Sunteți pe pagina 1din 16

APARITIE SAPTAMANALA

9,99 LEI/33,90 MDL

. ^

^^J

CY

^\

III
mI
l!lj.
mim

siii

1^1

illll

ISSN i ? i a - m H - i

COMORILE P A M A N T U L U I

COMORILE
V

O COLECTIE UNICA DE MINERALE,


ROCI 51 PIETRE SEMIPRETIOASE
Aparitie s a p t a m a n a l i

EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL

k.

ADHESi: Vouliagmenis 44-46,166 73 Atena


EDITOR: PetrosKapniitos
MANAGER ECONOMIC: FomFoliou
MANAGER DE REDACTIE ^1 PRODUCTIE: Virginia Koutroubas
GROUP PRODua MANAGER: Meropi Papadaki
BUSINESS DEVELOPMENT MANAGER: DimilrisP^sahalidis
SENIOR EDITOR: TanidSbndalaki

0 colectie unica de minerale, rod i pietre semipretioase

JUNIOR EDITOR: Mdr'd Papdimitriou


CODRDONATOR DE PRODUCTIE: Sia KotOKpa
MANAGER D{STRIBUTIE:EviBa:a

Cuprins

Numarul 3

CONTROLLER DISTRIBUTIE: Yiannis Vougioutas


SENIOR COORDONATOR LDGISTICA: hmm

Lioiitnii

Publicat penlrij prima data in italia, in limba ilaliana, tub fillul


([M-1fflrat(0iVO0D( M f f l f M f S 6 f i H M f . d e (aire DeAgosiiniEditoreSpA.

MINERALE

1997 De Agosnni triiioreSpA, Nojara - lialy


e 2007 DeAgostiniUk Lid,

Pirlta

PI

> 2010 De Agoslini Kellas


Toatc drepiunle reiervaw.

AnglezituI

ANG

Fotografii: DeA Picture Library, Sdente photQ Library, IRH


ISSH:1?92-]449

AU

AutunituI

ADAPIARE PENTRU LIMBA ROMANA; MEDIA SERVICE ZAWADAS.R.L.


CONSULTANT: Prof Dr. GHEORGHE UDIBASA. M.C. al Atad. Rom.
Conf. Dr. 50f!iN SILVIU UDIBAJA, Universilatea Bucureiii

PIETRE (SEMDPRETIOASE

OTP: MEDIA SERVICE ZAWADAS.R.L

Ranlllfy

TIPARIRE$ILEGARE:iRiS^RINriNCSA
DIREaOR DE PRODUqiE TIPOGHAFiE: K TIMPELIS

Topazul

TO

IMPOHTATOR-DISTHIBUITOR; Media Sfrvitf Zawada S.fi.l.


ADRESA:Slt. LoLiii Pasteur, nr. 38, et.1, sea, 5, Bucuie^li, Romania
Country Manager: Mariana Mihal;an

DE^CO?=.'s'J\

Maiketing Manager: Adina Bojica


Redanor: Gabrlela Muntean
Distribution Manager: Dan lordache

Taierea %\ fatetarea pietrelor pref ioase

9-10
8IBLI0RAFT
rju rata^i bibliorafturile spedale,
in care puteti colectiona seria

POVEST

COMORILE P A M A N T U L U I I

PamantuI: istoria timpurie

Bibliorafturile sunt
diiponibile
'a chio^curik de ziare,
laprewlde
9,99 LEI/45MDL
De Agostini va anun^a datele
de publicare a
biblioraftufilor
in seria de reviste.

3-4

ACTIVITATE PRACTICA
Adunarea $i pastrarea mineraEelor
^n-

3-4

E|antioane furnizate cu acest numdr

Pre^ul pubiicajiei
PretuI primulur numar: 4,99 LEI/16,90 MOL
Preiul incepand cu al doiiea numar: 9,99 LEI/33,90 MDL
La ftecare 20 d e n u m e r e d i n serie, incepand
cu numarul 2 1 , veti primi autocolante cu numele
mineratelor ;i pietrelor semipretioase, Le vefi putea
lipi p e cutiutele speciale in care se pa^treaza acestea,
p e n t r u a avea o colectie r e u j i t a .

flTtNTIEl Acest pr&dift nu esTe deiTinatWivif aiif letreaiive a (opiikir. Nu esle o jufirte Piodus neretoinandai
- y copi^lot Eub % de liinl (3 am]. Produsdesiinjl educ^liei aiju^ut ^i d (Dpilkircu v^r^re pe^7 am. A sefolo^i
^^
doar in piezenla unei perwane adull?. tiantioande vor pSiHa in lavip de plastK. Dup^ 3tingere,
^paiaii-v| pe rrialri cu mulia api. Eviia(i twilaaul oi Qthlt ^ gura PiDdusul [online p#^e rnici, care poi 1i ingeraie
5au inhalate. ^i piese astu^rte, tare poe provoca accidenlarea. Ddc^ t^ndoriul e^Te inghim, merge^i de urgenf^r
la medK. koateil produsul dh arnbalaj. Peniru i eviiariicul^ufocani sau sirangulani, arunca[i an^balajul la gunoi,
HI kiairile speual amenajaie peniru plastic. Cnili ^i pastra^j irt peimdr^nT^ acf ste inforiTLaiii.
Pentru o mai bund deservire, solidtafi fntotdeauna publicafia de la acela^i
punct de varizare ;i informati vanzatorul asupra incenfiei
de a cump^ra | i apari^Nle urmdtoare.

V i z i t a t i s i t e - u l n o s t r u la a d r e s a :

www.deagostini.ro
E-mail: infoiSdeagostlni.ro

DreplunfetuluroriluinaTnlorji ale textel&rLeaflaEub copyright.


