Conceptul de E-learning

E-learning (electronic-learning) reprezinta o forma de invatamant conceputa initial ca forma

de invatamant la distanta, avand la baza activitatea de predare-invatare organizata de o
institutie ce furnizeaza prin intermediul internetului, materiale intr-o ordine logica si
secventiala, pentru a putea fi asimilate de cursanti intr-o maniera proprie fiecaruia. Astazi, de
cele mai multe ori aceasta forma de invatare se foloseste complementar cu tipul traditional de
invatamant, fata catre fata.
Locatia unde se produce acest proces de invatare este asa numita clasa virtuala. Lectia online prezinta acelasi continut si ridica aceleasi probleme, ca si o lectie care se desfasoara intr-o
sala de clasa traditionala. Avantajul insa, este acela ca o astfel de lectie poate fi accesata
oricand si de oriunde.
Clasa virtuala este coordonata de un instructor (moderator), ce planifica activitatea cursului si
supune cursantii la dezbateri, in cadrul forumurilor de discutii, axate pe anumite aspecte ale
lectiei, fapt ce conduce la interactiune si la dezvoltarea abilitatilor in cautarea solutiilor,
largindu-le orizontul de gandire.
Sistemul de e-learning , cu ajutorul mediului digital, dezvolta potentialul uman, fara a-l
constrange la o prezenta aici si acum. Acest sistem asigura trecerea de la o societatea a
informatiei la o societate a cunoasterii, o cunoastere la care sa aiba acces oricine, indiferent de
zona in care se afla si de pregatirea pe care o are.
Utilizarea acestui tip de educatie, presupune existenta feed-back-ului din partea
interlocutorilor stimuland dorinta de explorare, de implicare si de constientizare a persoanei
instruite.

[edit] De ce E-learning?

Invatatul este orientat catre o persoana, permitand cursantilor sa-si aleaga domeniile
de cunoastere, vizand propriile interese, necesitati si nivele de abilitate.

Program flexibil - invatarea se face in ritmul propriu, cursantul avand posibilitatea de

a accelera procesul de invatare sau de a-l incetini.

Fara granite culturale.

Timp real de acces la diferite tipuri de surse educationale (carti, articole etc.).

Permite participantilor (studenti, profesori) sa interactioneze intr-o comunitate on-line

fara a fi prezenti in acelasi loc si in acelasi timp.

[edit] Tipuri de E-learning

E-learning independent - reprezinta modul in care utilizatorul parcurge cursul de

unul singur. Dezavantajul acestui tip, este acela ca nu permite comunicarea intre
moderator si cursant.

E-learning asincron - permite unui singur utilizator sa transmita informatia, si in

acest caz, moderatorului. Nu permite insa interactiunea intre cursanti, in timp ce
primesc informatia.

E-learning sincron - este cel mai perfomant model de invatare, deoarece permite
interactiunea intre utilizatori, ceea ce conduce la un nivel de intelegere si de asimilare
a materialului mai ridicat.

[edit] Invatamant traditional vs. E-learning

Specificul invatamantului traditional:

Se desfasoara in clasa, fata catre fata, existand o relatie directa intre cursanti si
profesor.

Profesorul are un rol activ in procesul predarii, in timp ce studentii sunt adesea
primitori pasivi ai informatiei predate de profesor.

Informatia vehiculata are un nivel inalt de stabilitate, astfel incat se transmite de la

generatie la generatie cu putine modificari.

Nevoia de a urma in mod regulat si sistematic cursurile intr-un loc si la un moment de

timp prestabilit.

Examinari in general scrise prin care studentii demonstreaza faptul ca si-au insusit
cunostinte relevante pentru domeniul respectiv.

Are avantajul ca studentii primesc feedback in timp real de la profesorul cu care au o

relatie directa.

Specificul e-learningului:

Studentii au un rol activ in procesul de invatare, ei devenind creatori activi ai

cunoasterii, atentia trecand de la profesorul care preda la studentul care invata.

Flexibilitatea invatarii indiferent de locul unde se afla, la orice moment considerat

convenabil, intr-un ritm propriu.

Ofera studentilor sansa sa dobandeasca controlul asupra procesului de invatare (pot

alege ce si cand sa invete). In plus au facilitatea de a se autoevalua constant pentru a-si
urmari progresul si a identifica golurile in cunoastere.

