- etichete litografiate care cuprind printr-o grafica estetica si fotografia produsului ambalat (la
cutiile sau borcanele cu produse conservate )
- baderole litografiate folosite de regula la produsele zaharoase
- ambalaje de hartie superioara (cerata, metalizata)
- stantarea - o imprimare codificata aplicata pe ambalaje metalice sau prin cuvinte aplicata pe
ambalaje de sticla
- stampilarea si pirogravarea sunt imprimari in lemn aplicate ambalajelor din acest material

Elemente de etichetare si inscriptionare a produselor nealmintare

n ceea ce privete etichetarea produselor textile, H.G. nr. 332/2001 privind etichetarea
produselor textile destinate populaiei definete eticheta astfel: Orice text scris, imprimat,
litografiat, gravat sau ilustrat, care conine elemente de identificare a produsului i, dup caz,
instruciuni de utilizare, splare sau clcare i care nsoete produsul prezentat consumatorilor

pentru vnzare sau este aderent la ambalajul acestuia; eticheta poate avea nscrise sau ataate
suplimentar sigle sau alte nsemne ecologice, precum i elemente de publicitate, cu respectarea
prevederilor legale.
n cazul etichetrii produselor textile este foarte important s se indice modul de
ntreinere al acestora, conform unor simboluri internaionale.
n ceea ce privete produsele cosmetice, Direcia Consiliului Uniunii Europene 76/768
din 1976, referitoare la produsele cosmetice, prevede ca eticheta acestora s cuprind n mod
obligatoriu:
I.
II.

numele i adresa fabricantului, comerciantului, exportatorului;

ara de origine;

III.

masa net;

IV.

termenul de valabilitate exprimat astfel: a se utiliza de preferin nainte de...........;

V.
VI.
VII.

modul de utilizare;
elemente de identificare a lotului;
lista ingredientelor n ordine descresctoare a cantitilor.
Eticheta nclmintei se face individual, pe unitate de produs, i presupune nscrierea

obligatorie a mrfurilor pentru prile componente: partea superioar exterioar(fa), prile

interioare i talpa. Este reglementat de H.G. nr. 26/i998.
Simbolurile pentru prile componente ale nclmintei:
Natura materiilor prime din care sunt obinute prile componente ale nclmintei:

Pe lng elementele de marcare prezentate, pe etichet sau pe ambalajul produsului este

inscripionat i codul de bare. Codul cu bare simbolizeaz caracterele numerice sau alfanumerice
prin alternarea unor bare de culoare nchis cu spaii albe.
Informaiile cuprinse n coduri se refer la:
- elementele de identificare ale produsului: denumirea produsului, denumirea fabricii
productoare sau marca de fabric, cantitatea ambalat;
- pre;
- caracteristici de calitate ale produsului.
Datele codificate n sistemul cod cu bare sunt citite prin metoda lecturii optice cu
ajutorul unui echipament informatic numit scanner.
Acesta presupune existena unor case de marcat electronice, prevzute cu dispozitive de
citire optic, conectate la calculator.
Interpretarea informaiilor codificate este imposibil pentru consumatori.

De aceea informaiile referitoare la termenul de valabilitate, foarte importante pentru

consumatori, sunt reprezentate clar pe etichete sau imprimate pe ambalaj.
De asemenea, i alte elemente de identificare a produsului i de informare a
consumatorului sunt prezentate clar pe etichete sau n documentele care nsoesc produsele.

