Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Criza este definita ca fenomenul care apare atunci cand se cumuleaza fenomenele de
selectie adversa si de hazard moral pana la un nivel la care pietele nu mai directioneaza
fondurile disponibile catre agentii economici care reprezinta cele mai bune optiuni investitionale.
Selectia adversa are loc atunci cand creditorii, prost informati sau putin responsabili, acorda
credite unor agenti economici care sunt dispusi sa plateasca rate ale dobanzii ridicate, returnarea
imprumuturilor fiind asociata cu grade ridicate de risc. Hazardul moral reprezinta situatia in
care fie debitorii, fie creditorii, fie ambii iau decizii de investire riscante bazandu-se pe
interventia unui creditor de ultima instanta in conditiile producerii riscului de neplata.
In iunie 2007 banca de investitii americana Bear Stearns anunta ca cele doua fonduri de
hedge(Un fond hedge este un fond de investitii cu un numar limitat de investitori, nereglementat
si neinregistrat la o autoritate de supraveghere a pietei de capital, cu obiectiv ce atinge o anumita
performanta si care incearca sa obtina rentabilitatile-tinta indiferent de trendurile de pe bursa.) pe
care le gira pierdusera aproape tot capitalul lor si ca ea insasi pierduse in 3 zile toate lichiditatile
sale (17 miliarde USD), fiind in pragul falimentului. Era debutul crizei subprime, care a fost
bulgarele de zapada ce a declansat actuala criza financiar-economica globala.
tendinta si a mentine consumul la un nivel ridicat, inclusiv pentru persoanele cu venituri scazute,
administratia americana a stimulat creditarea imobiliara si de consum. Nivelul de indatorare a
gospodariilor a atins un prag record in 2007, de cca. 93% din PIB (77% reprezentand doar
creditul ipotecar),in timp ce rata de economisire a tins sa se reduca, potrivit FMI (dupa
Sapir, 2008a), de la 18% din PIB in anul 2000, la 13,6% in anul 2007.
E. Complexitatea pietelor financiare si a inovatiilor generate de
explozia creditului imobiliar a condus la o evaluare eronata a
preturilor titlurilor.
Deoarece preturile caselor au avut o tendinta aproape constanta de crestere (K. Rogoff, C.
Reinhart, 2008) si, din acest motiv, refinantarea creditelor imobiliare a fost relativ facila, titlurile
financiare emise pe seama lor au avut, pe anumite componente ale lor, rating-urile cele mai
ridicate, AAA.
Aceste piete, ale produselor financiare derivate, sunt departe de a fi piete cu concurenta
perfecta, asimetriile de informare fiind substantiale (si datorita lanturilor foarte lungi de
intermediere create pe drumul crearii si tranzactionarii lor). Drept urmare, opineaza unii
specialisti (R. Vranceanu, 2006), preturile se pot stabili la niveluri ce depasesc valoarea de
echilibru a activelor, ca urmare a ignorantei si a unui optimism irational, nefondat. R. Boyer
(2008) explica aceasta situatie prin particularitatile pietelor financiare, in cadrul careia se
tranzactioneaza anticipari si asteptari ale valorilor viitoare ale diferitelor titluri, marcate de
numeroase incertitudini derivate din evolutia conjuncturii economice, a comportamentelor
strategice ale operatorilor, din gradul de cunoastere si de intelegere a acestor produse. Potrivit
acestuia, cand incertitudinile cresc, operatorii sunt atentati sa acorde mai multa incredere opiniei
conventionale impartasita de piata (ansamblul operatorilor), decat propriilor evaluari (astfel
producandu-se si efectul de turma), situatie care conduce cel mai frecvent la impingerea
comportamentelor catre extreme: exuberantasau pesimism exagerate. In aceste conditii insa,
prin insumarea comportamentelor individuale, presupuse a fi rationale, nu se ajunge la o
rationalitate colectiva, ci mai curand la o irationalitate colectiva (J.Sapir, 2008a).Astfel de
evolutii favorizeaza aparitia de crize.
In plus, nu doar complexitatea produselor face dificila evaluarea corecta a riscurilor si a
preturilor ci si interconexiunile dintre segmentele pietei financiare, nu intotdeauna foarte bine
cunoscute. Drept urmare, unii economisti vorbesc chiar despre existenta pe aceste piete a unor
riscuri necuantificabile. J. P. Fitoussi afirma chiar ca:..Suntem aproape siguri ca actorii de pe
aceste piete nu stiau prea bine ce fac. Ei cumparau si vindeau titluri, a caror evaluare
concomitenta a devenit aproape imposibila. (Le Monde, octobre2008).