Incearca sa dezvolte si abilitati foarte importante pentru un viitor angajat, precum:

abilitati sociale, de comunicare, de lucru in echipa, de rezolvare de probleme, gandire
critica si responsabilitate.

Tine cont de dinamica cunoasterii si de faptul ca aceasta evolueaza mereu. Cu alte

cuvinte, a aparut tot mai mult nevoia unei invatari continue, tehnologiile moderne
fiind foarte potrivite in asigurarea unei formari continue a specialistilor din diverse
domenii.

Ofera posibilitarea utilizarii de animatii, simulati, materiale audio-video, a unei

varietati mari de materiale care raspund nevoilor studentilor si care pot fi accesate intrun moment convenabil pentru acestia, lucru care creste motivatia studentilor pentru
invatare si profunzimea intelegerii.

Numerosi cercetatori s-au aratat moderati in a considera ca aplicarea noilor tehnologii in

invatare va solutiona problemele ridicate de educatia traditionala. Cu toate acestea,
dezvoltarea semnificativa a acestor tehnologii face aproape imposibil de conceput faptul ca
educatia ar putea ramane cantonata in traditional. Din ce in ce mai mult se observa tendinta de
a combina metodele traditionale de predare cu cele on-line, aparand numeroase programe de
invatamant la distanta bazate exclusiv pe e-learning. Acest fapt ridica o problema
semnificativa in ceea ce priveste masura in care profesorii ar trebui sa-si adapteze practica si
sa adopte noile tehnologii astfel incat studentii lor sa beneficieze cat mai mult in urma actului
de predare-invatare.
Profesorii trebuie deci sa raspunda la doua mari provocari: sa invete ei insisi cum sa utilizeze
tehnologia moderna si sa-si schimbe fundamental modul in care predau. In studiul lui Condie
si Livingson din 2007 se subliniaza faptul ca profesorii au tendinta de a folosi mult mai putin
decat elevii lor platformele de e-learning, chiar si atunci cand sunt implementate pe scara
larga in scoli. Desi s-a constatat faptul ca performantele elevilor din studiu la testele nationale
au fost corelate pozitiv cu timpul alocat utilizarii platformei educationale SCHOLAR, totusi,
profesorii au manifestat un grad scazut de constientizare a faptului ca o mare parte din elevii
lor (peste 56%), foloseau aceasta platforma de e-learning in timpul liber pentru cel putin doua
ore pe saptamana. Mai mult, doar un sfert dintre profesori s-au folosit de facilitatea utilizarii
acestei platforme educationale, si atunci cand au facut-o, in mare parte au utilizat doar
animatiile disponibile. Desi puteau monitoriza activitatea elevilor pe aceasta platforma si sa
urmareasca progresul acestora in invatare, extrem de putini profesori au utilizat aceasta
facilitate. Foarte multi profesori nici nu au informat elevii despre faptul ca pot folosi
platforma SCHOLAR pentru a aprofunda cele invatate la scoala. Exista deci motive sa se
presupuna faptul ca daca profesorii incurajau mai mult elevii sa foloseasca aceasta platforma
educationala, rezultatele lor la testele nationale ar fi fost mai bune. Astfel, se intarestre si mai
mult nevoia ca profesorii sa se familiarizeze cat mai mult cu tehnica moderna si sa-si
reconceapa modul de predare, astfel incat elevii sa beneficieze cat mai mult de pregatirea si
experienta lor.
Desi folosirea tehnologiei informatice devine un deziderat in educatie, este surprinzator cat de
putine cercetari s-au facut astfel incat sa se justifice folosirea acestor tehnologii in procesul de
invatare. Acest lucru subliniaza nevoia realizarii unor studii care sa aduca lamuriri cu privire
la eficacitatea metodelor de invatare bazate pe e-learning. Pentru ca e-learningul sa-si justifice
prezenta in sistemul de invatamant, trebuie sa fie la fel de eficient sau mai eficient decat
metodele traditionale de invatare. Studiile care s-au efectuat in vederea descoperirii unui

raspuns cu privire la eficaticatea e-learning-ului, au demonstrat faptul ca studentii care

