Partidul social democrat campania pentru europarlamentare

Parlamentul european exercit, impreun cu Consiliul, funciile legislativ i bugetar. Acesta

exercit funcii de control politic i consultative, n conformitate cu condiiile prevazute n tratate.
Parlamentul European alege preedintele Comisiei.
Parlamentul European este compus din reprezentanii cetenilor Uniunii. Numrul acestora nu
poate depi apte sute cincizeci, plus preedintele. Reprezentarea cetenilor este asigurat in mod
proporional descrescator, cu un parg minim de ase membri pentru fiecare stat membru. Nicunui
stat membru nu i se atribuie mai mult de nouazeci i ase de locuri.
Membrii Parlamentului European sunt alei prin vot universal direct, liber si secret, pentru un
mandat de cinci ani.
Parlamentul European i alege preedintele i biroul dintre membrii si.1
n cadrul Parlamentului deputaii nu se organizeaz n funcie de naionalitate ci de afilierea la
grupul politic european corespunztor.
Partidul Social Democrat s-a nscris n cursa pentru alegerile europarlamentare din 2009 alturi
de Partidul Conservator, formnd astfel o alian politic care sper s adune un numar ct mai
mare de voturi.
Ideologia cu care se identific Aliana este cea a stngii conservatoare, iar locul pe care l vor
ocupa n Parlamentul European va fi n Grupul Socialist.
Social - democraia reprezint, doctrina politic privind organizarea i conducerea democratic
a societaii, avnd la baz principiile egalitii i dreptii sociale, ale promovrii intereselor
productorilor de valori materiale i spirituale, ale proteciei sociale a categoriilor de ceteni
defavorizai, prin limitarea puterii claselor sociale avute, ndeosebi a monopolurilor.
Geneza doctrinei politice social -democrate are la baz, pe de o parte, ideile socialitilor
utopici, iar pe de alt parte, ideile marxiste din a doua jumtate a secolului trecut. Ideile au aprut
odata cu manifestarea relaiilor de producie capitaliste care, dei marcau un element de progres pe
calea dezvoltrii societii, generau totui, n mod inevitabil i inegaliti sociale.
Ca o reacie la aceast realitate, apar n domeniul gndirii social -politice idei egalitariste
cunoscute sub numele de socialismul utopic. Termenul de 'utopic' s-a impus mai ales de la titlul
lucrrii lui Thomas Morus 'Utopia', cuvnt provenit din limba greac, nsemnnd 'ceva fr loc',
'nicieri', adic ceva ce nu exist n realitate. De aceea, n limbajul obinuit 'utopic' nsemana
irealizabil, iar n legtura cu ideile social -politice promovate de socialismul utopic se refer la o
construcie imaginar, himeric, a unei societi viitoare. Anumite idei ale socialismului utopic
persist i astzi n diferite ri, mai ales n cele subdezvoltate.
Social - democraia s-a inspirat, dupa cum s-a artat, nu numai de la socialismul utopic, ci si de
la ideile socialiste ale lui Marx si Engels, idei considerate ca aparinnd socialismului. Marx si
Engels considerau ca inevitabil disparitia capitalismului i nlocuirea acestuia cu o noua societate,
1