Este iniefzisa reproducerea, siocarea, tranErrfiereJ ^ j utiliisrea cometciali a maieriaJeJor,
^ub once fcuma, Eara acurduhciTS al editOEuluJ.
Fifcare numar e^e insoiit de un mineral sau de o piatr^ stmiprelioa^a. Etliiorul 'i' rereiva
drepfulde a schimbaordiTieamineralelor ^13 pietrelor ^miweilQa^e dm [oleciie.
F^antioaneierfalepoldiferhdefeleilu^Erale
Pentru orlce infonnatie, i^miirire M j comenzi
de numere apariite anterior, sunati-ne la tel.:

\
I
/

i<Dmania:(D21)40 10S8S
Moldova: <022| 93 0 7 4 2

ORAR DE EERVICIU Lunl-vlneri. 10:00-18:00


Fe lai^ga pre^ul tevisteior cortiandate. va trebui sa achltaii
lanTbuii >i coniravaloarea Eaxelor po^t^le.

MINERALE

Pirita

T Cristafe de pirita din


pe Insula
rgul

n
O

3
c
5

De^i este un mineral comun,

pirita - cunoscuta ^i ca aurul


nebunilor" - are o istorie fascinanta.
^ ' Sfaramicioasa j i otravitoare atuncj
cand este incalzita, ea trebuie tratata cu multa
grija, in multiplele sale utilizari.
umele piriteJ provine din cuvantul grecesc pyr,
care iiiseamna Ioc", Aceasta denumire se refera
la felul in care pirita produce scantei, atuiici cand
este lovita de ojel. Vechii greci o foloseau pentru a
aprinde focul. In secolul al XVI-lea, cand s-a inventat
pratul de pu^ca, pirita a jucat un rol esential in
functionarea primelor arme de foe. Totu^i, iiefiind un
material suficieni de dur, pirita a fost inlocuita mai tarziu
cu cremenek, considerat mai sigur in situatiile extreme,
de viata ^i de moarte. Cu aspectul ei straiucitor, pirita
pacale^te de multe ori mineralogii amatori, facandu-i sa
creada ca au gasit aur.

Mlneraiul amagitor
Astazi se crede ca vechea zicala Strazile Londrei sunt
pavate cu aur" i^i are originea in urmele de pirita din
pavaj, care stralucesc in lumina soarelui asemenea
aurului. In mod similar, particulele de aur" vizibile in
stralucitoarea piatra pre^ioasa lapislazuli sunt, de fapt, tot
urme de pirita obijnuita.

Pirita este compusa din elementele Tier ^i suit.


Intrucat pirita contine tier, care poate fi extras prin
aplicarea unei tehnici la cald, ea este ulilizata la fabricarea
otelului, insa aceasta reprezinta o intrebuintare
secundara. Sulful din pirita este un element-cheie in
fabricarea acidului sulfuric, care, la randul lui, este folosit
la rafinarea petroluiui, precum ^i la fabricarea
ingra^amintelor, a vopselei ji a explozivilor
Pirita poate fi intalnita sub diferite forme, de la noduii
masivi, ce se gasesc in carbune, la mici cristale
stralucitoare.

Un mineral foaite rasplndit, pirita se


gasefte in multe itiedii geologice
diferite. Unul dintre modurile in care
se f o r m e a / l este legal de fluldele
hidrotarmale <in special apH), bogate
in substance ctiitnice rezullate in
urma activitatii magmaticc. Pe
masura ce fluldele. aflate la mare
adancime in scoarta terestri, se ridica
; l se riicesc, mineralele (inclus'v pirital
preclpitS, Aceste lichide se infiitreaza
adesea prin crapaturile rocilor
cristaline, precum marmura, }i astfel
' se formeaza filaane de minerale.

4 0 ogllnda din pirita, confec^ionata tn


McKic, in vremea civilizatiei toltece
Esecolul al XiV-lea d.Hr.).

l,l,L!lini>rLtllll-L

E
o
"(5

A Cristale cu opt fete din mina Traversella, Piemonte, Italia.

IV
Wifty- .4

1
:i|r
'II*

Ea se mai
FI^A DE CARACTERIZARE
intaine^Ie p sub
forme as em an aPIRITA
toare unui
Clasa: sulfuri
rinichi, unei
Sistem de cristalizare: cubic
stalactite sau unui
Habitus: cuburi, piritoedre, octaedre sau
ciorchine de
combinatii ale acestor forme
struguri.
Formula cbimica: FeS;
Suprafetele
Dutitate:6yj
cristaldor de
Densitate: S
pirita au adesea
Clivaj: absent
un aspect striat.
SpSrtura: cancoidala {in formS de scoica)
Pirita este
spre neregulata
unui dint re
Culoare: galben-alama
mineralele cele
Urma: neagra/negru-verzuie
mai raspandite,
Luciu:metalic
prin urmare
Fluorescent^: absenta
poate ti intalnita
in cele mai diverse locuri, jar mineraiogii amatori au
?anse mari de a gasi e^antioane, in cercetarile lor
Pirita apare tbarte frecvent in gresie, uiide formeaza
cristale cu aspect deosebit de atragator. De asemenea,
pirita i.ilocuie^te de multe ori tosilele formate i;andva in
roca.

TestuI piritei

ii^Qi^H

' y

"

Mf
1i
UK."
^wi^i:

^^^^jmyj

Daca un e^antion gasit de tine pare a fi pirita, pot! sa-1


verifici lovindu-1 cu un obiect dur de metal, urmarind
daca scoate sau nu scantei. Pirita ade%'arata se tope^te
foarte u^or atunci cand este tinuta deasupra unei flacari.
dar ea nu trebuie incalzita niciodata in locuri inchise,
deoarece emana dioxid de sulf, un gaz otravitor.
Pirita este sfaramicioasa 51 sensibila la caldura, prin
urmare trebuie sa fii foarte prevazator atunci cand o
^lefuie^ti sau o tai, pentru ca mineralul sa nu se
deterioreze.

A Cristale de pirita cu fete denivelate d i n Ambasa Aguas, Spania.

