Sunteți pe pagina 1din 79

Planeta Pmnt

Poziie i structur

Cuprins

Pozitia Pamintului in Univers


Ipoteza privind formarea si evolutia Universului
Ipoteza privind formarea Sistemului Solar
Fenomene cosmice cu efecte asupra proceselor
geologice
Structura interna a Pamintului. Placile litosferice

Pmntul
Parte a unor sisteme mai mari: Sistem Solar, Galaxie, Univers
Soarele, patru planete interne (terestre), patru planete
externe (gazoase)
Galaxia Calea Lactee spirala cu patru brae formata din
peste 150 miliarde de stele;
Universul aglomerare de galaxii aflate in expansiune;
Pmntul este un corp cosmic de tip planetar

Originea Univesului
1: Ceva sau Cineva a creat Universul (Big Bang vs
Creationism)
2: Universul a fost dintotdeauna asa (Steady State
Theory)
3: Datele stiintifice indica o dinamica a Universului
(descompunerea protonilor, miscarea galactica)

Big/Bang
13.7 miliarde de ani dimensiunea unui virf de ac (singularitate);
Eliberare imensa de energie urmata de expansiune / trilioane de
grade
S-a nascut spatiul si timpul
Au aparut cele patru mari tipuri de forte: gravitatia, forta tare,
forta slaba, forta electromagnetica;
Crearea particolelor elementare / quarci, gluoni au generat
atomii si elementele cunoscute;
Ipoteza Big Crunch

Big Bang 10 15 Ga

Originea Sistemului Solar


Ipoteza unei nebuloase (1755 - Immanuel Kant / Pierre Simon Laplace)
originea Sistemului Solar ar putea fi datorata unui nor de gaz si praf cosmic
ce se rotea
Au fost observate in spatiu astfel de structuri, formate din hidrogen si
heliu iar particulele fine corespund chimic unor materiale ce se gasesc si
pe Pamint;
Nebuloasa s-a contracta sub propria atractie gravitationala;
Materia devine densa si cu temperaturi de milioane de grade formarea
unui proto-Soare si procese de fusiune nucleara ce continua si azi;
O mica parte din materialul initial al nebuloasei a format planetele
interne (terestre) si externe (joviene);
Virsta Sistemului Solar 4,56 miliarde de ani.

Supernova - Galaxie

Soarele

Stea, G2 (pitic galben), 332,900 x masa Pamntului, energie rezultata din


fuziunea tansformarea hidrogenului in heliu, radiaza energie (lumina, caldur).
In Soare mai exista si alte elemente: Fe, Ni, O2, Si, S, Mg, C, Ne, Cr;
Distanta fata de Pamint - 149.6 million kilometers (1 Unitate Astronomica - AU)
Temperatura externa 5,510 C
Planetele interne: Mercur, Venus, Pamint, Marte / asteroizi - Ceres;
Planete externe: Jupiter, Saturn Uranus, Neptun / obiecte din centura Kuiper

Planete, sateliti, meteoriti / asteroizi, comete

Comete si asteroizi
- Obiecte fara orbite stabile
- Singurele obiecte cosmice
accesibile studiului direct
- Doua tipuri: litici si
sideritici

Centura de asteroizi dintre Marte si Jupiter

Ipoteza unui nor de comete

Norul Oort este o ipoteza privind


existenta unui nor de comete si
situat la circa 50000 UA;

Este situat la din distanta dintre


Soare si Proxima Centauri;

Centura Kuiper de obiecte trans neptuniene

Impactul meteoritic
- Formarea Lunii
- Impact masiv la inceputul formarii crustei
- Efecte majore in timp geologice

Cratere pe fata nevazuta a Lunii

Impactul meteoritic determina unele dintre modificarile ciclice


de ordinul 3 (transgresiuni)

Schimbarea climatului
Sedimente fine bogate in
material organic
Extinctii majore
Tectite
Nivele reper bogate in
iridium (limita K/T)
Posibile evenimente
tectonice

Probabilitatea de a fi loviti
de un meteorit in timpul vietii
Cistig la loterie
Atac terorist
Trasnit de fulger
Impact meteoritic
Accident de avion
Accident de tren
Accident de masina
(dupa Christopher George St. Clement K)

1 in 5,200,000*
1 in 650,000*
1 in 600,000*
1 in 30,000
1 in 30,000
1 in 4,000*
1 in 75*