Eticheta electronic
Pe scurt EEG este un afiaj electronic al preului, parte a unui sistem de preuri
electronice, folosit n magazinele retail (hypermarchet, supermarket, magazine discount,
cash&carry)
1. Introducere
Termenii de identificare automat i captur automat a datelor se refer la tehnologiile
care realizeaz transferul direct al datelor de identificare de pe obiect ntr-un calculator sau ntrun sistem controlat de un microprocesor fr a se utiliza n acest sens o tastatur sau un periferic
similar. Multe din aceste tehnologii au redus la minim sau chiar nu necesit implicarea factorului
uman n cadrul procesului de preluare a datelor.
Sistemele automate de identificare i captur a datelor sunt utilizate din ce n ce mai mult
pentru colectarea informaiilor n aplicaii din ce n ce mai mult pentru colectarea informaiilor n
aplicaii din cele mai variate domenii: industrie, comer, transporturi, sntate, pot etc.
Aplicaiile din industrie vizeaz att aprovizionarea cu materii prime i materiale ct i
procesul efectiv de producie. Aplicaiile din domeniul aprovizionrii includ recepia materiilor
prime i materialelor, sortarea i depozitarea acestora, gestiunea stocurilor etc. Aplicaiile din
domeniul produciei includ monitorizarea comenzilor i a stadiilor de execuie, gradul de
utilizare al mainilor, pontajul muncitorilor etc.
Aplicaiile comerciale ale sistemelor automate de identificare i captur a datelor vizeaz
n principal controlul operaiilor de depozitare i distribuie, gestiunea stocurilor i a vnzrilor
din magazine, etc.
n domeniul transporturilor sistemele automate de identificare i captur a datelor servesc
la urmrirea containerelor, a vagoanelor de cale ferat, a camioanelor etc.
Aplicaiile din domeniul sntii servesc la identificarea pacienilor, la sortarea i
gestiunea stocurilor de medicamente, materiale sanitare, reactivi, snge.
n domeniul potal sistemele automate de identificare i captur a datelor sunt utilizate la
sortarea rapid a corespondenei i coletelor.
Alternativa la sistemele automate de identificare i captur a datelor o constituie
colectarea i introducerea manual a informaiilor. Metoda de colectare i introducerea manual
a datelor prezint urmtoarele dezavantaje:

Apariia erorilor att n timpul nregistrrii informaiilor pe hrtie ct i la introducerea

lor n calculator. Rata medie a erorilor la introducerea manual a datelor este de o eroare la 300
de caractere; pentru comparaie valoarea specific codurilor de bare liniare este de o eroare la
800000 caractere, iar n cazul codurilor de bare matriciale de o eroare la 6000000 caractere.
Durata relativ ridicat a operaiei de colectare i introducere a datelor. Dac la sistemele
automate de identificare i captur a datelor preluarea informaiilor se realizeaz aproape
instantaneu colectarea manual a datelor necesit un anumit interval de timp pentru ca acestea s
fie nregistrate pe hrtie i ulterior introduse n calculator. Viteza nregistrat n cazul scrierii de
mn a documentelor este de 5-7 caractere/secund i poate ajunge la maxim 10-15
caractere/secund n cazul introducerii datelor de la tastatur. n schimb sistemele automate de
captur a datelor sunt capabile s citeasc sute de caractere/secund.
Colectarea manual a datelor solicit permanent atenia operatorilor; implicit cresc
costurile asociate cu fora de munc, fiind necesar o micorare a volumului de munc per
operator pentru a se obine o acuratee ridicat n procesarea datelor.
Aceste deficiene sunt eliminate efectiv cnd este folosit identificarea i captura
automat a datelor.
Aproape toate tehnologiile de identificare automat au la baz 3 componente principale,
care constituie totodat i pai parcuri secvenial n cadrul proceselor de captur automat:
Codificarea informaiei. Un cod este un set de simboluri sau semne ce reprezint
caractere alfanumerice. Cnd datele sunt codificate, caracterele sunt transformate ntr-un cod ce
poate fi interpretat doar de maini (la majoritatea tehnologiilor informaia codificat nu poate fi
citit de observatorul uman). O etichet sau un tag coninnd datele codificate este ataat
produsului, pentru a permite identificarea sa ulterioar.
Citirea informaiei codificate este realizat cu ajutorul unui scanner sau a unui cititor;
acesta transform informaia citit ntr-un semnal electric.
Decodificarea informaiei este efectuat de un dispozitiv numit decodor. Acesta
transform semnalul electric n informaie binar din care extrage n final datele iniiale.
Exist o multitudine de tehnologii ce stau la baza sistemelor automate de identificare i
captur a datelor. De exemplu, numai n grupa codurilor de bare (ce reprezint n prezent
tehnologia cu cele mai variate aplicaii) au fost inventate peste 250 de simbologii.
Tehnologii actuale
Tehnologiile utilizate la identificarea i captura automat a datelor pot fi clasificate n
funcie de principiul ce st la baza achiziiei de date n urmtoarele 6 mari grupe:
Tehnologii optice. Cea mai mare parte a acestor tehnologii utilizeaz simbolurile grafice
cu un contrast ridicat astfel nct s poat fi interpretate cu uurin de un cititor optic. Din

