Povestile cerului

Lyra- Balanta
n mitologie, Lyra era lira un fel de harp de mn. Conform grecilor antici, zeul mesager Hermes a
creat lira din corpul ud al unei uriae broate estoase pe care a acoperit-o cu piele de animal i
coarne de antilop. Mai trziu i-a dat acest obiect lui Apollo ca un dar care l-a dat mai departe fiului
su Orpheus. Cnd soia acestuia a murit, Orfeu a fost att de suprat nct i-a aruncat harpa n cer,
n Calea Lactee, dorind ca niciodat s nu o mai vad. Precum spune legenda, Apollo a trimis un
vultur s o recupereze i a pus-o ntre stele. De aceea, a a cum ve i vedea uneori, Lyra este uneori
reprezentat cu aripi. i uite aa a devenit Lyra parte a cerului i nu v trebuie prea mult imagina ie
pentru a vedea figura acesteia printre stele.
Acum s lum binoclurile i s pornim turul ctre cea mai strlucitoare stea a constela iei Lyra, Alpha,
simbolul a de pe hart. Cunoscut mai bine sub numele de Vega, aceasta este a doua cea mai
strlucitoare stea de pe cerul emisferei nordice i a cincea ca strlucire pe ntregul cer. Situat la 25,3
ani lumin de Terra aceast stea masiv, luminoas de tip A prezint suspiciunea unei variabile de tip
Delta-Scuti i este prima stea al crei spectru a fost fotografiat. Istoric, Vega a servit ca stea polar
nordic cam ctre anul 12.000 .Chr i va fi din nou stea polar ctre anul 14.000. Comparat cu
Soarele nostru, Vega este o stea mai tnr, cu o neobinuit lips de elemente cu numr atomic mai
mare dect heliul. Este de asemenea un rotator rapid, rotindu-se complet n jurul axei proprii n doar
12 ore. Att de rapid nct raza ecuatorului este cu 23% mai mare dect raza polar. Un alt lucru pe
care Vega l are n exces este radiaia infraroie. De ce? Cauza ar putea fi un disc circumpolar.
Detecia unor neregulariti ale discului nseamn ansa existenei unei planete de mrimea lui
Jupiter care orbiteaz aici. M ntreb, ns, ct de rapid orbiteaz?

ORION
Orion are asociat un du meteoric anual carte survine ca o fereastr de 8 zile n jurul datei de 20
octombrie, cu vrful situat la orele dimineii acelei zile. Punctul de origine al Orionidelor este aproape
de grania constelaiei Taurus i rata cderilor este in medie de 30 pe or, asta n condi ii optime de
vizibilitate, cum ar fi o noapte fr lun. Aceti meteori sunt considera i foarte rapizi, cu viteze
nregistrate de peste 67 km/secund, la intrarea n atmosfera terestr. Orionidele sunt amintite i
pentru culoare cozile aprnd n nuane de rou, albastru sau galben i lsnd dre lungi i
persistente. n timp ce vrful survine pe 20 octombrie, activitatea ncepe pe 16 octombrie i dureaz
pn ctre 24 octombrie.in unele mituri Orion a ucis Scorpionul (Scorpius) iar n altele se afl n lupta
cu taurul (Taurus) i cu Pleiadele. Prin mijlocul constelaiei trece ecuatorul ceresc, ceea ce face ca
aceast alturare de stele sa fie vizibil din orice punct al Terrei, fapt care a fcut din aceast
constelaie una din cele mai cunoscute constelaii n toate culturile antice. i n prezent, aceast
constelaie continu s fascineze muli oameni, din diverse civiliza ii. Cea mai strlucitoare stea a
constelaiei este Ori sau Rigel, urmat de Ori sau Betelgeuse.n constelaia Orion se regsesc
ase stele din cele mai strlucitoare cincizeci i una stele de pe bolta
cereasc, Rigel, Betelgeuse, Bellatrix, Alnilam, Alnitak A i Saiph. Este posibil ca denumrea
constelaiei Orion s fi precedat mitologia greac. Este posibil ca denumirea de Orion s fi aprut de
la denumirea akkadian Uru-anna, lumina din Ceruri, acest nume s treac mai apoi i la mitologia
greac. Se poate totui i ca mitul care nconjoar aceast constela ie s se fi nscut din cauza
vecinilor constelaiei, fiind nevoie de poveste pentru aceast forma iune de stele, pentru a intregi
legenda cerului nocturn.
Sumerienii au vzut aceste stele ca fcnd parte din imaginea unui pstor (ntlnit uneori ntr-o
caleac) cu oile sale, sau n unele versiuni, cu toiagul su. Asta n timp ce n China, Orion era una
din cele 28 de case Sieu (Xiu) . Cunoscut ca i Shen ,ce nseamn cifra trei se crede
despre aceast cas c ar fi fost format din stelele din Centura lui Orion.
Stelele erau asociate cu Osiris, zeul Morii i al Lumii de Jos n Egiptul Antic. A fost descoperit deasemenea c Unas, ultimul faraon din cea de-a noua dinastie egiptean care a devenit celebru pentru
c a mncat din carnea inamiciilor si, ca mai apoi s devoreze i s mcelreasc zeii nsu i, s-a
identificat cu aceste stele. Acei zei erau btrni i au fost folosi i ca i combustibil pentru focul lui
Unas. Dup ce a devorat zeii i le-a absorbit spirtele i puterile, Unas a cltorit o zi i o noapte
pentru a deveni steaua Sabu din Orion. Totui, aceast poveste este discutabil deoarece majoritatea
egipteniilor asociau constelaia Orion cu zeul Osiris Se poate spune ca gigantul Orion a fost un ghinionist in
relatiile cu femeile din viata sa, avand de suferit si de pe urma celei pe care o iubea dar mai ales din cauza celor
care l-au iubit. Fiu al regelui Hirieu, Orion a fost un gigant, inalt pana la nori atunci cand statea in picioare, ori cu
pieptul afara din apa atunci cand facea baie in cea mai adanca mare. A fost de asemenea un iscusit vanator,
ceea ce facuse sa i se duca vestea in lumea intreaga. Chemat de regele Chios sa il scape de animalele care ii
invadasera tinutul si puneau vietile oamenilor in pericol, Orion si-a dovedit indemanarea ucigand toate
lighioanele, pana la ultima. Rasplata ceruta regelui a fost pe masura: a dorit-o chiar pe fiica acestuia, Meropa, so ia de sotie caci o indragise si ar fi vrut sa ramana impreuna. Regele Chios nu a fost insa de acord si noaptea
pe nepregatite, i-a scos ochii lui Orion in timp ce acesta dormea.