Micrile Pmntului
Rotatie in jurul axei proprii

23h, 56m si 4s; V= 465 m/sec (poli) si 0 m/sec (poli), zi/noapte, inclinare 23g27m,21s;
Forte centrifuge, mai puternice in zona ecuatorului;
Forma de elipsoid de revolutie a Pamintului;
Forta Coriolis devierea spre V a corpurilor ce se deplaseaza in lungul unui meridian

Revolutie in jurul soarelui


Miscare de nutatie oscilatia axei de rotatie in raport cu planul
orbitei de revolutie
Miscarea Sistemului Solar in Galaxie spirala
Toate aceste miscari sunt interdependente, au caracteristici proprii;
Sunt responsabile de, in corelare cu celelalte interactiuni cosmice,
de evolutia planetei, de prorpietatile ei si de tranasformarile pe care
aceasta o sufera.

Dimensiunile Pmntului

Raza ecuatoriala 6378,388 km


Raza polara = 6356,912 km
Lungimea ecuatorului = 40076,594 km
Lungimea meridianului = 40009,152 km
Suprafata = 510.100.933 km2;
Volumul 1083,3 x 109n km3;

Masa 5,9798 x 1021 tone.

Efectul Coriolis
(Gustave Gaspard Coriolis matematician francez)

Miscarea de revolutie

146 mil km

151 mil km

Miscarea pe o orbita eliptica (ecliptica) in jurul Soarelui 365z, 6h, 9m, 10s.
Aparitia anotimpurilor (echinoctii, solstitii);

Miscarea de nutatie miscarea de oscilatie in jurul pozitiei mediene sub


influenta Lunii si a Soarelui . Precesia echinoctiilor decalaj negativ de 60 de
secunde fata de anul precedent. O miscare completa la 21600/23000 ani.

Cicluri terestre

Ord
.

Durata
(Ma)

> 50

Ciclu galactic
(geotectonic)

Megathem = Megasecventa

3-50

Superciclu
(transgresiv-regresiv)

Sinthem = Supersecventa
secvente ciclice (100-1000
m)

II

Denumire

Corespondent depozitional:

III

0.5-3

Ciclu eustatic

Mezothem = Secventa
depozitionala
(10-100 m)

IV

0.10.5

Paraciclu

Ciclothem = Parasecventa
(1-4 m)

0.020.1

Ciclu orbital
(Milankovitch)

Seturi de strate (cm-m)

VI

< 0,02

Microcicluri (termen
scurt)

Lamine, varve (1 cm)

Forma si dimensiunile Pamintului


Forma Pamintului poate fi aproximata teoretic de
cea a unui elipsoid de referinta;
Suprafata prezinta nereguralitati determinate de
relief, cu valori intre 8850 m si (-) 11022 m forma Pamintului este cea a unui GEOID (cu
variatii de mai putin de 200 de m fata de cea a
elipsoidului);
Una din formele folosite pentru aproximarea
formei Pamintului este cea a Modelului
Gravitational, 1996 (EGM96).

Modelului Gravitational, 1996 (EGM96)

Structura Pmntului

Structura interna a Pamintului

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Refraction_of_P-wave.PNG

Structura Pmntului
Diferentiere transformarea agregatelor initiale intr-un corp cu o
structura concentrica;
Miscarea de rotatie si agregarea elementelor componente au dus
la incalzirea si topirea materialului initial;
Ipoteza impactului unui meteorit gigant a determinat accelerarea
procesului de topire, modificarea axei de rotatie si desprinderea
unei parti importante ce a format Luna;
Diferentierea materialului topit mai usoare la exterior si mai grele
spre interior, formind crusta, mantaua si nucleul;
Gazele captate din spatiu si cele rezultate din procesele terestre au
determinat crearea atmosferei si hidrosferei;
Fierul, mai greu decit restul elementelor, a format nucleul topit la
exterior (2900 5200 km) si solid la interior (6400 km);

Crusta (scoara) terestr


Se pot separa doua tipuri de crusta
o crusta continentala ce corespunde in cea mai mare parte
continentelor inclusiv zona de self. Crusta continentala
este mai groasa si este compusa in principal din roci
granitice, sub care se gsesc gabbrouri i roci sedimentare.
Este puternic deformata de procesele orogenice ce s-au
succedat in istoria Pamintului.
o crusta oceanica ce corespunde in cea mai mare parte
oceanelor. Crusta oceanica, mult mai subire, este formata
din gabbrouri, bazalte i (+/-) roci sedimentare. Este
aproape nedeformata si mult mai tinara decit crusta
contientala.