beneficiaza de aceasta metoda de invatare au performante usor superioare fata de grupul de
control. Cu toate acestea au existat numeroase discutii in litaratura de specialitate cu privire la
cat de importante sunt in realitate aceste diferente.
Zhang (2005) a realizat doua cercetari in care evalua eficienta unui tip de e-learning interactiv,
stiut fiind faptul ca exista tipuri de e-learning care nu incurajeaza suficient acest aspect.
Atunci cand se vorbeste de interactiune in contextul e-learningului se au in vedere trei
aspecte: interactiunea student instructor (moderator), interactiunea student student si
interactiunea student continut de invatat. Pentru ca in e-learning se schimba centrarea de pe
profesor si procesul de predare pe student si procesul de invatare, cunoasterea este dobandita
in acest context prin intermediul unor activitati cu un nivel inalt de interactivitate.
Nivelul de interactivitate intr-un proces on-line de invatare reprezinta un factor de succes
fundamental. Se observa deci ca nu toate tipurile de e-learning sunt la fel de eficiente. Studiile
atesta faptul ca, cu cat un proces de invatare este mai interactiv, cu atat performantele
studentilor vor fi mai bune, vor avea un nivel de satisfactie mai mare in procesul de invatare,
vor fi mai angajati si mai motivati sa invete si nu in ultimul rand vor avea o atitudine mai
favorabila fata de invatamantul la distanta. Ambele studii ale lui Zhang au demonstrat faptul
ca studentii care au beneficiat de o modalitate interactiva de e-learning au avut performante
superioare atat fata de un grup care a beneficiat de metoda traditionala de invatare, cat si fata
de un grup care a beneficiat de o metoda de e-learning putin interactiva. Nici unul dintre
participantii la studiu nu a mai beneficiat anterior de e-learning. Un alt factor important in
ceea ce priveste eficienta e-learning-ului este nivelul de control pe care il pot exercita
cursantii asupra procesului de invatare. Lipsa unui control suficient asupra procesului si
continutului invatarii poate diminua beneficiile potentiale ale invatarii. Cursantii ar trebui sa
poata selecta informatiile care vor fi aprofundate si ordinea acestora in conformitate cu
nevoile personale de invatare. Acest aspect este evidentiat si de Liu & co. (2007) care
demonstreaza faptul ca performanta in invatare este influentata semnificativ de nivelul de
control exercitat asupra invatarii, precum si faptul ca studentii din grupul de e-learning au
beneficiat de o experienta de invatare mai bogata si au capacitati mai bune de rezolvare de
probleme decat cei din grupul de control.
Pentru a intelege mai nuantat eficacitatea e-learningului, trebuie specificat faptul ca atunci
cand tehnologiile moderne sunt folosite primordial in vederea accesibilizarii informatiei prin
raspandirea usoara si variata a acesteia, prin faptul ca poate fi accesata oricand si de oriunde,
in ciuda acestui avantaj incontestabil, procesul de predare-invatare nu aduce un plus de
performanta fata de invatamantul traditional. Este necesar deci ca e-learningul sa faca mai
mult decat atat: sa fie exponentul unei noi paradigme in invatare (Santally, Reverdy, 2006). Elearningul ar trebui asadar sa-i invete pe studenti sa invete, sa le cultive controlul asupra
procesului de invatare si sa le dezvolte abilitati sociale si de gandire critica printr-un proces
interactiv de invatare sociala. De asemenea e-learning-ului i se cere sa cultive metode
pedagogice inovative, sa promoveze construirea cunoasterii si dezvoltarea autonomiei
studentului. Invatarea este reconceptualizata in sensul ca obiectivul principal nu este
reprezentat de dobandirea cunostintelor, ci mai degraba de folosirea acestora ca mijloc pentru
dobandirea unor abilitati si competente importante pentru domeniul respectiv.
Studiile scot in evidenta si faptul ca exista situatii in care e-learning-ul nu este potrivit, iar
metodele traditionale sunt de preferat celor moderne. Huddlestone si Pike (2008) evidentiaza
factorii de decizie care trebuiesc luati in calcul pentru a decide asupra tipului de metoda de