In acelasi an Carrefour a fost nevoit sa inchida unul din cele doua hipermarketuri detinute
la Braila, fiind singurul astfel de magazin inchis de catre un mare retailer international pe piata
romaneasca
Anul 2009 a insemnat pentru Carrefour Romania o cifra de afaceri de 4.352.594.422 lei si
un profit de 88.014.083.
Desi reteaua din Romania a avut cea mai mare crestere a vanzarilor din Europa, de 6,9%,
in primul trimestru din 2009, incasarile pe magazin au fost serios afectate de criza economica. La
acelasi numar de magazine, vanzarile Carrefour de pe piata romaneasca au scazut cu 5,1%, iar
cresterea raportata se explica doar prin cresterea numarului de magazine.
Anul 2009 a insemnat astfel pentru hypermarketuri o stagnare in cifra de afaceri. Intr-un
top al retailerilor ca cifra de afaceri, Carrefour se situa pe pozitia a doua, dupa Metro si pe pozitia
a treia intr-un clasament al cifrei cumulate la nivel de grup, dupa Metro si Rewe.
Pozitia sa este puternic amenintata de ceilalti doi competitori, Real si Kaufland, ambii
aflati intr-un trend ascendent al deschiderilor.
Un an mai tarziu cifra de afaceri a scazut la 3.918.829.019 lei, dar profitul aproape ca s-a
dublat la 140.752.179 lei.
Pentru 2011, compania a raportat o cifra de afaceri de 4.031.266.685 lei si un profit net
de 133.799.794 lei.
In 2011, pe piata din Franta Carrefour a vandut cu 2,4% mai putin comparativ cu 2010.
Explicatia oficiala pentru declinul din 2011 se referea la o activitate promotionala intentionat
redusa si investitii in vederea reducerii consistente a preturilor.
In Romania, vanzarile Carrefour au crescut in 2011 cu 4,8%, la 1,184 datorita atat
extinderii retelei de magazine, cat si efectului unui TVA mai mare cu 5 puncte procentuale fata
de primul semestru din 2010.
In perioada 2011-2012, gupul Carrefour a adoptat strategia de iesire de pe pietele in care
rezultatele sunt sub asteptari. Compania Carrefour si-a vandut operatiunilor sale din Malayezia
catre grupul japonez Aeon pentru 250 milioane de euro.
La inceputul lunii octombrie 2012, Carrefour si-a vandut si operatiunile din Columbia
pentru doua miliarde de euro, dupa ce in luna iunie, s-a retras de pe piata din Grecia, iar in luna
august de pe piata din Singapore.
Strategia grupului Carrefour este de a se axa pe activitatile de baza si a-si aloca resursele
pe tarile mature unde ocupa pozitii puternice precum si pe pietele emergente.
Retailerul francez se concentreaza si asupra unui plan de reducere de preturi, pentru a
atrage inapoi cumparatorii, in contextul in care grupul se asteapta ca consumatorii sa-si limiteze
cheltuielile.
Conform raportarilor financiare, Carrefour si-a ajustat in 2012 preturile pe toate pietele
in care opereaza, au facut-o insa astfel incat sa nu le afecteze prea mult marjele brute.
In anul 2013 Carrefour se va concentra, printre altele, asupra preturilor, dar mai ales
asupra perceptiei pe care o au consumatorii despre cat de scumpe sau ieftine sunt magazinele
Carrefour.
5,000,000,000
160,000,000
4,500,000,000
140,752,179
140,000,000
4,352,594,422
133,799,794
4,031,266,685
3,918,829,019
3,800,425,375
120,000,000
4,000,000,000
3,500,000,000
3,000,000,000
2,500,000,000
100,000,000
88,014,083
2,640,916,772
82,395,719
74,095,696
2,000,000,000
40,000,000
1,000,000,000
20,000,000
500,000,000
2008
2009
2010
Profit
Cifra de afaceri
60,000,000
1,500,000,000
0
2007
80,000,000
0
2011
4. McDonalds
McDonald's Corporation este cel mai mare lant de restaurante de tipul fast-food din
lume, vanzand cu prioritate hamburgeri, pui, cartofi prajiti, amestecuri de bauturi racoritoare pe
baza de lapte (asa numitele milkshake-uri) si bauturi carbo-gazoase. Mai recent, a inceput sa
ofere si salate, fructe, snack wraps si carrot sticks. McDonald's este si cel mai mare retailer
global din domeniul serviciilor alimentare, cu peste 32.000 de restaurante in 117 tari.