Crusta s-a format din materialele mai putin


dense: Si, Al, Fe, Ca, Mg, Na, K, O2;

Mantaua
Mantaua constituie partea cea mai importanta (82 % din volum si 68 %
din masa) fiind compusa din peridotit avind constituienti de baza olivina i
piroxenii.
Zona cea mai extern a mantalei (circa 100 km), mai rigid, constituie zona
in susinere a continentelor formnd alturi de crust, litosfera
(fragmentat in plci litosferice).
Scderea vitezei undelor S sub litosfer combinata cu studiile de laborator
indic o uoar topire a rocilor din manta, pe o grosime ce poate ajunge
pn la 200 Km. Acesta zona, individualizat prin starea de agregare a
materiei constituie astenosfera.
Sub astenosfer are loc o cretere accentuat a vitezei undelor S indicnd
o stare de agregare solid, in paralel cu o compactare foarte mare a
atomilor elementelor componente datorat presiunii i temperaturii.;
Mantaua este cuprinsa intre discontinuitatea Moho si Wichert
Gutengerg;

Nucleul
Nucleul constituie 16 % din volumul Pmntului si 32 % din
masa sa si este constituit in cea mai mare parte din fier, in
stare lichid in zona extern i in stare solid in interior.
Incepe de la adncimea de 2900 km i este marcat de
stoparea undelor undelor S i de o incetinire a undelor P. O
cretere in vitez a undelor P dup adncimea de 5100 km
indic faptul c doar nucleul extern este lichid, cel intern fiind
solid.
Studiile geofizice au indicat un nucleu de fier actionnd ca un
singur cristal gigantic. Aceast observaie poate ajuta la
inelegerea cmpului magnetic terestru.
Limita intre Nucleul extern si cel intern este trasata la nivelul
unei discontinuitati (Lehman).

Crusta (scoara) terestr


Virsta rocilor si elemente structurale majore

Tectonica globala
1. Existenta plcilor litosferice;
2. Marginile placilor sunt marcate de procese
vulcanice si seismice foarte intense iar vitezele
de deplasare relativa a placilor (unele fata de
altele) variaza de la zecimi de centimetru la 10
20 cm/an;
3. Functie de miscarea relativa a placilor litosferice
rigide pot fi separate trei tipuri de margini
(contacte) intre placi: divergenta, convergenta si
de paralele.

Placile litosferice majore

Marginile divergente

Marginile convergente

Margini cu miscare paralel (transformant)

Placile litosferice

Mecanismele deplasarii placilor


Exista patru mecanisme posibile ce controleaza procesul
deplasarii placilor tectonice, mecanisme ce pot actiona
independent sau in combinatie.

Placile sunt impinse de materialul nou format in zona de rift


sau trase de catre marginea descendenta a placii care se
subduce si care este deja racita si are o greutate specifica
mai mare, sau ambele;

Placile sunt trase de curentii de convectie din mante;

Placile reprezinta partea superioara, racita a unui curent de


convectie din partea superioara calda si plastica a mantalei;

Jeturi de material fierbinte se ridica de la mari adincimi,


probabil de la limita cu nucleul, producind punctele
fierbinti, apoi se deplaseaza lateral impingind placile.

Curentii de convectie

Influenta zonelor de rift si de subductie

Procese geologice legate de tectonica placilor

Implicatiile tectonicii globale

In esenta teoria tectonicii globale cuprinde


trei mari idei:
1. Litosfera este impartita intr-un mozaic de
placi litosferice majore ce se deplaseaza
continuu pe astenosfera.

Riftogeneza

Convergenta si
coliziune

Implicatiile tectonicii globale


2. Dimensiunea placilor nu este constanta in timp avind
loc atit procese de fragmentare a placilor prin
riftogeneza dar si de crestere a unei placi sau sudare
a doua sau mai multe placi prin procese de
orogeneza. Dinamica placilor si tipurile de contacte
stabilite intre ele, precum si raporturile cu
astenosfera si mantaua explica modelul de distributie
si mecanismele de formare pentru vulcani si seisme,
marea majoritate a lor producindu-se la limitele
placilor.

Formarea
Oceanului Atlantic

Implicatiile tectonicii globale


3. Continentele, ce reprezinta incarcaturi pasive
ale placilor, sufera procese de deriva,
deplasare continua in timp, cu fragmentari sau
regrupari.