invatare aleasa. Primul pas este evaluarea obiectivului invatarii din perspectiva potrivirii
acestuia cu specificul e-learningului. De asemenea, trebuie evaluat daca acest obiectiv poate fi
atins in mod optim prin sarcini de invatare individuala specifice e-learningului sau invatarea
in cadrul unui grup este cea mai potrivita. Apoi, se in calcul daca studentii au abilitatile
necesare, motivatia si o atitudine potrivita pentru e-learning, si nu in ultimul rand, se tine cont
si de aspecte practice precum eficienta costurilor implicate in implementarea unui astfel de
program de e-learning si posibilitatea reala de implementare a unui astfel de program in
contextul dat. Exista de pilda situatii in care studentii trebuie sa dobandeasca deprinderi sau
abilitati practice pe care nu le-ar putea dobandi decat prin interactiunea directa cu instructorul,
in cadrul unor laboratoare practice.
In concluzie nu ar trebui sa consideram un tip de invatare superior sau inferior altuia, ci mai
degraba ar trebui sa le vedem ca doua metode diferite si complementare de invatare, fiecare
dintre ele avand propriile puncte tari si slabe. De aceea este necesara folosirea contextuala a
acestora, in functie de scopul si contextul invatarii. De multe ori utilizarea consecutiva a
acestora (blended learning) se dovedeste a avea o eficacitate foarte crescuta.
Pana in prezent studiile in domeniul e-learningului s-au concentrat pe a gasi raspunsul la
intrebarea: "Care tip de invatare este mai eficient?". Cu toate acestea, o intrebare mai
importanta care cu siguranta isi va gasi raspuns in sudiile viitoare este: "Cand si cum sa
folosim e-learning-ul astfel incat sa crestem eficienta invatarii?".

[edit] Avantajele si dezavantajele invatarii asistate de

calculator
Multe dintre avantajele e-learning-ului au fost mentionate pe parcursul acestui material. Vom
pune deci accentul pe acele avantaje care nu au fost amintite si vom lua in considerare si
dezavantajele acestor metode de invatare.
Avantaje:

Faciliteaza accesul mai multor persoane la educatie, din medii diferite, din paturi
sociale diferite.

Creste numarul de persoane care pot avea acces la acel program de formare fata de
invatamantul traditional (clase virtuale cu un numar foarte mare de cursanti).

Dezvoltarea abilitatilor de folosire a tehnologiilor informatice si de comunicare, care

stau la baza e-learningului, va constitui un real avantaj pe piata muncii, avand in
vedere ca indiferent de domeniul ales, studentii vor avea nevoie de cunostinte si
abilitati in folosirea noilor tehnologii informatice.

Pune accentul pe formarea abilitatilor de invatare continua (o invatare pe intreaga

durata a vietii).

Acces la unii dintre cei mai buni profesori de talie internationala prin posibilitatea
participarii la cursuri on-line, video-conferinte, etc.

Tinde sa scada timpul necesar instruirii.

Dezavantaje:

Comunicare adesea insuficienta intre participantii la procesul de e-learning.

Distanta/separarea intre studenti si profesori care dincolo de a fi una geografica este

totodata si una de natura psihologica.

Limitarea accesului la un grup de invatare, accentul punandu-se pe invatarea

individuala.

Costuri ridicate ale dezvoltarii tehnologiilor de e-learning.

Oferte limitate de cursuri bazate pe e-learning si insuficienta validare a eficientei

diferitelor programe de formare la distanta.

Poate aparea uneori incertitudinea asupra identitatii cursantului, lucru care are
consecinte serioase mai ales atunci cand acestuia trebuie sa i se evalueze activitatea
on-line.

[edit] E-learning si interculturalitate

Conceptul de interculturalitate ne ofer o idee de diversitate i recunoaterea faptului c trim
n societi care sunt mai complexe ca niciodat, unde e necesar de a facilita un punct de
ntlnire a culturilor. Astfel, procesul educaional trebuie s recunoasc aceste temelii n
designul nvmntului care promoveaz interculturalitatea: nevoia de a rezerva spaiu pentru
dialog, negocieri i respectul supus minoritilor. Fr ndoial, educaia intercultural din
punctul de vedere al Tehnologiei Informaiei i Comunicrii i al sistemului E-learning,
reprezint o mare provocare pentru guvern i pentru organizaiile publice sau private.
Provocarea const n proiectarea unui mediu de nvare bogat i cu potenial ridicat care s
fie adaptat att la societatea informaional, ct i la noile tipuri de cetenii interculturale tot
mai abundente.
E-learning-ul reprezint o modalitate de a comunica cu oamenii din culturi diferite, cu
minoritile naionale, o modalitate de a depi barierele lingvistice i culturale ntre membrii
diferitelor comuniti.
Astfel, prin E-learning se pot stabili legturi, se pot deschide anumite pori i se pot ivi multe
oportuniti. De asemenea, ne nva s fim mai receptivi i s avem un respect mai mare fa
de cultura altor comuniti i fa de minoritile naionale.
Cu toate c E-learning-ul promoveaz interculturalitatea, valorile culturale ale unei comuniti
nu se pierd, ba dimpotriv, vor fi mai bine valorificate tocmai prin faptul c ele sunt
mprtite membrilor altei comuniti.
n concluzie, procesul de E-learning poate dezvolta noi relaii i poate mbunti relaiile deja
existente, cultiv respectul i poate dezvolta o curiozitate fa de alte culturi din alte coluri
ale lumii.