Lipsit de vedere, Orion a reusit sa ajunga pana pe insula zeului Hefaistos care l-a ajutat si l-a dus la
un oracol ce i-a spus lui Orion ce trebuie sa faca pentru a-si recapata vederea: anume in fiecare dimineata, la
ivirea aurorei, zeita Eos, Orion sa stea cu ochii spre rasarit, zi de zi pana se va vindeca. Fiind atat de inalt,
primele raze ale diminetii cadeau intai pe capul lui si usor-usor ochii i s-au vindecat. Nu doar atat ci si-a atras si
dragostea aceleiasi zeite Eos care vedea in fiecare zi cum suferindul o astepta.
Dragostea lui Eos pentru Orion a starnit insa invidii pe muntele Olimp si alte zeite s-au indragostit la randul lor
de el, printre ele fiind si Artemis, zeita vanatorii. Zeii au gandit ca iubirea ei fata de un muritor este la nelalocul
ei, ba chiar mai mult, gelozia lui Artemis la adresa lui Eos ar putea sa duca la o drama. Au cautat solutii si
insusi Apollo, fratele lui Artemis a decis sa puna punct acestei pasiuni. Zeul Apollo i-a cerut lui Orion sa plece
grabnic la vanatoare iar cand acesta abia se mai vedea ca un punct mic pe linia orizontului a provocat-o pe zeita
Artemis la o intrecere vanatoreasca, propunandu-i sa ocheasca in tinta aceea mica ce abia se mai vedea. Zeita
vanatorii a acceptat provocarea si sigura de indemanarea ei a trimis sageata catre punctul din zare, nestiind ca
acesta era chiar cel pe care-l iubea.
Indurerata de pierderea lui Orion, Artemis l-a rugat pe Zeus sa-l urce pe iubitul ei intre stele pentru ca ea sa-l
poata vedea in fiecare zi. Zeus i-a ascultat rugamintea si l-a transformat pe muritor in ceea ce cunoastem toti
drept constelatia Orion, o constelatie vizibila in emisfera nordica din noiembrie pana in aprilie.

Cea mai batrana planeta cunoscuta are 12,7

miliarde de ani
Publicat in De la Mama Natura, Recorduri, Univers

Numele ei de scena este Matusalem (Methuselah), cel de catalog este PSR B1620-26 b si este la ora actuala
cea mai batrana planeta cunoscuta din Univers. A fost descoperita in 1993 in constelatia Scorpionului, aflandu-se
la nu mai putin de 12.400 de ani-lumina departare de Pamant si orbiteaza, atentie, in jurul a doua stele, un pulsar
si o pitica alba care formeaza impreuna o asa-numita stea binara. Matusalem s-a format la doar 2 miliarde de ani
dupa Big Bang, fiind astfel cu aproximativ 8 miliarde de ani mai in varsta decat Pamantul. Acest fapt certifica
ideea ca mai pot exista si alte planete mai batrane decat Pamantul si pe care este posibil ca viata sa fi aparut
deja daca nu a si disparut intre timp.

Despre Matusalem cercetatorii cred si ca este posibil sa fi evoluat in jurul unei alte stele inainte ca aceasta sa
faca implozie ejectand-o pe Matusalem in spatiu pentru ca in final sa fie capturata de steaua binara.

