Dezvoltarea creativitatii elevilor in cadrul

orelor
de limba romana; utilizarea calculatorului
,, Gandirea exista ca gandire umana numai prin
creativitate.
Immanuel Kant
Daca ar fi sa cautam sau sa definim atributele omului in
orice context de exigente educatia si creativitatea nu pot lipsi.
Se cunosc si se folosesc o multime de termeni asociati
creativitatii: dotare, aptitudine, talent, imaginatie, inteligenta,
inventivitate, spirit novator, capacitate.
In educatie s-a crezut mult timp ca activitatea creatoare
este apanajul exclusiv al unor oameni exceptionali, special
inzestrati. Dar, de fapt, nu trebuie decat sa observam
multitudinea de idei dezvoltata la copii, fantezia lor fiind o
garantie perfecta ca creativitatea o posedam cu totii inca din
momentul nasterii. De aceea trebuie sa le asiguram elevilor
situatii in care au sanse de succes, succes care la randul lui nu
vine de la sine, ci implica din partea lor mult efort de munca
creatoare. Putem deci compara elevul cu un planor, iar
educatorul cu instructorul care pregateste zborul, are grija de
un start corespunzator, in conditii bune, asa incat planorul,
odata ridicat, zboara singur si aterizeaza oricand in conditii de
deplina siguranta.
Exprimarea corecta, orala si scrisa ca obiectiv important
al procesului de invatamant in ciclul primar, constituie unul din
instrumentele de baza ale muncii intelectuale. Capacitatea de
exprimare se formeaza si se perfectioneaza prin solicitarea
efortului intelectual al elevilor, prin punerea sistematica in
situatia de a exersa, intr-o forma sau alta, verbalizarea, pe cat
posibil, in mod liber. Elevii pot exersa actul vorbirii la toate
obiectele, insa, cu prioritate, la limba romana.
Lectiile de limba romana ofera reale posibilitati de
organizare si desfasurare a unor multiple activitati menite a
dezvolta capacitatea de creatie a elevilor. Dintre acestea pot fi
amintite: povestirea cu schimbarea formei, povestirea prin
analogie, continuarea povestirii, intercalarea unor noi episoade
in povestiri, ilustrarea textelor literare, modelajul, dramatizarea
povestirilor, realizarea compunerilor, crearea de poezii,

ghicitori,
alcatuirea
propozitiilor
dupa
scheme
date,
transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers.
In cadrul povestirii prin analogie copiii au povestit
intamplari din viata lor, intamplari din viata altor persoane sau
fapte si intamplari imaginare. Am utilizat aceasta modalitate de
povestire la lectia ,,Budulea Taichii de Ioan Slavici. Elevii au
povestit cu multa placere despre intrarea lor in clasa I.
La lectia ,,D-l Goe de I.L.Caragiale am utilizat povestirea
prin contrast. Pornind de la faptele de isprava ale micului Goe,
le-am cerut elevilor sa construiasca o povestire in care sa apara
un personaj cu insusiri morale si fizice opuse celui prezentat in
text. Activitatea lor creatoare a constat in faptul ca elevii au fost
pusi in situatia sa-si imagineze actiunile, faptele, intamplarile,
sa stabileasca relatiile necesare in care intra aceste personaje
in functie de insusirile care li se atribuie. Le-am solicitat elevilor
sa introduca in noua povestire si alte personaje. Acest tip de
povestire poate fi considerat un exercitiu care stimuleaza
capacitatile compozitionale ale elevilor, dezvolta imaginatia
creatoare si insusirile gandirii divergente.
O alta activitate cu caracter creator se refera la
continuarea povestirilor, mai precis a unor texte citite. Astfel ei
au continuat cu succes povestirea,, Mos Ion Roata si Unirea de
Ion Creanga.
La lectia ,,Darul lui mos Miron de Ion Agarbiceanu le-am
solicitat elevilor sa transforme in vorbire indirecta textul
dialogat dintre primar si mos Miron. Sarcina didactica data
elevilor in acest scop se refera la o reconstructie compozitionala
si expresiva care-i antreneaza pe elevi intr-o activitate cu un
pronuntat caracter creator mult mai afirmat fata de situatiile in
care li se cere sa povesteasca sau sa repovestesca textul
potrivit manierei de exprimare in manual. Interventiile
personale ale elevilor sunt mult mai solicitate si se evita sau se
diminueaza intr-o mare masura tendinta celor mai multi dintre
ei de a reproduce in mod mecanic textul, atunci cand li se cere
sa-l povesteasca.
Eforturile depuse de elevi pentru transpunerea actiunilor,
faptelor intr-o alta modalitate de comunicare angajeaza procese
si operatii mintale, trairi afectiv-emotionale si capacitati
expresionale care se inscriu cu contributii importante la
dezvoltarea potentialului creativ al elevilor.
La un nivel si mai ridicat sunt antrenate si dezvoltate
insusirile creatoare ale elevilor, atunci cand sarcina didactica