[edit] Procesul de invatare in E-learning

[edit] Predarea
Selecionarea materialului documentar este una dintre cele mai importante etape n realizarea
unui curs de instruire asistat. n aceast etap a proiectrii sistemului de instruire asistat de
calculator profesorul se ocup cu strngerea de exemple ilustrative, evenimente, situaii i
analogii interesante care au ca scop s trezeasc i s menin viu interesul studentului pentru
studiu i s stimuleze nelegerea i reinerea cunotinelor transmise studentului prin
intermediul calculatorului. Tot n aceast etap se evalueaz numrul i felul aplicaiilor pe
care studentul va trebui s le efectueze pe parcursul instruirii.
n aceast etap de colecionare a materialului, proiectantul nu se poate rezuma la manualele
standard pentru disciplina respectiv. Trebuie consultate reviste tiinifice i monografii noi
din care s se extrag noi evenimente i descoperiri tiinifice deoarece unele din cele care n
trecut erau descoperiri epocale i constituiau cunotine tiinifice deinute de savani i
specialisti, au devenit n prezent banaliti cunoscute de ntreaga sau majoritatea populaiei.
Pentru a stimula studiul trebuie ca din acest punct de vedere cursul predat prin intermediul
calculatorului, la distan, s fie mereu actual i s nu cad n banalitate.
Ca i n predarea tradiional, profesorul poate constata c deine un volum prea mare de
cunotine. Trebuie stabilite reguli de selecie a informaiilor conform cu scopul dorit al
instruirii. Stabilirea unor reguli de selecie a unor informaii necesare din materialul
colecionat nu este o problem chiar aa de simpl. Profesorul poate avea un sentiment
neplcut la eliminarea unei pri din materialul colecionat cu trud. Coninutul cursului
trebuie analizat cu deosebit atenie, n amnunt, pentru a evita greeala des ntlnit de a
ncerca s transmit ct mai multe cunotine n timp ct mai scurt.
Cnd toate aspectele i problemele corespunztoare scopului dat au fost incluse n lista
respectiv, atunci fiecare aspect trebuie ncadrat n una din urmtoarele trei categorii:
Aspecte pe care studentul ar putea s le tie;
Aspecte pe care studentul trebuie s le tie;
Aspecte pe care studentul este obligat s le tie.
Astfel, baza de cunotine disponibil, inclusa n curs, este organizat pe prioriti.
n continuare, proiectantul trece la elaborarea secvenei de predare, respectiv ordonarea n
graficul de predare. n acest demers el se spijin pe propria experien de predare. Cu toate
acestea, sunt utile cteva reguli de luat n seam la secvenierea predrii:
a) Se avanseaz de la cunoscut la necunoscut;
b) Se avanseaz de la simplu la complex;
c) Se avanseaz de la concret la abstract;
d) Se avanseaz de la observare la analiz;
e) Se avanseaz de la ntreg la detalii.
Urmnd aceast cale, programatorul efectueaz punctual toate lucrrile, aplicaiile, exerciiile,
procedurile care sunt recomandate studentului. De aceea se consider c acest curs programat
pentru instruirea asistat de calculator devine cu att mai valoros cu ct programatorul
dispune de o experien practic adecvat de predare a disciplinei respective. Propria

experien i permite programatorului s parcurg cu uurin peste jumtate din calea de

parcurs pn la obinerea produsului final de instruire asistat de calculator.