IMPLICATIILE TECTONICII GLOBALE


Ciclicitate a supercontinentelor:
Rodinia (700 Ma)
Pangea (300 Ma)
Amasia (+250 ma)

Rodinia (700 Ma)

Pangea (300 Ma)

Reconstructie pe baza datelor climatice (tillite


urme ale unei glaciatiuni)

Reconstructie pe baza datelor paleontologice

Amasia (+250 ma)

Ciclul Wilson
Se pare ca exista o ciclicitate in formarea unor
supracontinente cu un interval de 400 Ma.
Modelul si etapele de fragmentare a unui
continent, de deschidere si inchidere a unui
ocean, precum si sudarea a doua blocuri
continentale intr-un nou continent, poarta numele
de ciclul Wilson (Plansa V), in cinstea geologului
canadian Tuzo Wilson, unul din fondatorii teoriei
tectonicii globale.

Marea reconstructie

Unul dintre lucrurile cele mai


spectaculoase realizate prin sinteza datelor
sedimentologice, paleontologice,
paleomagnetice il constituie reconstructiile
paleogeografice, identificarea deplasarilor si
pozitiilor relative ale blocurilor continentale
din istoria Pmntului.

Formarea lanturilor orogenice

O consecinta a tendintelor de reorganizare majora a placilor o


constituie formarea lanturilor orogenice, lanturi formate, in cea mai mare
parte, in zonele de coliziune dintre doua placi. Forma catenelor generate,
durata procesului, caracteristicile structurale sunt dependente de
morfologia placilor care converg, de intensitatea miscarii, de traiectoria lor
si de viteza de deplasare relativa.
Analiznd elementele structurale majore ale unui continent si rocile care
formeaza crusta continentala pot fi observate doua mari catgorii:
Existenta unor zone stabile, peneplenizate, cu roci sedimentare necutate
depuse peste un fundament de roci metamorfice si magmatice formind
scuturile si platformele;
Zone cu roci sedimentare, magmatice si metamorfice deformate, formind
zone instabile tectonic si care au fost supuse in timp geologic unor forte
crustale intense, cu forme de relief pozitive (Plansa IV).

Elementele structurale ale unui continent

Tipuri de lanturi orogene


Functie de modul de formare, pot fi deosebite
mai multe tipuri de lanturi de munti :
Lanturile de munti intracontinentali
Lanturi de subductie
Lanturi de obductie
Lanturi de coliziune

SISTEMELE OROGENIECE FANEROZOICE


Megaciclul caledonian
Sistemul Appalachian - Caledonian

Megaciclul hercinic
Sistemul Hercinic
Sistemul Uralian

Megaciclul alpin

Sistemul Cordileran
Sistemul Andin
Sistemul Alpin
Sistemul Himalaian

Lanturile intracontinentale
Sunt structuri ce apar la suprafata litosferei
continentale datorita compresiunii.
sunt contemporane marilor crize orogenice mondiale.
Lanturi rezultate din bombarea soclului cind se produce
probabil un clivaj tangential al soclului in zone cu fragilitate
ridicata.
Exemple: Antiatlasul Marocan, Muntii Stincosi din
Wyoming, Muntii Liban, Antiliban si Palmira, Atlasul Inalt,
Pirineii. Pot fi generate, de asemenea, lanturi de munti
rezultate dintr-un clivaj intracrustal. Cum sunt lanturile
catalane si iberice, Jura, Muntii Stincosi din Canada.

Lanturi de subductie
Se formeaza in zona de subductie intr-un
regim compresiv.
Exemple: Muntii Anzi din zona Peru Bolivia. In
acesta zona placa Nasca se afunda cu un unghi
foarte mic sub placa Americii de Sud.

Coliziune tip continent - continent

Concluzii
Pamintul este o componenta a Universului
Evolutia geologica a planetei este dependenta de
evolutia sistemelor cosmice
Fenomenele cosmice au un impact asupra evolutiei
Pamintului ce pot fi identificate in: modul de
acumulare a rocilor, schimbarile climatice, extinctii,
dinamica interna si externa
Pamintul este o planeta intr-o continua schimbare
Ipoteza Gaia

Cuvinte cheie
Big-bang, Big-canch
Ipoteza Kant / Laplace, Sistem Solar
Planete interne, planete externe, sistemul Kuiper, sistemul
Oort
Nutatie, precesie, cicluri Milankovitch
Crusta, manta, nucleu, astenosfera, placi tectonice

Surse folosite

1.
2.
3.
4.
5.

Press, F., Siever, R., 1998 Understanding Earth, WH Freeman and Company, 682 p
http://images.google.com/imgres?imgurl=http://ocw.ceu.edu/geology/geology
http://pcwww.liv.ac.uk/~hiatus/Resources/index.htm
www.scotese.com
http://www.nasa.gov/offices/education/about/index.html

S-ar putea să vă placă și