aceast grup de tehnologii fac parte codurile de bare unidimensionale i bidimensionale,

recunoaterea optic a caracterelor.
Tehnologii magnetice. Acestea au la baz stocarea informaiei codificate prin
magnetizarea unui suport, respectiv citirea magnetizrii remanente a suportului i refacerea
informaiei iniiale, ntr-un mod similar celui n care sunt nregistrate pe band i redate sunetul
i imaginea. Din aceast grup fac parte:
Tehnologii pe baz de band magnetic folosite la cardurile bancare, cartelele de acces la
metrou, carduri de fidelitate, cartele personale de acces la diferite servicii etc.
Tehnologii de recunoatere a caracterelor tiprite cu cerneal magnetic folosite pe scar
larg de ctre bnci pentru procesarea cecurilor.
Tehnologii pe baz de unde electromagnetice. La aceste tehnologii transferul de
informaii ntre cititor i tag-urile n care sunt stocate datele se realizeaz prin unde
electromagnetice. Cea mai reprezentativ tehnologie din aceast grup este cea de identificare cu
unde de radiofrecven.
Tehnologii utiliznd circuite integrate (cipuri). Acestea au la baz mici cipuri (circuite
integrate) nzestrate cu memorie semiconductoare, capabil s pstreze informaia codificat.
Cipurile sunt montate pe mici cartele din material plastic (de regul, de dimensiunea unei cri de
credit), fiind de aceea cunoscute sub numele de cartele inteligente (smart carduri), cartele cu cip
sau cartele cu circuit integrat. Cartelele cu cip pot fi recunoscute cu uurin dup contactele aurii
care asigur conexiunile fizice ntre cip i echipamentul de citire. Ele sunt utilizate n domeniul
bancar sub form de carduri, n telefonia mobil sub form de cartele SIM etc.
Tehnologii biometrice. Acestea utilizeaz o serie de particulariti ale organismului uman
pentru a identifica n mod unic, absolut i sigur un individ. Cele mai cunoscute tehnologii sunt:
recunoaterea vocal, analiza amprentei digitale i scanarea retinei.
Tehnologii pe baz de atingere. Stau la baza ecranelor sensibile la atingere (touch-screen)
ale unor dispozitive precum agende electronice, PDA-uri etc. Introducerea informaiilor se
realizeaz prin simpla atingere a suprafeei ecranului ce este dotat n acest sens cu senzori.
Nu toate aceste tehnologii pot fi utilizate n cadrul sistemelor electronice de identificare a
mrfurilor. Cel mai bine se preteaz codurile de bare i tehnologiile bazate pe identificarea cu
unde de radiofrecven.

6. transportul fiecare grupa are un tip de transport specific. Pentru a-si indeplini rolul de
factor, trasportul trebuie sa asigure :

mijlocul de transport corespunzator fiecarei grupe de produse;

conditii de temperatura, umiditate, aerisire-specifice grupei de produse;

conditii de igiena sanitara pe perioada manipularii si transportului;

o aranjare corespunzatoare a ambalajelor care sa permita stabilitate pe toata durata
transportului.

PRINCIPII IGIENICO-SANITARE
- Transportul alimentelor
Condiii generale pentru transportul alimentelor.
Responsabiliti:
Furnizorul rspunde de:

calitatea mrfii livrate;

ambalarea corespunztoare;
amenajarea mijlocului de transport;
ncrcarea i descrcarea mrfii fr s se
deterioreze ambalajul.

Beneficiarul rspunde de:

recepionarea mrfii;
certificarea cantitii i calitii mrfii.