[edit] Invatarea si evaluarea

Modalitatea de testare este ntotdeauna una din problemele actuale, influentnd dezvoltarea
nvatmntului pentru c un student se pregtete n funcie de criteriile i modul de a evalua
al profesorului. n pregtirea sa studentul poate fi ndrumat s i construiasc acele
instrumente de autotestare de care are nevoie. Autotestarea n sine ofera pretextul unui studiu
de caz privind viabilitatea conceptului de e-learning n nvmnt, indiferent de nivelul la
care acesta se desfoar: preuniversitar, universitar, etc.
Evaluarea este una dintre cile de mbogire a nvmntului; prin simpla schimbare a
modului de evaluare, poi influena modul de percepie a ntregului curs. Evaluarea asistat de
calculator aduce o serie de beneficii practice. Cele mai importante sunt accesul imediat la
rezultatele testelor i feed-back-ul din partea studenilor, care este mult mai rapid. Profesorul
afla cu mare rapiditate raportul de analiz a rezultatului, care ar putea fi partea din aria
curicular neacoperit n curs sau nereceptat corespunztor de studeni i poate lua msuri n
consecin. Pentru ca un raport s fie relevant este nevoie de testul gril, pe ct posibil
computerizat i rulat simultan pe mai multe calculatoare.
Evaluarea asistat de calculator nu numai c automatizeaz procedurile legate de testele gril,
dar, de asemenea, poate mbogi cunotinele studentului. Mecanismul este simplu un test
dei dezvoltat pozitiv sau greit la un moment dat implic o incertitudine de moment care l va
face pe student automat s evalueze, s caute un rspuns iar acest rspuns, cel puin n
teorie, poate fi indus.
Autotestarea nseamn reflecie. Ea sporete interaciunea sudentului cu materialul didactic. n
era nvrii continue, n care ciclul de nvare nu este clar delimitat n timp, autotestarea
devine din ce n ce mai important. Autotestarea reduce stresul asupra studenilor i i
pregtete pentru evalurile propriu-zise. Aceasta poate fi realizat ca i evaluarea cu ajutorul
ntrebrilor cu rspunsuri multiple. ntrebrile cu rspunsuri multiple sunt populare deja n
rndul lectorilor, dar sunt folosite de obicei pentru remprosptarea informaiilor factuale.
Dac sunt concepute corect, acestea pot fi folosite pentru nelegerea tematicii, pentru
rezolvarea problemelor, sau pentru alte necesiti.
Crearea de ntrebri cu rspuns multiplu de autotestare trebuie s fie ncredinat celor care
lucreaz n mod nemijlocit cu ele - i anume studentului. Profesorului i revine rolul de a
controla, de a ghida i de a sugera soluii eficiente pentru ca procesul de nvmnt s se
ndrepte spre direcia dorit. Este nevoie de o decizie ferm a acestuia pentru ca nvmntul
s se poat adapta la o lume din ce n ce mai interdependent. Ceea ce poate face calculatorul
este de a prelucra din ce n ce mai mult informaie. Pentru ca cel care este instruit s poat
beneficia de rezultate el trebuie colit n a privi cu ochi umani materialele prezantate i s
foloseasc capacitatea sa de selecie pentru decelarea materialelor relevante i mult mai
important s aib pentru colegii si dorina de a le mprti din cunotinele dobndite. Ceea
ce este dificil pentru un singur om, pentru mai muli devine ceva uor cu condiia de a lucra
mpreun, a nva unul de la cellalt.