CARACTERISTICI

Denumirea chimkS a piritei este sulfura de fier. Acest mineral


prezinta anumite asemanari cu aurul, in special culoarea
galben-alama j i luciul metalic. Spre deosebire de aur, pirita
este dura ;i lasS o u r m a negru-verzuie, aluncicand efrecata
de portelanalb, neemailat.in plus, n u poatefizgariatS cu
briceagul, in t i m p ce auruf, un metal moale, poate fi zgiiriat cu
ufurinta.
0 diferenta majora Intre ceie doua minerale este faptui ca
pirita i j i schimba forma atunci cand intra in contact cu apa. in
medii umede, spre e w m p l u , sulful din pirita poate reactiona
cu apa, formand acid sulfuric ^i alii compu^i chimici. Pin acesl
motiv, se recomanda pastrarea piritei intr'Un loc uscat ^i
evitarea contactului acestela cu apa, mai ales cu apa calda,
deoarece, pentru a se produce, reacjia are nevoie j i de
caidura.
PIrjta arde cu o flacara albastruie j i degaja un miros
sulfuros puternic.
Criitalele de pirita sunt, de obicei, cubice, dar p o t avea ^i
opt sau douasprezece fete, Maclarea, de asemenea, apare
A Cristale cubice din Navajun, Spania.

frecvent in cazul piritei. Acest fenomen se produce atunci cand


doua sau mai multe cristale ale aceluia^i mineral se dezvolta
dintr-o suprafata comuna.

MINERALE

Anglezitul
AnglezituI este un mineral moale j i fragil, cu
cristale frumoase ; i stralucitoare. Este exploatat
pentru con^lnutul lui de plumb, care este un
metal folosit pe scara larga, la reactoare
nucleare ^i echipamente cu raze X.
aptul ca anglezitul este un mineral foarte apreciat
printre colectionari se datoreaza cristalelor sale
frumoase. Anglezitul este adesea fluorescent, de
culoare galben-aprins in lumina ultravioleta. Numele lui
provine de la Insula Anglesey, din Tara Galilor. De^i
acumularile masive de anglezit sunt rare, acest mineral
este considerat o resursa valoroasa, datorita continutului
ridicat de plumb. Odata extras, plumbul poate avea o
multitudine de utilizari. tntrucat nu este scunip ^i nu se
corodeaza, plumbul se folose^te la acoperitfuri ^i pentru
protejarea ^evilor ^i a cablurilor subierane. De asemenea,
el absoarbe radia^iiie, astfel incat poate fi utilizat la
reactoare nucleare 51 echipamente cu raze X sofisticate.

N*-

' ^

fflto

ANG

01
Cristale de
anglezit din
Cagliari,
>
Sardinia.

ANG

MINERALE

o
u
15
c

A Cristale verzi de anglezit in minereul limonit,


pe galena (Cagliari, Sardinia).
A Cristal limpede de anglezit pe galena, provenind dintr-o mina
de l i n g a Cagliari, Sardinia.
^ Cristale de anglezit pe ; u l f (Chihuahua, Mexk).

CARACTERISTICI
Aproximativ 68,3%din mineralul anglezit estereprezentatde
plumb. Anglezitul face parte din clasa sulfatilor.
Acest mineral nu este fosrte dur - el o t u p i pozitia

IVi-i

pe scara lui Mahs, folositS pentru masurarea duritatii. Este


foarte greu, de;i fragil. CSnd anglezitul este supus actiunii
razelor ultraviolete, el poate deveni galben-fluorescent.
Daca este frecat de portelan neemaiiat, anglezitul lasa
intotdeauna o urmS galbena, chiar | i alunci cand mineralul are
alta cuioare. La fel ca in cazul altor mineraie cu plumb,
cristalele de anglezit sunt stralucitoare. Ele sunt, de obicei,
incoiore, limpezi ^i trar>5 pa rente, d a r p o t fi ;i albe, gri, verzi,
galbene ;au aibastru-pai.
Anglezitul se deosebefte de cerusit, aiaturi de care este
gSsit frecvent, prin testui cu acid azotic difuat. CerusituI se
dizalva in acidul azotic, anglezitul nu. De asemenea, anglezitul
mai poate fl confundat cu baritina. De;i ele par asem^nSloare,
baritina arde cu dtficuttate, it^ t i m p ce anglezitul arde u^or.
Atunci cand este ars pe cSrbune, e) lasa un grSunte de plumb.

Formare secundara
Anglezitul, un membru al clasei sulfatilor, se gase^te peste
tot in lume. Este un mineral secundar, adica un mineral
care se poate forma doar in urma unei reactii chimice, pe
un alt mineral preexi stent - in acest caz, oxigenul din aer
reac^ioneaza cu galena.
Chiar ^i aslazi, Insula Anglesey din Tara Galilor este
locul eel mai bogat in anglezit dintre toate Insulele
Britanice, in special in zona Muntelui Parys. Mineralul a
fost descoperit aici in 1832, de mineralogul francez
Francois Sulpice Beudant.
Anglezitul mai este intalnit in Derbyshire Peak
District, mai ales in preajnia ora^elor Ivlatlock ^i
Cromford.
Testui pentru anglezit este examinarea lui la lumina
ultraviolets. In aceste conditii, mineralul prezinta o
fluorescenta galben-aprins.

MINERALE
_-, --!.l.,Lr.,|^-1>LLJ

111!

Autunitul
Autunitul este radioactiv. Acest
mineral c o s i n e uraniu, care este
folositin centralele
nucleare ^i la
fabricarea
armeloratomice.
tunci cand se gase^te in
zacaminte bogate,
.mineralul este exploatat
comercial, pentru continutul
sill de uraniu.
Uraniul este un metal foarte
instabil. Se descompune repede
si, in acest proces, elibereaza energie
radioactiva, care poate fi folosita in
rcactoarele nucieare.
Autunitul are cristale galben-verzui, care i^i
pierd coioritul ^i se descompun in lipsa umiditStii.