Tratatul de la Lisabona

cea socialist, reclamat de legile obiective ale dezvoltrii sociale, bazat pe proprietatea comun
supra mijloacelor de producie i lipsit de exploatare.
Social - democraia , ca doctrin politic, a cunoscut mai multe faze n evoluia sa:
I. O prima faza poate fi considerat cea din perioada premergatoare primului razboi mondial,
cand social - democraia se considera o doctrin politic ce viza organizarea i conducerea
democratic a societii pe calea trecerii la o noua ornduire social, furit pe baza politicii
partidului clasei muncitoare, care s ia locul capitalismului prin reforme.
Pe o astfel de gndire politic s-a desfurat nca din a doua jumtate a secolului al XIX-lea
procesul de constituire a unor partide muncitoreti social -democrate in diferite ri, unele dintre
ele unindu-se n asociaii internaionale muncitoreti. n cadrul social -democraiei din acea
perioad a nceput s se dezvolte un curent de gndire de factur extremist, n frunte cu Lenin,
care va duce la o noua doctrin, cea comunist, de tip marxist-leninist care, dupa primul i al
doilea razboi mondial, va sta la baza sistemului totalitar comunist.
II. Datorit acestei noi situaii care s-a creat, doctrina politic social -democrat a intrat ntr-o
nou faz de dezvoltare, care a durat pn n zilele noastre. Meninndu-si concepia iniial cu
privire la transferarea capitalismului n socialism pe calea reformelor, social - democraia din
aceast perioada sustine cu fermitate principiile pluralismului politic, ale respectarii opiunilor
libere a alegtorilor n legtur cu exercitarea puterii politice n stat, combatnd, in acelai timp,
ideile unui regim totalitar, indiferent de natura sa (fascist sau comunist).
Partidele social -democrate au continuat sa se dezvolte in multe ri ale lumii i s participe
activ, de pe principii democratice, la viaa politic din rile respective. Trebuie menionat ca in
multe ri, dupa al doilea razboi mondial, partidele social -democrate au reuit, prin alegeri libere,
s guverneze perioade ndelungate de timp.
III. n prezent, dup prabuirea sistemului totalitar comunist din rile est-europene, sistem care
nu ntotdeauna a fost evaluat suficient de critic de ctre social -democraie, doctrina social
-democrat a intrat ntr-o nou faz, in care s-a renunat la ideea ornduirii socialiste. n prezent
doctrina social -democrat pune accent pe principiile statului de drept, pe cele de protecie social
etc. Astzi, n Europa Occidentala precum i n alte ri ale lumii, social - democraia reprezint
una din principalele doctrine politice, ca alternativ viabil de organizare i conducere democratic
a societii. In rile est-europene, dup prbuirea comunismului, are loc un proces de nchegare a
unei doctrine politice social -democrate care valorific o parte din ideile social -democraiei, dar
afirm i altele noi, rezultat din situaia actual a realitilor social -economice.
Considernd democraia o for social activ, doctrina social -democrat s-a delimitat de
concepia liberal clasic, potrivit creia statul nu trebuie sa intervin n economia de pia spre a
asigura munca i securitatea cetenilor si. n momentele cnd era la putere i cnd se gsea n
opoziie, social - democraia a dezvoltat un sistem de masuri sociale care sa permit asigurarea
securitii sociale, s garanteze bunastarea, urmarind si diminuarea saraciei.
Datorita faptului ca izvorul social democratiei a fost in muncitorime, ea a urmarit integrarea
maselor in societatea democratizata. Socialistii au inteles necesitatea de a prezenta si actiona in
cadrul unor 'mari partide populare reformate', partide cuprinzand noi categorii de salariati generate
de dezvoltarea economica, indeosebi de sfera serviciilor. Se constata largirea continua a bazelor
2

sociale ale miscarii social -democrate mai ales pe seama functionarilor, a micilor producatori si
meseriasilor, a unei parti din ce in ce mai mari a intelectualitatii.
Din punct de vedere organizatoric, raportul social -democratiei cu muncitorimea se sprijina pe
sindicate. Sindicatele se integreaza in societatea civila, ceea ce permite contactul cu opinia publica.
Un loc deosebit in relatiile dintre sindicate si social -democratie revine unor structuri si institutii
specifice de educatie, de formare cultural-profesionala. In acelasi timp, se afla sub incidenta social
democratiei organizarea cooperatista, care cuprinde milioane de consumatori, numeroase
organizatii pentru odihna etc. Astfel, s-au creat structuri organizatorice cu numeroase ramificatii.
Conform conceptiei social -democratice, partidele politice, indiferent de orientare, nu trebuie
sa urmareasca numai problema puterii, ci mai ales rolul de a asigura o legatura intre stat si
societate.
PSD a elaborat si a perfectionat doctrina sa, concepand-o ca o doctrina social -democrata a
zilelor noastre cu deschidere larga spre viitor . Ideile, teoriile si tezele elaborate initial au fost puse
la baza strategiei si programului de guvernare, iar rectificarea lor in practica guvernarii au adus
corectivele de rigoare.
Optiunile si actiunile politice pe care le sustine PSD isi au geneza in platforma Revolutiei
Romane din Decembrie 1989. Ca partid social -democrat modern, de centru stanga, PSD si-a
afirmat raspunderea de a fi exponentul aspiratiilor de libertate, progres si bunastare, refuzand cu
fermitatea presiunea fortelor de dreapta de a arunca populatia Romaniei in valtoarea terapiei de
soc, model de reforma pe care il respinge si il apreciaza ca inadecvat realitatilor romanesti.
Nu reforma este respinsa de PSD - cum s-au facut numeroase speculatii de rea credinta - ci cu
acea varianta terapia de soc, generatoare de efecte contraproductive in ultima instanta, pentru
reforma insasi, datorita, intre altele, costului social extrem de ridicat, dificil de suportat mai ales de
zonele sociale mai defavorizate. Reforma, in conceptia PSD, trebuie orientata concomitent atat pe
principiile eficientei economice, cat si pe cele ale protectiei sociale, refuzand solutiile radicaliste si
aventuriste.
Doctrinar si programatic, PSD este un partid social -democrat modern, orientat spre viitor, de
vocatie europeana si ancorat in realitatile nationale, deschis spre modernizare si dezvoltare sociala,
promotor ferm al democratiei si al reformei in toate componentele societatii romanesti, cu un
accent deosebit pe reforma economica. Idealurile si actiunile PSD sunt legate de principiile si
valorile fundamentale ale social -democratiei moderne, cum sunt: libertatea si demnitatea umana,
egalitatea sanselor, respectul fata de munca si proprietate, binele public, justitia sociala si
solidaritatea umana.
Prin valori ca cele mentionate, doctrina social -democrata a PSD se deosebeste de alte doctrine
politice care pun accentul fie pe libertatea individuala in defavoarea justitiei sociale, fie pe
solidaritatea sociala si pe egalitarismul nivelator, care sufoca libera initiativa si depreciaza
semnificatia libertatii individuale. Libertatea, ca valoare suprema, poate fi usor returnata in
anarhie, daca nu se realizeaza intr-un cadru de ordine fireasca in care libertatea unora sa nu o
incalce pe cea a semenilor lor si, cu atat mai mult, sa n-o reduca la o simpla vorba, doar la un
instrument demagogic.