Transportul alimentelor uor perisabile

 Se face numai cu mijloace de transport frigorifice sau izoterme.

 n funcie de natura produselor alimentare se folosesc mijloace de transport
specializate.
Exemplu:
1. auto-frigorifice cu crlige pentru carne n carcas,
2. cisterne pentru lapte de prelucrat etc.

Produsele alimentare care se transport trebuie s fie ambalate, iar cele care se
comercializeaz n vrac trebuie s fie transportate n containere sau ambalaje returnabile,
curate, care s asigure ndeplinirea celor trei condiii generale.
Durata transportului trebuie s fie ct mai scurt.

n timpul transportului produsele alimentare nu trebuie s-i modifice calitile.

Operativitatea maxim este condiie esenial n prevenirea contaminrii sau alterrii
alimentelor.

ntreinerea mijloacelor de transport se face:

 n uniti specializate;
 folosind operaiile: splare, limpezire, dezinfecie, limpezire, uscare (dup fiecare
transport);
 ncrcarea descrcarea se fac:
 cu utilaje salubre de ridicare-coborre, stivuire etc.;
 cu personal atestat profesional i sanitar;
 accesul persoanelor n mijloacele de transport se face numai cu echipamentul de protecie
complet i perfect curat.
Nu se folosesc mijloace de transport al alimentelor pentru transportul altor feluri de
mrfuri.
Este interzis accesul oricrei persoane cu nclminte de strad i fr echipament de
protecie n mijlocul de transport al alimentelor perisabile.

Transportul alimentelor greu perisabile i al ambalajelor

 Se respect aceleai condiii ca la mijloacele de transport al alimentelor uor perisabile

cu excepia realizrii unei temperaturi sczute (frigorifice sau izoterme).
Sfaturi utile
Transportul alimentelor greu perisabile
o Mijloacele de transport pentru alimente trebuie s aib spaiile de
transport astfel construite nct s permit splarea i dezinfectarea
lor cu eficien.
o Dup fiecare transport, mijloacele se igienizeaz numai n uniti
specializate.
o Alimentele perisabile se transport n mijloace de transport frigorifice
(sau, dup caz, izoterme).
Norme specifice de igien pentru transportul produselor alimentare :

 Recipientele din vehiculele i/sau containerele utilizate pentru transportul alimentelor

trebuie s fie meninute curate i n bun stare, n scopul evitrii contamin rii
alimentelor.
 Pentru eliminarea oricrei posibiliti de contaminare a alimentelor recipientele vor fi,
dup caz, proiectate i construite astfel nct s permit curarea i/sau dezinfecia
corect i eficient i vor fi utilizate numai pentru transportul alimentelor.
 Alimentele n vrac sub form solid, granular sau pudr trebuie s fie transportate n
recipiente i/sau containere/ rezervoare speciale, marcate vizibil i lizibil n limba
romn sau n una ori mai multe limbi comunitare, pentru a se arta c sunt utilizate
pentru transportul produselor alimentare, sau pot fi marcate cu meniunea "doar
pentru alimente".
 n cazul n care recipientele din vehicule sunt utilizate i pentru transportul altor
produse sau pentru transportul mai multor alimente n acelai timp trebuie s fie
efectuat o separare eficient a produselor n vederea evitrii riscului contaminrii.
 n cazul n care recipientele din vehicule i/sau containere au fost utilizate pentru
transportul unor alimente diferite, acestea trebuie s fie riguros igienizate ntre dou
transporturi.
 Produsele alimentare din recipiente i/sau containere trebuie s fie astfel aezate i
protejate nct s se evite riscul contaminrii.
 Recipientele din vehicule i/sau containerele utilizate la transportul produselor
alimentare trebuie s fie dotate, dup caz, cu instalaiile necesare meninerii acestora la
temperaturile recomandate i nscrise pe etichet sau/i pe documentele de nsoire a
produselor alimentare, precum i cu sisteme de monitorizare a temperaturii.
 Temperatura alimentelor congelate trebuie s fie stabil i va fi meninut n timpul
transportului n toate punctele n care se afl produsul la valoarea de 18C sau mai
mic, cu posibile variaii ascendente de scurt durat de maximum 3C.
 Produsele alimentare care sunt refrigerate trebuie s fie transportate cu vehicule
capabile s menin alimentele la o temperatur situat ntre 0C i +4C. Temperatura
interioar a vehiculelor, monitorizat n tot timpul transportului, trebuie s fie situat
ntre 0C i +8C, n conformitate cu documentele de nsoire corespunztoare i n
condiiile dispoziiilor legale.
7. pastrarea si comercializarea specifica fiecarui produs si se face in spatii amenajate.
Cerintele acestui factor impun:
- asigurarea parametrilor de pastrare specifici fiecarui produs (temperatura, umiditate)
- aranjarea marfurilor respectandu-se vecinatatea admisa intre produse (exista produse
care transmit in spatiul de pastrare mirosul lor caracteristic)
- asigurarea conditiilor de igiena sanitara
Depozitarea alimentelor