Povetile Cerului. Constelaia

Corona Borealis sau
Coroana Nordului

Rate This

Corona Borealis a fost una dintre cele 48 de constelaii definite de Ptolemeu, cunoscut
numai ca i Corona i a rezistat destul de bine, ct s fie ncadrat i n seria celor 88
de constelaii moderne, recunoscute de ctre Uniunea Astronomic Internaional.
Corona Borealis Coroana Nordului este corespondentul constelaiei Corona Australis
Coroana Sudului. Este o constelaie mic, obscur, fr stele strlucitoare, cu 6 stele
principale i 24 de stele desemnate Bayer/Flamsteed. Are grani comun cu constelaiile
Hercule, Bootes i Serpens Caput. Corona Borealis este vizibil de pe latitudini cuprinse
ntre +90 i -50 grade i cel mai bine poate fi observat la culminaie, n timpul lunii iulie.

n mitologie, Corona Borealis a fost presupus a reprezenta coroana primit de Ariadne n

dar de la Dionysos. n crediniele celtice, era cunoscut ca i Caer Arianhod sau Castelul
Cercului de Argint, cas pentru Lady Arianrhod. Destul de ciudat, aceasta era cunoscut
i nativilor americani, care o numeau Cercul taberei ntr-o versiune cereasc a
strmoilor lor.Acum s lum binoclurile i s ne uitm la Alpha Coronae Borealis. Numele
su este Gemma sau, pe unele hri stelare Alphecca. La 75 de ani lumin deprtare,

avem aadar un sistem stelar binar al crei stele companion produce o foarte vag
eclips la fiecare 17,3599 zile. Dei Gemma este chiar la ceva distan n termeni relativi
fa de Ursa Major, ai putea fi surprini s aflai c de fapt face parte din grupul n
micare Ursa Major. Mutai-v atenia spre Beta Coronae Borealis. Numele su tradiional
este Nusakan. Din nou, arat de parc ar fi o stea dar, de fapt, sunt dou. Nusakan este o
stea dubl cam la 114 ani lumin distan de noi i primara este o stea variabil care se
schimb uor cam la 41 de zile. Cele dou componente sunt desprite de 0,25 secunde
de arc prea puin pentru telescoapele de amatori dar asta nu este totul. n 1944, F.J.
Neubauer a gsit o mic variaie n velocitatea radial a lui Nusakan, ceea ce ar putea
indica prezena unui al treilea corp care orbiteaz i care ar putea avea de 10 ori
mrimea lui Jupiter.
Acum s aruncm o privire ctre Gamma. Avem aici o stea binar cu membrii mult prea
apropiai pentru a putea fi rezolvai, cu excepia unui telescop mare. Struve 1967 este o
binar cu apropiere cu o orbit de 91 de ani. Poziia unghiului este de 265 grade i
separaia de 0,2 secunde. n schimb, ncercai s focalizai atenia ctre Zeta 1 i Zeta 2.
Cunoscut ca Struve 1965, aceast pereche albastr alb este chiar simpatic, cele dou
stele fiind desprite de 7,03 secunde i avnd diferen de doar o magnitudine ntre ele.
Nu1 i Nu2 sunt de asemenea simpatice n binocluri. Aici avem o stea dubl optic. Dei
sunt fizic relaionate, aceast larg separat pereche de stele gigante portocalii reprezint
o vedere plcut n binocluri. Dintre toate stelele deosebite de aici, cu siguran trebuie
s remarcai R. Coronae Borealis cunoscut ca R Cor Bor. Descoperit acum 200 de ani
de ctre un amator englez, Edward Pigot, R Coronae Borealis este prototipul stelelor
variabile de tip RCB R Coronae Borealis. Acestea sunt nite stele viariabile de un tip
neobinuit unul n care variabilitatea este provocat de formarea unui nor de praf
carbonic n linia perspectivei. Aproape de fotosfera stelar, se formeaz un nor care
estompeaz strlucirea vizual a stelei cu cteva magnitudini. Apoi norul se disipeaz i
se ndeprteaz de stea. Toate tipurile RCB sunt srace n hidrogen, bogate n carbon i
heliu i au o luminozitate nalt. Ele sunt simultan eruptive i pulsative.

Pot trece de la magnitudinea 1 la 9 doar ntr-o lun de zile sau n 100 de zile.
Magnitudinea sa normal este 6 Dar ar putea fi magnitudinea 14. Nici o surpriz c
porecla sa este Steaua decolorat sau Nova inversat. Din nefecire, Corona Borealis
nu conine obiecte de adncime luminoase, dar conine ceva care i poate reclama
faima clusterul galactic de nalt concentrare Abell 2065. Pentru observatori cu
telescoape mai mari, multe membre ale acestui fascinant grup aflat la o distan de 1-1,5
miliarde de ani lumin sunt vizibile. Acest roi de galaxii este localizat puin peste un grad
la sud de Beta Cor Bor i acoper aproape un grad ntreg din suprafaa cerului. Unele
dintre aceste galaxii au o magnitudine de 18