A'-

A Cristale de autunit din statui Washington, SUA. De;( are


pfoprietati ractioactive, autunitul este un mineral destui de
rSspiindtt, care poate fi gasit fara man dificultati, in multe par^i ale
lumii. Cu toate acestea, doar z^camintele mari sunt expioatate
comercial, d e d mineratogii amatorl au marl ^anse de a descoperi
cristale de autunit, in cercetarile lor.

Este relativ des intainit ^i prezinta o luminiscenta


galben-verzuie, sub lumina ultraviolela. Acesta este
principalul test ^tiinlific de identificare a autunitului.
Unul dintre primele zacaminte de autunit a tbst
descoperit in secolui al XlX-iea, langa ora^ul francez
Autun, de la numele caruia provine iji denumirea
rnineralului. In Insulele Britanice, autunitul se gase^te in
Cornwall, mai ales in zona oraselor St Austell ^i Redruth.

FI^A DE CARACTERIZARE
AUTUNIT
Clasa: fosfati-afseniati-vanadaji
Sistem de cristalizare: tetragonal
Formula chimii:a:CalUO2)jlPOj)j10-i;H;O
Duritate; 2-2Vi
Densltate: 3,1-3,2
Clivaj: perfect bazal
SparturS: neregulata
Cyloate: galben-verzui sau galben
Urma.-galbenl
Luciu: stjclos spre perlat
Fluotescen^a: galben-verzuie

CARACTERISTICI

Autunitul este un membru al claser fajfafi-arseniati-vanadati.


Din cauza con^irutului de uraniu, un metal radioactiv,
autunitul poate fi nociv i'l trebuie manevrat cu multa grija.
Uraniul este folosit in reaaoarele nucleare $i la fabricarea
armelor atomics. Pe langa uraniu, autunitul contrne caldu,
fosfor, oxigen ; i apa. Atunci cand e proaspat extras, autunitul
are o culoare galbena sau galben-verzuie, foarte atragatoare,
j i este transparent sau translucid.
Totuji, in t i m p f i , mai ales, in condrtiile de uscaciune in
care sunt pastrate colcc^iiJe de minerale, autunitul i;l pierde
apa fi culoarea 5! se descompune t r e p t a t formand
metaautunitul" lmeta" marcheaza noul siu statut, de
mineral deshidratat).
A Un agregat de mici cristale de autunit, intr-o cavitate |Fran5a).
^ Cristale lamelare de autunit galben-sulf, gSsite \n Cuneo, Italia.

Autunitul poate fi recunoscut daca i se testeazci


radioactivitatea. Totu^i, acest test poate fi
neconcludent, deoarece alte metale
radioactive prezinta aceia^i

A]te zacaminte se afla in preajma


Muntekii Painter, din Australia de
Slid, ^i in Ruin Jungle, din nordul
Australiei.
Acest mineral se mai
gase^jte in SUA - cele mai
bune cristale de autunit
'i
provin de la mina Daybreak,
de langa Spokane, statul
Washington. In plus,
mineralul inca mai exists in
zona ora^ului Autun din
Franta, unde a fost descoperit.
Deoarece autunitul este
radioactiv, moitrele trebuie
pastrate intr-o punga de plastic,
invelita in folie de plumb.
Ca sa previi transformarea
i.'
mineralului in metaautunit, prin
deshidratare, se recomatida plasarea
unei fiole cu apa in interiorul cutiei,
pentru a pastra gradul de umezeala astfel se evitS descompunerea mineralui

r<-'

colorit. Trebuie notat faptui


ca, de;i uraniul este foarte
raspandit in natura, el se
gasefte intotdeauna in
combirtatie cu alte
e l e m e n t e - niciodata
izolat.

PIETRE {SEMDPRETIOASE
iJiiJMi]Miii>rjjiiii!rii]ii

Topazul

CARACTERISTICI
Topazuf face parte din clasa silicatilor. Este alcatuit din
aluminiu combinat cu siliciu, oxigen, f)uor ^i hidmgen. Aceste
elemence formeaza cristale in culori atragatoare, avand
duiitatea necesara calitafit de piatra pretioasS. Cristalele de
topaz se gasesc adesea sub
forme prismatice.
Topazul are culori diverse,
printre care gaiben, albastru,

Topazul este o piatra pretioasa


superba f i valoroasa. DestuI de
raspandit in natura, topazul este
foarte popular, datorita utilizarii
lui la confectionarea bijuteriilor.

maro, verde j i portocaliu.


Variatiile de cujoare sur^t
determinate de urme ate
metaleloc fier ^i crom. Indiferent
de culoare, topazul iasi o urmS
incdora, atunci c^nd este frecat
de materiale mai dure, Topazul

opazul se numara printre cele mai apreciate


mestemate din lume, datorita stralucirii sale
naturale, Este o substanta foarte dura, care ar putea
t~i utilizata intr-o g a m i larga de tehnici abrazive ^i de
taiere, Dar. intrucat din ea se confectioneaza bijuterii
icumpe, aceasta piatra nu are multe intrebuin^ari
industriale.

nu se dizolva i n acid ; i nu se
topefte, daca esteincSlzit la
flacara.
In cazui anumitor

A 0 piatra de topaz taiata


^i fatetata, provenind
din Mtnas Gerais, Srazilia.

variet^t'' ^uloarea originara a


pietrei pre;ioase dispare prin expunerea la caldura sau la
lumin^.Tncazul altora, se intampla exact o p u s u l - nuanfa
maroniu-ro^iatica devine mai intensa. Topazul gaiben ; i eel de
culoarea vinului iau nuanterozaliiatunci candsuntincalzite

T Cristale de topaz din San Luis Potosi, Mexic.

treplat, la temperaturi intre 300C f i 450C.