Afacerea a inceput in 1940, cu un restaurant deschis de fratii Dick si Mac Macdonald in
San Bernardino, California. Introducerea "Sistemului de Servire Rapida" in 1984 stabilea
principiile restaurantelor fast food. Corporatia prezenta isi dateaza fondarea din timpul
deschiderii restaurantului franciza de catre Ray Kroc, din Des Plaines, Illinois din 15 aprilie
1955, acesta fiind al noualea restaurant McDonald's. Kroc a cumparat mai tarziu drepturile legale
ale fratilor McDonald asupra companiei si a condus expansiunea sa in toata lumea.
Odata cu extinderea plina de succes a companiei McDonald's pe multe piete
internationale, compania a devenit un simbol al globalizarii si al raspandirii stilului de viata
american. Proeminenta sa in influentarea masiva a modului de a manca al diferitelor categorii
sociale, a creat de asemenea un frecvent subiect de dezbatere publica legat de obezitate, etica
corporatista si responsabilitatea fata de consumator. A creat, ca un produs secundar si un jargon
specific, asa cum ar fi expresia junk food in loc de fast food, adica mancare gunoi in loc de
mancare rapida.
Unii analisti sugereaza ca nivelul de prestare al serviciilor din tarile in care McDonald's
deschide restaurante creste odata cu intrarea companiei pe piata. Un grup de antropologisti a
produs un studiu numit Golden Arches East (Stanford University Press, 1998, editat de James L.
Watson), studiu care analizeaza impactul pe care McDonald's l-a avut in Asia de Est, si in
particular in Hong Kong. Atunci cand a deschis primul restaurant in Hong Kong in 1975,
McDonald's a fost primul restaurant cu toalete curate, atragand numerosi clientisi obligand alte
restaurante sa-si imbunatateasca standardele. In Asia de est in special, McDonald's a devenit un
simbol al dorintei de a imbratisa normele culturale vestice. McDonald's a initiat un parteneriat cu
cea de-a doua companie petroliera din China, Sinopec, pentru a beneficia de noul trend de
folosire al automobilelor personale, si a deschis numeroase restaurante drive-thru.
In afara imbunatatirii standardelor in domeniul serviciilor, McDonald's a schimbat si
obiceiurile locale. Un studiu Watson sugereaza ca, prin popularizarea ideii de mese rapide la
restaurant, McDonald's este in avangarda in eliminarea unor tabuuri, ca de exemplu mancatul in
timpul mersului (In Japonia). Compania este prezenta in Romania din iunie 1995, cand a fost
deschis primul restaurant la parterul Complexului Comercial Unirea. In 2012, compania
opereaza o retea de 64 de restaurante in 21 de orase, dintre care 28 de restaurante in Bucuresti si
36 in restul tarii si are peste 4.000 de angajati, din care peste 40% lucreaza in regim part-time. In
cei 18 ani de prezenta pe piata din Romania compania a investit circa 300 milioane euro in
dezvoltarea retelei si a avut peste 500 milioane de clienti, adica o medie de 140.000 clienti pe zi.
McDonald's detine si o fabrica unde se produc chifle, situata pe Platforma Titan (localitatea
Cernica). Fabrica se intinde pe o suprafata de 4.000 mp, si-a inceput activitatea in iunie 2010,
necesitand investitii de 15 milioane euro.
La mijlocul anilor 90, McDonalds a intentat procesul McLibel. Doi activisti englezi,
David Morris si Helen Steel, au distribuit pe strazile Londrei fluturasi cu titlul Ce nu este in
regula la McDonald's?. McDonald's le-a scris lui Steel si Morris cerandu-le sa inceteze actiunea
lor si sa isi ceara scuze, iar atunci cand acestia au refuzat compania i-a dat in judecata pentru
calomnie. Procesul, ce a durat mai mult de doi ani a devenit 'cel mai mare dezastru PR din istoria
omenirii' pentru companie. Tehnicile de publicitate si politica de afaceri a companiei au fost atent
analizate de catre Inalta Curte de Justitie din Londra si prezentate pe larg in presa, presa ce a
perceput procesul ca pe un fel de lupta intre David si Goliat (conform legii engleze nu se acorda
ajutor legal acuzatiilor intr-un proces de defaimare, asa ca Steel si Morris s-au ocupat aproape
singuri de toate problemele legale ale procesului in timp ce McDonald's a fost reprezentat de o
intreaga echipa de avocati). In iunie 1997, judecatorul a decis in favoarea McDonald's, acordand
companiei dreptul la a primi 60,000 ca despagubiri, suma ce ulterior a fost redusa la 40,000 de
catre Curtea de Apel. Suma a fost micsorata deoarece judecatorul a decis ca unele dintre
acuzatiile aduse de catre Morris si Steel s-au dovedit a fi adevarate inclusiv faptul ca McDonald's
exploata copii in reclamele sale, era o organizatie de tip anti-comercial si in mod indirect
exploata si producea suferinta animalelor. Steel si Morris au anuntat ca nu au nici cea mai mica
intentie sa plateasca, iar compania a confirmat mai trziu faptul ca nu vor proceda la urmarirea in
justitie pentru a primi banii hotarti prin proces.