consta in transformarea textului din forma cursiva in forma de

dialog. Astfel de teme le solicita elevilor sa creeze adevarate
scenarii cu caracter didactic si artistic. Restructurarea textului
sub forma de dialog presupune introducerea unor personaje
carora trebuie sa li se incredinteze diferite roluri in cadrul
convorbirii lor, trebuie stabilit un anumit continut al intrebarilor
si al raspunsurilor in asa fel incat cuprinsul textului, continutul
lui sa fie parcurs. Astfel de teme pot sa constituie sarcini de
lucru in cadrul muncilor independente efectuate in clasa sau
acasa. Elevii pot lucra pe echipe, iar textul conceput sa fie
redactat pe calculator.
Am stimulat activitatea creativa a elevilor prin alcatuiri de
poezii si ghicitori pe diferite teme. Acestea au fost incluse in
portofoliile realizate la clasa: Primavara, Toamna, Iarna, Mama,
Domnitori romani. Multe din aceste poezii create de elevi au
fost publicate in revista ,,Universul meu.
La dezvoltarea creativitatii contribuie in mare masura
compunerile, creatii ce realizeaza o sinteza a tot ceea ce invata
elevii, sub raportul corectitudinii exprimarii; constituie prilej de
valorificare a experientei de viata a elevului si de manifestare a
imaginatiei si fanteziei creatoare.
Este necesar ca in studiul integrat al limbii romane sa-si
gaseasca loc exercitiile exprese pentru dezvoltarea creativitatii
verbale la elevi. Dintre acestea pot exemplifica urmatoarele:
a) Completati perechile de cuvinte:
scoala invatator, profesor, bibliotecar, director...
b) Ce poate face? (sa precizeze actiuni)
elevul invata, canta, scrie...
c) Cum poate fi ? (sa precizeze insusiri)
iepurele mic, fricos...
d) Inlocuiti cuvintele subliniate cu altele care au
acelasi inteles:
Cuza Voda a infaptuit Unirea.
e) Gasiti intelesuri diferite ale cuvantului ,,atentie si
alcatuiti propozitii:
Traversam cu atentie strada. Prietena mi-a adus o
mica atentie. Bunica l-a incurajat cu atentie.
f) Alegeti explicatiile corecte:
vuiet urlet, vajait, larma, galagie
g) Formati familia de cuvinte pentru: strain, poveste...
h) Gasiti adjective pentru substantivele date.

i)

Creati comparatii deosebite,

personificari,
hiperbole, metafore.
frunzele ca niste vulpi roscate
norii alearga, se infurie, se ascund
om voinic cat muntele
imparatia pasarilor padurea
j) Alcatuiti propozitii in care pronumele sa fie la
persoana a II-a, numarul plural.
k) Alcatuiti propozitii dupa schema data:
ACSSPC
aspsv s
Incurajarea tendintei de creativitate a scolarului trebuie sa
constituie o obligatie morala a fiecarui invatator pentru ca
procesul instructiv-educativ ofera diverse si bogate prilejuri de
cultivare a creativitatii si de utilizare a calculatorului.
Intocmit, inv.
Chereji Maria
S
coala Gimnaziala nr.1
Si
mleu-Silvaniei