Topazul este un mineral foarte dun clasandu-se la nivelul S
pe scara lui Mohs, El zgarie cuartui, nu poate fi zg^rlal cu un
briceag, dar poate fi zgirlat cu minerale mai dure, cum sunt
corindonul ^i diamantui,Topazul este greu |t fragil, Esle
transparent ; i are un aspect sticlos. Dintre pietrele pretioase
naturale, este singura ce are aproximattvgreutateaspecifica a
diamantului.
Taietura eel mai des folositS pentru topaz este ovajul
clasic, care pune excelent in valoare culoarea ^i stiSlucirea
pietrei prettoase. Taieturile mixte sunt ^i ele foarte popuiare.
Acestea reprezinta combmatii intre diferite modele de taiere
a pietrelor prefioase, i a r i n cazul topazului,
combinajie frecventa este partial dreptunghiular,
partial tabular In trepte.
Topazul transparent a fost confundat i n
trecut cu diamantui, iar cele doua par adesea
i d e n t i c e i n o c h i i c e l o r neavizati.Totufi, ele
forrneaza tipuri diferite de cristale. Topazul
.,,

forrneaza cristale prismatice, iar diamantui se


prezintft sub forma de mici octaedre, cuburj sau

graunte. Un alt test viabil este scara lui Mohs.

Topazul este intalnit in multe varietati de culoare,


uneie mai rare - ^i, deci, mai valoroase - decat altele.
Topazul poate fi g^sit sub forma de cristale albe, gri,
albastre, maro, verzi, galbene, roz, purpurii - sau poate fi
incolor, Varietatiie de topaz gidben ^i portocaliu (topaz
sherry ^i topaz imperial) sunt cele mai valoroase.
Topazul roz natural se gase^te foarte rar. 0 mare parte
din topazul roz de pe pia^a este de fapt varietatea galbena,
care a fosi tratata prin incalzire. Topazul incolor ii poate

Wmtm^

(SEMI)PRETIOASE

FI^A DE CARACTERIZARE
TOPAZ
Cl3sa:siliC3ti
Sistem de cristalizare; ortorombk
Formula thimka: AI,SiOj(F,OH),
Duritate: 8
Densilate: 3,49-3,60
Clivaj: perfect bazal
SpSrtura: concoidala
Culoare: incolot (in stare pura)
Urma: alba
Luciu: sticlos
Fluorescenta; absenta

schimba culoarea daca este bombardat cu raze gamma,


apoi incabit. Piatra obtinuta, de un albastru-viii, se
aseamana cu piatra pre^ioasa acvamarin.

Imitatie a diamantului
Topazul incolor este cunoscut in Brazilia ca pingas
d'agua - lacrimi", in limba portugheza.
Topazul Braganza din coroana regala portugheza, de
1 600 de carate, a fost considerat multa vreme diamant,
datorita stralucirii lui. Topazul incolor este foarte
asemanator cu diamantui ?i poate fi folosit ca imitatie sau
substitut, chiar ^i in zilele noastre. Insa cele doua pietre
pretioase au structuri chimice complet diferite.

Diamantui este alcatuit din carbon pur, in timp ce topazul


este un silicat al aluminiului. In plus, diamantui este situat
in varful scarii Mohs a duritatii, ocupand locul 10, pe
cand topazul se situeaza pe locul 8,
Cuarful citrin, de culoare galbena, se aseamana
topazului imperial ^i este uneori folosit ca imitatie a
acestuia.

Pietre pretioase celebre


Numeroase muzee gazduiesc pietre de topaz taiate, de
mari dimensiuni. Smithsonian Institution din
Washington, DC, SUA, define o mostra ce c^ntare^te
3 270 de carate.

DB-^CDP^HA

Taierea i fatetarea
pietrelor
pretioase
Cum se transforma un mineral intr-o bijuterie
frumos lucrata? in cele ce urmeaza, vom
descoperi impreuna secretele breslei.
atetele pietrelor pretioase sunt
suprafetele taiate. Rolul tor este sa
retlecte lumiiia, astfel incat sa
,00
scoata in evidenta calitatile pietrei
pretioase. Chiar ^i atunci cand se aplica
acelor parti ale pietrei pretioase ascunse
vederii, t'atetarea iiifluenteaza aspectul ei genera!
Fara tatete, o parte din lumina care strabate
piatra s-ar pierde, rapindu-i mult din frumuseje.

A Un pumn de diamante taiate - poate cele mai valoioase


f i mai ravnite pietre pretioase.
^ Doua exemple de cuar^ taiat in stilul cabo;on.

.1,

vizual, ia montarea unui inel, a unui pandantiv sau a unei


aJte bijuterii, poate fi nevoie ca fateta de sus sa fie plata.
in acela^i scop, cea mai mare tateta a pietrei pretioase
este, de obicei, taiata intr-o forma cu cinci fete, cu
patru laturi inclinate ^i v&rfijl plat, care se nume:jte
blat. Blatul este inconjurat de coroana - adica
partea ce urmeaza a fi fixata in montura.
'"'UjHtl Parjile nevazute ale pietrei alcatuiesc
||f'^ pavilionul, care se termina in colet (apex)
sail intr-o suprafafa plana, paralela cu blatul.

Pietre pref ioase stralucitoare


Etectul luminos de ansamblu prezent la anumite pietre
pretioase se nume^te brilianfa. Acesta se observa eel mai
bine atunci cand rote^Ii incet piatra, privind-o atent.
Siralucirea create in func^ie de mimarul de fa^ete'ale
pietrei pretioase ^1 de pozi^ia acestora, precum ^i de
unghiurile la care ele se intalnesc. Unghiurile de taiere ale
unei pietre preti6ase sunt aiese de me^teri foarte
priceputi, iar o nestemata bine taiata va avea
intotdeauna o mai mare stralucire,
frumusete ^i valoare decat o piatra
identica, insa taiata neinspirat.
La pietrele pretioase incolore, cum
sunt diamantele, taietura trebuie sa
scoata la iveala ,.focur - adica
scanteierile colorate ale luminii,
care este di\izata in culorile
spectrului, in timp ce strabate
piatra pretioasa.