In 2003, McDonald's se vede in fata unei scaderi a volumului de vanzari, pentru prima
data dupa criza din anii 90. Scaderea a fost explicata de catre conducerea companiei ca fiind
rezultatul situatiei economice globale care a dus la intensificarea concurentei atat in interiorul
Statelor Unite, cat si pe piata internationala.
In luna octombrie 2003 a fost inregistrata o scadere globala de 1,8% la restaurantele
deschise in ultimele 13 luni. Aceasta cifra este relevanta pentru ca aduce informatii pertinente de
spre bugetele pe care le aloca oamenii pentru mancare, bugete cheltuite atat la restaurantele
proprii, cat si la cele aflate sub franciza McDonald's.
Un studiu McDonald's arata ca tendinta de consum a oamenilor a scazut in toate regiunile
pe care le-a analizat. Astfel, in Statele Unite si Europa, scaderea inregistrata a fost de 2,2%, in
timp ce in Asia, Orientul Mijlociu si Africa, scaderea a ajuns la 2,4%. Doar in Canada rezultatele
companiei au fost pozitive in luna octombrie.
McDonald's a dominat piata ani la rand, dar parea ca pierde teren in fata unor competitori
ca Burger King, care a reusit sa-si regandeasca oferta astfel incat sa tina pasul cu schimbarile din
comportamentul consumatorilor. De asemenea, cresterea si diversificarea ofertei unor lanturi ca
Starbucks sau SubWay sau indreptarea consumatorilor loviti de criza catre restaurante mai mici
cu o oferta mai atractiva si mai ieftina, au fost alte elemente care au venit impotriva
McDonald's.
In schimb, in ultimii ani, McDonalds Romnia conduce detasat in topul operatorilor din
domeniu. Criza financiara nu a impiedicat planurile de dezvoltare ale lantului McDonalds in
Romnia, reprezentantii companiei anuntand ca sunt in grafic cu planurile de extindere pentru
2009. Astfel, la sfrsitul lunii aprilie, McDonalds deschidea McDrive-ul pe doua nivele din
Drumul Taberei - Billa, prima locatie din acest an si, totodata, cel mai mare restaurant al
companiei de pe piata locala. Investitia in noul McDonalds, de patru milioane de euro, a fost a
doua de o asemenea anvergura dupa ce, anul trecut, lantul de fast food deschidea o locatie
450,000,000
35,000,000
400,000,000
418,284,472
403,079,465
29,691,963
398,355,242
30,000,000
350,000,000
300,000,000
25,000,000
24,869,302
299,554,956
250,000,000
20,000,000
17,799,874
19,227,810
200,000,000
15,000,000
150,000,000
Profit
Cifra de afaceri
10,000,000
100,000,000
5,000,000
50,000,000
0
0
1
5. KPMG
KPMG este o companie americana de consultanta si audit care face parte din grupul
celor mai mari patru firme de audit din lume numit Big Four, alaturi de PricewaterhouseCoopers,
Ernst & Young si DeloitteToucheTohmatsu.
Initialele KPMG reprezinta numele fondatorilor organizatiei: Piet Klynveld,William
BarclayPeat, James Marwick si Reinhard Goerdeler. Dupa o serie de expansiuni si fuziuni,
reteaua moderna de firme s-a nascut in 1987 prin unificarea firmelor de audit PMI (PeatMarwick
International) si KMG (Klynveld Main Goerdeler).
Firmele membre in reteaua KPMG au birouri in 152 de tari. Impreuna, firmele membre au
mai mult de 145.000 de angajati, inclusiv peste 7.000 de parteneri, aproximativ 105.000
profesionisti si peste 23.000 de persoane in functii administrative si de suport. Aceasta
combinatie unica intre cunostinte nationale puternice si o retea regionala si multinationala
echilibrata pune la dispozitia clientilor companiei un sistem de servicii de cea mai buna calitate,
precum si capacitati de consultanta transfrontaliera.