Condiii generale
 Condiiile generale ale depozitelor n care se pstreaz alimentele se refer la:
 spaiul de depozitare;
 microclimatul (temperatura aerului, umiditatea aerului i curenii de aer);
 ventilaia;
 iluminatul;
 curenia;
 prevenirea infestrii cu insecte i roztoare;
 modul de depozitare propriu-zis.
Spaiul trebuie s fie:
salubru pentru a nu duce la alterarea sau contaminarea alimentelor.
Se interzice depozitarea alimentelor n ncperi cu:
1. infiltraii de ape reziduale (de la instalaiile sanitare degradate) sau pluviale (de
la acoperiul defect);
2. perei i pavimente degradate;
3. suficient de mare pentru a permite depozitarea mrfii n condiii de aerare i
acces corespunztoare.
Utilitile

Principalele utiliti sunt:

iluminatul
ventilaia
microclimatul
aprovizionarea cu ap i racordul la canalizare
curenia
prevenirea infestrii cu insecte i roztoare
o Iluminatul natural i/sau artificial corespunztor este necesar pentru
c permite urmrirea strii alimentelor depozitate (termen de
valabilitate, bombaje la cutiile de conserve, modificarea culorii etc.) i
a efecturii corecte a cureniei.
o Ventilaia poate fi natural (aerisire) i mecanic (cu insuflarea sau
scoaterea aerului).
o Felul, ritmul i intensitatea ei sunt n funcie de natura alimentelor.
 Microclimatul reprezentat de temperatur, umiditate i viteza curenilor de aer are
deosebit importan pentru pstrarea n condiii de siguran a alimentelor.
 Aceti parametri sunt diferii n funcie de natura produselor depozitate.
Exemplu:

pentru alimentele greu perisabile, temperatura poate fi cea a camerei (15-200C) i

umiditate trebuie s fie redus;

pentru alimentele uor perisabile, temperatura trebuie s fie sczut (maxim +40C) i
umiditatea relativ 35-69 %;

pentru legume i fructe proaspete, temperatura optim este 12-160C i umiditatea de 8595 %.
 Aprovizionarea cu ap i racordul la canalizare - Acestea sunt necesare pentru asigurarea
cureniei.
 Curenia - este o condiie obligatorie a pstrrii corecte a alimentelor.
 Prevenirea infestrii cu insecte i roztoare - Insectele, dar mai ales roztoarele, pot
contamina sau pot consuma i deprecia cantiti foarte mari de produse alimentare.
Reguli de depozitare

Depozitarea propriu-zis trebuie s respecte cteva principii:

 rotarea stocurilor: alimentele mai vechi se pun pe rafturi mai n fa pentru a fi date n
consum mai repede dect cele mai nou achiziionate;
 rafturile i dulapurile trebuie:
1. s fie rezistente, s nu degaje substane toxice sau s murdreasc cu vopsele
ambalajele i marfa;
2. s existe spaii ntre ele pentru accesul personalului, manipularea mrfii i
cureniei;
3. s fie la o distan de minimum 0,5 m de perei pentru c obolanii au tendina
de a se deplasa pe lng perei, de jur mprejurul camerei i, nentlnind nimic de
mncare, adesea, abandoneaz ncperea;
4. s aib picioare de metal, de form cilindric, care nu permit crarea
obolanilor;
 alimentele se depoziteaz separat n funcie de natura lor.
Depozitarea alimentelor perisabile
Alimentele uor perisabile sunt acelea care se depreciaz rapid dac nu sunt pstrate n
condiii care s nu permit nmulirea bacteriilor.
Exemple de astfel de alimente sunt:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