Crearea efectului
Pietrele pretioase transparente pot
ti destinate decorarii inelelor sau
altor obiecte de bijuterie e important, deci, ca fatetele afiate de
partea privitorului sa beneficieze de
cele mai elaborate etecte luminoase.
Pentrii obtinerea ceiui mai bun efect

Cele mai frecvente taieturi


!jlefuitorii de nestemate clasifica pietrele ?i in func^ie de
conturul lor, numit margine (rondista), De exemplu, ei
lucreaza cu margini rotunde, ovale, triunghiulare, patrate
sau dreptunghiulare.
Taietura tip briliant are o margine rotunda, cu 58 de
fatete indixiduale - printre care se numara ^i
coletul, care nu trebuie sa fie ascujit. Daca este
ascutit, piatra se poate sparge mai u^or.
Pietrele pretioase putin transparente
sau opace se taie in suprafe^e curbe,
astfel incSt efectele lor optice specifice
sa fie mai clar evidentiate. Taieturile
; cu suprafete curbe includ stera, oul,
elipsoidul ^i traditionalul cabojon
cu aspect de dom.
Tehnica dubletelor este folosita
pentru a face pietrele pretioase sa
para mai valoroase decat sunt
de tapt, DubieteJe reprezinta,
de obicei, doua bucaSi diferite
de piatra pretioasa sudate in mod
inspirat sau prinse cu lipici coiorat.

4 Pietre pretioase superbe decoreazi


vejmintele bogate ale unei aristocrate din
Rusia secolului a\ XlX-lea.

ii
H

fill

n
m
fli
CD

0)

S'
n_

o
-\

5*
u
VI

Exemple de pietre pretioase cu diferite taieturi

I/I

nj

O
01

a
)_

_o
4-1

'a
1. Pattat

re

2. Dreptunghiular

4-)

3. Bagheta (dreptunghiular

re

lung)

t ^

4. Picatura sau para

re
<u

5. U b e r j J u ; o r " d r e p t u n g h i u l a r
6. Oval

.Si
'(5

7. TaieturSdreptur)ghiu(arS CU
margin! curbate
8. Liber }i u;or" t a i e t u r i
dreptunghiuiara in foarfec^
9. Taietura marchiz.

Taietura rotund^ v^zutS de


deasupra ^i In sectiune
transversals. Are 57 de fajete ^i
se poate aplica oricSrei pietre
pretioase, dar este foarte
potrivita pentru eviden^ierea
stralucirii diamantului (jos).

TIPURI DE TAIETURI
f ^ ^ = ^
^
Patrat

Bag h e l l
dreptunghlularS

XX
Uber ^1 u^or"
dreptunghiular

Dreptunghiular
in foarfeca

Liber ^i u^or"
dreptunghiular
in foarfeca

A..-^.>iO>^

Dreptunghiular

Oval

Picatura
sau para

Marchiz
(jpit, suveica)

VESTEA PAMANTULUI

Universul s-a nascut


probabil inaintea
Big Bangului, cu eel pu^in
10 000 de milioane de ani
in urma. Apoi, 5 400 de
^^^^^m'

milioane de ani mai tarziu,

^KBKKk^

3 inceput sa se formeze

'!MiMi|i||^^^^^H,, ,

planeta Pamant...

Pamantul: istoria
1

odu! in care a evoluat planeta noastra reprezinta


un domeniu de studiu fascinant, Pana in
prezent, multe intrebari an ramas fara raspuns,
iar omenirea nu a reu^it sa treaca dincolo de ..pojghita"
unei pove^ti care incepe acum multe milioane de ani,

Orlginea neelucidata a Pamantului


In legatui'a cu formarea Pamanlului exista doar teorii nimeni nu cunoa^te cu cerdtudine raspunsurile la
maioritatea intrebflrilor privind adevarata sa origine.
Pentru a fi total convingatoare, o teorie ar trebui sa
explice:

Mi^carea Pamantului
Pamantul se mi^ca in jurul Soarelui cu o viteza de
aproximativ 30 km/sec (110 000 kni/h). Ca ^i in cazul
celorlaite planete, mi^carea ^i orbita Pamantului sunt
determinate de forta de gravitatie ^i de forta centrifuga.
In timp ce Pamantul se roteifte in spatiu, tbrta centrifuga
pe care o creeaza este contrabalansata de forta
gravitationaia cu care este atras de Soare, Aceasta
inseamna ca atractia solara impiedica Pamantul ^i
celelalte planete din sistemul solar sa se roteasca
necontrolat, pierzandu-se In spatiul cosmic profund.
Daca Pamantul ar inceta sa se mi?te, ar cadea in Soare,
dar, din fericire, acest lucru nu este posibil, intrucat nu

I.Dece toateplaneteleimpoiianteierotescTnorbtte
aprnximativ circulars in jurul Soarelui?
2. De ca toate aceste orbrte se afl3 praaic in acela^i p!an?
3. De ce toate planetele sa mtesc in jurul Soarelui in acelaji
sens - care este %\ sensul in care se ratefte Soarele insufi?

Astazi, explicatiile acceptate de cei mai muiii oameni


de ^tiinta sunt cele bazate pe teoria nebulara. Aceasta
teorie sustine ca, timp de cateva milioane de ani, Soareie
a atras in orbita lui un nor imens de gaz ?i particule de
praf. Ulterior, aceasta materie a inceput sa se roteasca, a
creat vartejuri ^i a forinat nucleele planetelor, care s-au
condensat treptat. Soareie a ramas in centrul norului de
gaz %\ praf, in timp ce Pamanlul - in forma lui primordiala - era unul dintre vartejurile din preajma Soarelui.