Vocatia europeana, orientata spre viitor, a Partidului Social Democrat, este reflectata si in
preocuparile de ordin politic, ideologic-doctrinar pentru perioada post-tranzitie a Romaniei,
concretizate in programul 'Spre normalitate, o viziune social -democrata moderna privind viitorul
Romaniei', adoptat in luna octombrie 2002 de Consiliul National al PSD. 2
Valorile fundamentale ale doctrinei Partidului Conservator
Partidului Conservator promoveaza doctrina conservatoare. Aceasta doctrina ofera repere
teoretice si practice pentru solutionarea contradictiilor majore manifestate in cadrul principalelor
sisteme politice ale societatii contemporane si are in centrul sau valorile economiei de piata
concurentiale si ale statului de drept.
Valorile fundamentale ce stau la baza doctrinei Partidului Conservator sunt:
a) manifestarea libera a personalitatii umane prin exercitarea deplina a drepturilor si libertatilor
fundamentale ale omului;
b) responsabilitatea umana, factor de armonizare a aspiratiilor individului cu interesele generale ale
societatii;
c) cunoasterea, mijloc de dobandire a libertatii individului si conditie de asumare a
responsabilitatii;
d) proprietatea privata, factor de garantare a protectiei economice si sociale, conditie de
manifestare a libertatii si responsabilitatii individuale.
e)minimalizarea interventiei statului in economie si reducerea acestei interventii la mentinerea si
consolidarea respectarii legii si a competitiei loiale;
f) promovarea si consolidarea statului de drept ca pe cele mai bune si pragmatice mijloace de
realizare a bunastarii sociale;
g) temporizarea individualismului exacerbat atunci cand acesta aduce atingere comunitatii.
Partidul Conservator este formatiunea angajata pentru a-i reprezenta politic pe toti aceia care
cred in democratie si in valoare, in necesitatea implinirii personalitatii si afirmarii demnitatii
umane. Avand in vedere ca personalitatea si demnitatea umana se pot afirma numai in conditiile
existentei unui anumit nivel de bunastare, Partidului Conservator sustine cu prioritate interesele
intreprinzatorilor particulari, initiativa privata si economia de piata concurentiala. Partidul
Conservator actioneaza pentru dezvoltarea clasei de mijloc in Romania, promovarea capitalului
autohton, ideea de onoare, de moralitate in politica si de combatere a oportunismului.3
Campania Aliantei pentru alegerile din 7 iunie este una negativa si agresiva. "Strategia de
campanie se bazeaza pe antagonismul stanga-dreapta si vom spune romanilor ca daca ii voteaza pe
cei de la PDL voteaza Dreapta Europeana, adica pe cei care au injurat Romania, pe Berlusconi, pe
extremistii britanici... Il votezi pe Stolojan, il votezi pe Berlusconi!, cam acesta ar fi mesajul", a
spus secretarul general al PSD si sef al campaniei electorale, Valeriu Zgonea. 4
Sloganul PSD va fi unul sonor, care seamna cu cel folosit de Traian Bsescu in campania
electorala pentru presedintie, si anume Alege bine!. Ca de obicei perioada de dinaintea zilei
2

Din doctrina PSD, disponibil online la www.psd.ro, accesat ultima data la 03.05.2009
Din Statutul/Regulamentul PC, disponibil online la www.pur.ro, accesat ultima data la
03.05.2009
4
Fragment din articol disponibil online la www.cotidianul.ro ,accesat ultima data la 03.05.2009
3

alegerii va fi presarata cu vizite in teritoriu, intalniri cu electoratul si alte obiceiuri electorale

cum ar fi impartirea diferitelor materiale pentru atragerea unui capital electoral cat mai mare.
Pentru ca se afla la inceputul desfasurarii, strategiile de campanie nu sunt foarte vizibile si bine
conturate in ochii electoratului. Se asteapta ca viitoarea luna sa fie una plina de evenimente la nivel
european nu doar national.