carnea i produselor de carne,

laptele,
brnzeturile,
oule,
mncrurile gtite,
cremele,

7. ngheatele etc.
Alimentele perisabile se pstreaz la temperaturi sczute dup ce au fost refrigerate sau
congelate.
Condiiile generale pentru spaiile de refrigerare i de congelare
 Amplasarea spaiilor de refrigerare i de congelare se face:
1. n ncperi curate,
2. bine ventilate,
3. iluminate (fr nsorirea direct a aparatului),
4. cu acces uor
5. cu posibiliti de ntreinere curat att a ncperii, ct i a frigiderelor i
congelatoarelor.
Materialele din care sunt alctuite trebuie:
1.
2.
3.
4.

s fie uor de splat i dezinfectat;

s nu aib suprafee poroase, pentru a nu reine murdria;
s nu rugineasc
s nu degaje mirosuri care s intre n alimente.

Funcionarea trebuie:

s asigure n incint temperaturi de:

1. 0 - +40C pentru frigidere;
2. +2 - +80C pentru vitrinele frigorifice de expunere;
3. -18 - -230C pentru congelatoare;

s nu produc:
1. zgomot;
2. supranclzirea ncperilor;
Exemplu de nmulire a bacteriilor.
-18C bacteriile mor;
1-4C sunt in agonie;
5-63C se inmultesc;
64-62C sunt blocate;
73-100C mor;
100C mor si sporii.

 Msurarea temperaturii se face cu aparatur de control i afiare sau cu un termometru,

cu consemnarea pe graficul de temperatur (termograma), cel puin de dou ori pe zi.
Trebuie ca:
 uile s se nchid etan;
 supravegherea s se fac de ctre personal de specialitate (frigotehniti)
n mod regulat, dup un grafic de timp prestabilit.
 Nu trebuie s se permit oricrui muncitor accesul la agregate pentru control sau
reparare.
 Curarea se face urmrind, n timp, manoperele:
 ntreruperea curentului electric;
 scoaterea tuturor alimentelor depozitate i punerea acestora n alt
frigider;
 dezghearea;
 splarea cu detergent i crp perie moale i ap cald.
(Nu se folosete detergent parfumat pentru c mirosul intr n alimente. Crpa, peria
trebuie s nu zgrie suprafeele pentru c n zgrieturi rmn resturi de murdrie cu bacterii ce
pot contamina alimentele).







limpezirea;
dezinfecia;
limpezirea;
uscarea;
punerea la curent (funcionare n gol);
cnd temperatura ajunge la cea necesar (00C -+ 40C) se reintroduc alimentele ce
urmeaz a fi pstrate;
 controlul asigurrii temperaturii de refrigerare.
Reguli de amplasare a alimentelor
 alimentele crude (carne, lapte, ou etc.) se depoziteaz separat de cele preparate;
 alimentele puternic mirositoare nu se depoziteaz n acelai frigider cu cele care
mprumut uor mirosuri (lapte, unt);
 dac avem un singur frigider:
 carnea crud se pune cel mai jos;
 alimentele mirositoare se pun n recipiente nchise etan;
 toate produsele trebuie s fie protejate cu:
Reguli obligatorii pentru pstrarea alimentelor
n spaiile frigorifice
-

oule cu resturi de excremente nu se depoziteaz n spaii frigorifice;

mncrurile calde nu se introduc n frigider. nti se rcesc i apoi se

depoziteaz.
Dac le introducem calde, se produce condens i picturile de ap (posibil contaminate cu
microbi) cad pe restul alimentelor, infectndu-le;
-

mncrurile alterate nu se in n frigider.