A 0 galaxie in forma de spirala, una dintre miliardele de galaxii din


Un^vefs, fiecare continand milioane de stele.

a
S
.2
o

exJsta in spatiu un gaz care sS impiedice sau sa


incetineasca mi^carea Pamantului.
Ca o alta dimensiune a calatoriei Pamantului prin
spatiu, se ?tie ca Soarele insu^i, impreuna cu restul
sistemului solar, avanseaza cu o viteza de aproximativ
21 icm/sec spre steaua Vega, aflata la o distarna de 25 de
ani-lumina de Soare.
In plus, Pamantul se mijca de la vest la est in jurul
propriei axe, executand o rota^ie pe zi. O zi nu dureaza de
fapt exact 24 de ore; cifra adevarata este 23 de ore, 56 de
minute ^i 4,09 secunde. Aceasta a fost rotunjita !a 24 de
ore din motive practice.
Ceasurile cu cuart, de mare precizie, au indicat ca
lungimea zilelor terestre create treptat. Oamenii de ^tiinta
care au cercetat fosilele de corali din perioada geologica a
Devonianului, de acum cca 425 de milioane de ani, au
descoperit ca acestea aveau 400 de inele de cre^tere zilnica
pe an, in loc de 365. Prin urmare, ^tim ca, in Devonian, o
zi dura in jur de 22 de ore.
Unii oameni de ^tiinta cred ca aceasta incetinire este
cauzata de maree, care folosesc tot mai multa energie
terestra. (Mareele sunt create de forta de atracfie
gravitational a a Lunii.)

Viata pe Pamant
Exista mai multe condi^ii necesare vietii asa cum o
cunoa^jtem noi, ji absenja uneia singure ar putea rasturna
intreaga ordine cosmica, transformand Pamantul intr-un
glob pustiu,
Este o coincidenta fericita faptul c i Pamantul se afla la
o distanta medie de aproximativ 150 de milioane de
kilometri de Soare - daca ar fi mai aproape, temperatura
ar fi prea ridicata pentru mentinerea vie|ii; daca ar fi mai
departe, ea ar fl prea sc^zuta.
De asemenea, viata nu ar putea exista daca orbita
Pamantului ar fi mai putin circulara ^i mai ovala
(eJiptica), provoc^nd mari variapi de temperatura atunci

.-*

Pamantul vSzut din spatiu.


Africa, Peninsula Arabic^,
Marea Ro^ie ^i Oceanul Indian
se dieting clar prin
sttaturlle de norl.

OMPOZITIA SCOARTE
TEI(ESTRE
Pamantul arediametrul de 12 756 de kilometri y
c a n t a r e j t e i n j u r d e 6 600 000 000 000 000 000 000 de tone.
Scoarfa terestra - stratui care contine toate mineralele j i
pietrele (semilpre^ioaseprezentatem Comnrile Pamantului
are grosime mai mki

de 32 de kilometri. Omul abia daca a

zgariat suprafa;a Pamantului. Cele mai adanci pu^uri de petrol


care au fost sapate vreodata au o adancime de aproximativ
S kilometri. Doua elemente - oxigenul | i silkiul - akiitulesc
75% din materia care se gasefte in scoarta; toate celelalte
efemente naturals reprezinta, Tmpreuna, 25%,

cand planeta se apropie ?! se departeaza de Soare. Ne-am


coace ca intr-un cupor vara sau am muri inghetati iarna singura incertitudine ar fi care dintre cele doua anotimpuri
ar veni primul.
Faptul ca Pamantul nu se rote^te mai repede este, de
asemenea, un lucru fevorabil omului 1 tuturor formelor de
via^a de pe planeta. Daca forta centrifuga ar intrece for^a
gravita^ionala a Pamantului, tot ce exista pe planeta ar fi
proiectat in spatiul cosmic.
^
O alta conditie necesara vietii pe Pamant este
atmosfera, care contine in propor^ie de 78% azot ^i in jur
de 21% oxigen. Restul de 1% este reprezentat de argon
(0,98%), dioxid de carbon (0,03%) ?i heliu, neon, kripton,
hidrogen, xenon, oxid de azot, metan ^i vapori de apa.

Atmosfera
Atmosfera terestra nu este formats dintr-un strat cu
densitate constant!, ci din mai multe straturi bine definite.
Stratui eel mai apropiat de sol se nume^te troposfera - ^i
aici se produc fenomenele meteorologice.
Stratosfera ajunge la o inaltime de aproximativ 16 kilometri de ia nivelul marii. La acest nivel zboara avioanele cu
reactie moderne, Urmatorul strat este ionosfera. Aceasta
este plina de atomi de gaz incarcati electric (ionizaji),
folosifi in transmisiile radio ca un fel de trambulina ce
respinge undele, direcjionandu-le catre receptoarele de pe
cealalta parte a planetei. Ionosfera se gase^te intre 80 ^i
650 de kilometri inaltime, de la nivelul marii,
Aproximativ la acest nivel incepe exosfera, Este stratui
exterior al atmosferei terestre ji, intrucat absoarbe cea mai
mare parte a caldurii solare, temperaturiie sale depa^esc
frecvent 2 500''C,
Pamantul exista de aproximativ 4 600 de milioane de
ani, Se estimeaza ca cele mai vechi roci - atlate in vestul
Groenlandei - au in jur de 3 800 de milioane de ani, Dar
se poate ca planeta sa se fi nascut cu ^i mai multa vreme
inaintea formarii rocilor - care initial sunt lichide, apoi se
solidifica ^i se a^aza in strate,
O mare parte din cuno^tintele noastre cu privire la ce
se intampla in maruntaiele Pamantului ^i la compozitia
interioara a acestuia provine din studiul vulcanilor, care
vor fi prezentati in detaliu. intr-unul dintre numerele
viitoare.