[edit] Mituri si realitati despre E-learning

ntruct n ultimii douzeci de ani informaia tehnologic s-a extins foarte mult, la toate
nivelurile vieii sociale, coala s-a adaptat acestei schimbri, avnd printre obiectivele sale i
familiarizarea cu tehnicile avansate. Un prim efect al folosirii acestora a fost concretizat prin
restructurarea modului n care oamenii gndesc despre noiuni ca: nvare, cunoatere,
adevr, petrecerea timpului liber, comunicare.
Folosirea computerului n mediul formal a reconfigurat coninuturile curriculare,
mbuntind performanele n nvare. De asemenea, relaiile din clasa tradiional s-au
transformat, ntruct prezena unui computer este nu numai un eveniment cognitiv, ci i unul
socio-cultural. Elevii sunt stimulai s lucreze n echipe, coopernd n cutarea de informaii i
construirea de noi semnificaii. Predarea i nvarea tind s devin integrate, renunndu-se
din ce n ce mai mult la abordrile unilaterale n favoarea celor holistice.
1. Un prim mit legat de problematica e-learning ar fi c un calculator poate nlocui cu
succes profesorul.
A presupune c folosirea computerului sau soft-urilor educaionale sofisticate i vor face
implicit pe elevi s nvee mai bine este un exemplu sugestiv pentru ct de puin este neleas
interaciunea complex i dinamic dintre profesor i elev. nc nu s-a gsit modalitatea prin
care fiina uman s fie substituit de un produs tehnologic. Elevii au personalitatea n
formare. De aceea, au nevoie s fie ghidai n ceea ce privete dezvoltarea intelectual, dar i
socio-moral, afectiv. Educaia stimuleaz nu numai dimensiunea cognitiv a sistemului
psihic, ci i autodisciplina, respectul fa de propria persoan i a celorlali, gndirea nainte
de luarea deciziilor importante, responsabilitatea fa de tot ceea ce face individul.
Computerele, orict de multe i performante ar fi, sunt incapabile s-i ajute pe copii s devin
oameni de succes. De asemenea, nu pot s rezolve problemele socio-emoionale cu care se
confrunt profesorul: stri conflictuale, inegalitai sociale, elevi dezinteresai i conduite
indezirabile.
2.Tehnica modern poate gndi pentru noi sau n locul nostru.
Computerul face calcule, reprezentri grafice, prelucrri statistice, ofer informaii multiple i
de ultim or, corecteaz greelile gramaticale. Cu ajutorul su sunt posibile: accesarea,
aranjarea i stocarea unei cantiti considerabile de informaii. Oricum informaiile propriuzise nu echivaleaz cu cunoaterea i nelegerea. Elevii trebuie nvai s filtreze informaiile
disponibile, n funcie de relevana, calitatea lor, s-i pun ntrebri i s ncerce s gseasc
rspunsuri lipsite de superficialitate, s gndeasc critic i s fie creativi.
3. Folosirea computerului de la o vrst timpurie, automat atrage dup sine dezvoltarea
capacitii cognitive.
Utilizarea computerului i pune amprenta asupra felului n care copiii nva, dar i asupra
modalitilor de procesare a input-urilor primite. Intensitatea acestui efect este nc
necunoscut, ntruct exist foarte puine studii n acest sens. Unii specialiti consider c
exist mbuntiri minore a performanelor nvrii, n cazul introduceii calculatorului n
coal, iar alii afirm c efectele nedorite care apar depesc pe cele pozitive.
4. Se consider n mod idealist c stpnirea tehnicilor de lucru cu calculatorul dezvolt
n mod automat gandirea.
Introducerea computerului n coal are att implicaii pozitive, ct i negative asupra
dezvoltrii psihice a elevilor. Procesarea simultan a mai multor stimuli care se succed cu
repeziciune n cmpul vizual al subiectului duce la exersarea ateniei distributive i apariia
unor reacii prompte. Reprezentrile mentale ale elevilor se pot mbogi i restructura prin
simularea pe calculator a diverselor noiuni, sisteme nvate. Aceasta presupune nu numai
stimularea proceselor cognitive senzoriale, ci i gndirii euristice, imaginaiei, plcerii de a
descoperi i de a-i mbunti performanele intelectuale.
5. Se consider c nvarea cu ajutorul calculatorului nu are un caracter pasiv, aa cum
suntem tentai s ne imaginm, ci unul constructiv.

Elevul nva fcnd, explornd, reflectnd, construind modele mentale ale sistemelor pe care
le studiaz cu ajutorul tehnologiei avansate.Valoarea nvrii constructive este evideniat
prin transferul modalitilor de problem-solving n situaii noi. Este important nu numai
acumularea de cunotine ct mai variate i de ultim or, ci mai ales capacitatea de a le folosi
n rezolvarea unor probleme mai putin familiare.
6. Navigarea pe internet, nsoit de ghidarea atent a adulilor, l ajut pe copil s-i
dezvolte capacitatea de a evalua informaii multiple, de a lua n considerare mai multe
perspective de abordare. Se ivete astfel ocazia de a contacta, de a face schimb de experien
cu oameni din culturi diferite i care au preocupri diferite n aceleai domenii de interes.
7. Prelungirea timpului petrecut n faa calculatorului poate antrena i probleme
psihologice, cele mai frecvente fiind strile depresive, determinate de activitatea fizic i
ludic insuficient.
Profesorii au atras atenia c generaia digital i petrece tot mai puin timp n biblioteci,
diminundu-se pasiunea pentru citit. Exist pericolul ca aceasta s nu mai fie preocupat de
cultura general, dac dispare pasiunea de a citi.
8. Obinuirea cu stimuli inteni duce la incapacitatea subiectului de a se concentra
asupra cititului, considerndu-l o activitate neatractiv, plictisitoare. Specialitii au constatat
c imposibilitatea de a mai sta ore ntregi cu cartea n fa nu trebuie pus exclusiv pe
scderea motivaiei. Jocurile pe calculator antreneaz prin abundena stimulilor o stare de
hiperexcitabilitate cortical.