ACTIVITATE PRACTICA
"lllfLlllddllblldMhhbLli'HI

Adunarea i pastrarea
mineralelor
Sfaturi |i sugestii care sa te ajute sa transport!,
in cele mai bune conditii, ejantioanele gasite.
aca ti se ofer4 ocazia sa faci cercetare de teren de exemplu, la o mina abandonata, cu acordul
proprietarului ^i cu echipament corespunzator - ,
este posibil sa gase^ti e^antioane interesante, care merita
aduse acasa. In ceie ce urnieaza, vora trece in revista
lucrurile esen^iale de care ai nevoie pentru transportul
corect al e^antioanelor mineraie ^i pentru pastrarea lor in
cele mai bune condifii.
Momeiitul trium&tor al descoperirij este 51 momentul
eel mai periculos: atunci exista un rise major ca mineralul
intercsant sau valoros pe care 1-ai gasit sa se deterioreze.
Poti evita pericoiul, respectand cateva reguli simple:

Examineaza atent fiecare mostra pe care ai scos-o la


suprafafa, preferabil cu o lupa, ca sa te asiguri ca
aceasta intr-adevar contine cristale sau are
caracteristici interesante.
APIicufile, p u n g i l e d i n pfastic j i e t i c h e t e l e s u n t f a a r t e f o l o s t t o a r e
cand aduni ejantlDane.

4 O f a j i e d e coasts
stancoasa, ianga
mina Rio Marina,
de pe Insula Elba lerenul ideal pentru
cSutarea
mineralelor,
StSncile^i plajele
sum terenuri
prielnice
descoperirii unot
mostte interesante,
dar, cum in multe
locuri aceasta
activitate este
interzisa, trebuie
sa veriticiinainte
reglementarlle
locale,
De asemenea,
;tancile pat fi
periculoase pentru
plimbare sau

K.^

ACTIVITATE PRACTICA
Impachetarea
mineraleior

re
c
re
HI

re
U1

ire
Q.

re
re
c
<

A Pentru pastratea ; i protejareamostrelor, e 5 t e i n d i c a t s a f o l o s e ; t i c u t i i de plastic;


fragmentele mici sau a^chiile de minerale se pastreaza eel mai bine in flacoane.

Daca tot e^antionul ~ sau o parte din el - este acoperit


cu pamani, acesta trebuie iniaturat incet ^i cu grija,
tblosind varful unui briceag sau o perie moale. Apoi,
cand poti evalua cu mai multa precizie mineralul gasit,
pune bine mostrele interesanle :ji arunc.i-Ie imediat pe
cele de calitate proastS, care nu con(in cristale sau
prezinta alte imperfectiuni mineralogice.

Pana dobande^ti mai multa experienta, vor''fi cu


siguranta multe silua\ii in care vei gasi un e^antion ^i, pur
^i simplu, nu vei ^ti daca acesta prezinta sau nu interes.
Daca insotitorii tai sunt 51 ei incepatori, nu te vor putea
ajuta, asttel incat vei fi nevoit sa iei acasa mai mult
material, pentru o examinare mai atenta, Nu te descuraja
daca, dupa prima ta incursiune, te-ai ales doar cu pietre
lipsite de valoare - vei inva^a repede sa deosebe^ti
ejantioareie interesante ^i valoroase de celeialte, iar apoi
te va cuprinde cu adevarat febra explorarii. Intre timp,
atunci cand incerci sa hotara^ii ce sa iei cu tine ^i ce sa
arunci, aminte?te-ti ca unele mostre pot parea
neinteresante unui novice, dar, ia o cercetare mai
amanuntita, sub lupa, ele i^i pot dezvalui cristalele
fascinante, care la prima vedere au trecut neobservate.

Fiecare piesa trebuie


impachetata individual,
folosind mult material
protector. E^aiitioanele foarte
mici ^i fragile trebuie
irapachetate ^i plasate,
separat, in recipiente de
mariine corespunzatoare.
Pentru e^antioanele mai mari,
poate fi necesara foloiirea
cutiilor de plastic sau de
carton tare; toate recipientele
de acest fel trebuie
sa aiba capac,
Daca e^aiitioanele adunate
sunt Ibarte asemanatoare si
provin din aceeaiji localitate,
este preferabil sa fie etichetate
imediat, cu suficiente
ioforma^ii cat sa poata fi
identificate cu u^urinta, mai
tarziu, Scrie pe ambalaj data
51 locul coleQtarii.

LaumontituI
in cazul mineralului laumontit, trebuie sa urmezi o
pro ce dura speciala. LaumontituI, membru al grupei
zeolitiior, se scorojeste repede in contact cu aerul ^i
devine pudra, in urma pierderii apei. Prin urmare, orice
astfel de e^antion trebuie pus imediat intr-un recipient
care pastreaza umezeala - cum ar fi o cutie de sticla cu
gura larga ^i capac ermetic -, pe fundul caruia trebuie
a^ezata o bucata mare de bumbac imbibata cu apa.

LISTA CU LUCRURI ESENTIALE


> Pungi ^i plicuri de plastk de diferite matimi, in care si
transport) ejantioanele adunate.
> Fotii de plastic cu bule de aer j i ziare vechi, pentru invellrea
ejantioanelor.
> Cutii de plastic de diverse mSrimL tnvele;te e^antioanele
mici ^i fragile irt folie cu bule de aet (sau un material similar),
pune-le in recipiente Individuale ; i acoper^-le cu capace
ermetice.
> Benzi elastice, banda adezlvS ; i sfoara, pentru a fixa
ca pa cele reclpieniclor.
Etichete, ca si ; i l l exact locul $i data la care a fost gSsit

Ce sa iei acasa
Trebuie sa iei doar acele mostre pe care le consideri
necesare pentru imbogatirea colecliei tale, pentru
schimburi intre colectionari sau pentru studiu ^tiintific.
Daca pleci in cautare de minerale intr-un grup - iar noi
chiar iti recomandam sa nu mergi singur - , cele mai bune
mostre trebuie impartite intre membrii grupului.

mineralul.
( U m p l u t u r a d i n bumbac.

'

NOTA: E^antioanele mai delicate, cum sunt cristalele fixate


in roca-gazdS (matrice), agregatele fragile sau racile faarte
moi, precum creta, trebuie impacheiate cSt mai rapid.