[edit] Concluzii si perspective

Tehnologia este o parte integranta in viata tinerilor care sunt beneficiarii directi ai procesului
de educatie. Acest lucru a dus la catalogarea lor ca facand parte dintr-o generatie digitala
(digital natives) si a fost adus adesea ca argument pentru necesitatea dezvoltarii unor metode
de invatare care sa foloseasca tehnologia moderna in procesul formativ-educativ. Aceste
metode de invatare electronica au angrenat schimbari fundamentale in paradigmele invatarii.
E-learning-ul nu a schimbat doar suportul de prezentare a informatiilor de la unul manual la
unul digital, nici nu s-a rezumat la accesibilizarea informatiilor prin cresterea gradului de
diseminare si sporirea accesului la informatie, ci a catalizat dezvoltarea unei noi filosofii a
invatarii. Principala schimbare asociata cu e-learning-ul este schimbarea punctului central al
procesului instructiv-educativ de la profesor si activitatea de predare, la elev si activitatea de
invatare. Se vorbeste de asemenea tot mai mult despre o invatare sociala care nu se rezuma la
asimilarea de informatii ci are ca finalitate folosirea acestor informatii ca mijloc de dezvoltare
a unor abilitati si competente necesare dezvoltarii studentilor. Pornind de la deviza ca "una
dintre cele mai bune metode de invatare este sa predai altora", e-learning-ul este axat pe o
invatare prin comunicare, discutii, interactiune. Astfel, studentii sunt incurajati sa devina
responsabili de propriul proces de invatare, asupra caruia ei insisi detin controlul si-l
manageriaza in functie de interesele si nevoile personale.
Cu toate acestea, introducerea tehnologiei in curricula de invatamant trebuie atent analizata si
planificata in baza unor criterii solide care sa justifice aceasta actiune. In ciuda tuturor
avantajelor pe care le prezinta e-learning-ul, studiile de specialitate au demonstrat ca nu
intotdeauna metodele de e-learning sunt cele mai eficiente si potrivite pentru orice context de
invatare. Desi putine studii au ajuns la concluzia ca e-learning-ul ar avea o eficienta mai
scazuta decat metodele traditionale de invatare, totusi, majoritatea studiilor, desi atesta faptul
ca e-learningul este mai eficient, diferentele dintre cele doua metode de invatare in ceea ce
priveste performantele studentilor nu sunt suficient de mari incat sa se justifice un entuziasm
exagerat pentru adoptarea noilor metode de invatare in defavoarea celor traditionale. Un fapt

general acceptat de specialisti este acela ca metodele care combina invatamantul traditional cu
cel bazat pe tehnologiile moderne (blended learning) au eficacitatea cea mai crescuta. Putine
studii s-au realizat in vederea compararii eficientei e-learning ca metoda singulara de formare
a unor specialisti in diverse domenii (invatamant la distanta) cu metodele traditionale; de
pilda, studii comparative intre absolventii unor facultati la distanta care au folosit exclusiv
metode electronice in procesul didactic si absolventi ai facultatilor la zi. Asadar apare o
nevoie crescuta de validare stiintifica a metodelor de e-learning prin cautarea raspunsului la
intrebarea: "Cand si cum trebuie folosit e-learning-ul astfel incat sa crestem performantele in
invatare?". Nevoia de a raspunde cat mai nunatat la aceasta intrebare este cu atat mai mare cu
cat invatamantul modern nu mai poate fi conceput la fel, iar dezvoltarea tehnologica
accelerata face aproape imposibil de conceput faptul ca procesul de invatanant va ramane
cantonat in traditional.