KPMG a fost una dintre primele firme de servicii profesionale care si-a adaptat serviciile in
functie de domeniile specifice ale economiei si care se concentreaza in continuare asupra
furnizarii unor servicii coordonate, de calitate, organizatilor din cinci domenii principale de
140,000,000
120,000,000
100,000,000
80,000,000
4,000,000
130,147,486
125,134,6203,500,000
3,411,190
115,354,985
109,563,568
3,000,000
89,163,448
2,429,129
2,500,000
2,000,000
1,909,819 1,931,320
60,000,000
1,500,000
40,000,000
Cifra de afaceri
1,000,000
20,000,000
0 77,640
2007
2008
Profituri
500,000
2009
2010
0
2011
KPMG in Romania a anuntat o cifra de afaceri de 156.85 milioane de lei pentru anul
financiar incheiat la 30 septembrie 2012, in crestere fata de anul precedent. Aceste cifre se
bazeaza pe situatii financiare intocmite in conformitate cu Standardele Internationale de
Raportare Financiara si includ operatiunile birourilor KPMG din Romania si din Republica
Moldova.
Serban Toader, Senior Partner al KPMG in Romania si Moldova, comenteaza: Este o
performanta solida intr-o perioada in care piata serviciilor de consultanta in Romania s-a
contractat si in care climatul economic a ramas incert. Am continuat sa atragem si sa retinem
oamenii talentati pe care ni-i doream, proactivi si adaptabili la noul mediu de afaceri, dezvoltand
noi servicii ce raspund nevoilor actuale ale clientilor.
Serban Toader concluzioneaza: Strategia noastra pentru urmatorii trei ani este
ambitioasa, se bazeaza pe resurse globale si regionale si pe cei peste 650 de specialisti din
Romania. Climatul de afaceri ramane dificil i cautam in permanenta noi modalitati prin care sa
ajutam clientii sa evolueze, sa minimizeze riscurile inerente, oferindu-le confortul necesar pentru
a gestiona stresul acestei perioade incerte si pentru a avea controlul asupra performantei
companiilor lor.
In plina criza economica, profiturile KPMG au avut o crestere spectaculoasa. Anul 2005 a
fost un punct critic pentru multinationala, cu o pierdere de -47 361 lei insa treptat, profiturile
acesteia s-au ridicat, in ciuda celei de-a doua mare criza economica, declansata in 2007,
ajungand de la 77 640 RON in anul mentionat anterior, a atins punctual maxim in 2009,
3411190, apoi, o involutie a profitului, o cifra de 1 931 320 RON in 2011. Probabil, cauza
acestor salturi a fost chiar bine-cunoscuta criza economica, se pare ca frauda iese mai mult la
suprafata in timpul unei recesiuni in comparatie cu perioadele de crestere economica. Atentia
sporita acordata de catre organizatii gestionarii riscurilor de frauda in timpul crizei este rezultatul
nevoii de a impune controale mai stricte asupra costurilor in conditiile reducerii resurselor
disponibile, dupa cum a declarat Jimmy Helm, partener KPMG si coordonatorul departamentului
de Investigare a Fraudelor din Europa Centrala si de Est.
Pentru a afla mai multe despre relatia existenta intre frauda si actuala criza financiara au
fost intervievati de catre KPMG manageri din organizatii situate in 7 tari ale Europei Centrale si
de Est (CEE).
S-a dovedit ca in cele mai multe tari, aproximativ jumatate dintre cei intervievati au
sustinut ca au identificat o crestere a numarului fraudelor detectate in organizatia lor in 20092010.La polul opus s-a situat Republica Ceha, unde mai putin de 10% dintre respondenti au
constatat o crestere a numarului de fraude detectate. 58% dintre participantii din Romania au
depistat o crestere a numarului cazurilor de frauda in organizatiile lor.
Sectoarele de activitate in care s-a observat cu preponderenta aceasta tendinta sunt
vanzarile (64% in CEE, 86% in Romania), achizitiile (41% in CEE, 57% in Romania),
gestionarea stocurilor (32% in CEE, 57% in Romania) si administrarea activelor (27% in CEE)
Nu a existat un model clar al tipurilor de frauda pentru care s-a observat o crestere
a numarului de cazuri detectate, dar cele mai raspandite tipuri au fost conflictele
de interese si actele comise in complicitate cu partenerii de afaceri (45%), furtul
sau scurgerea de informatii confidentiale (45% in CEE, 43% in Romania), platile
frauduloase (41% in CEE, 43% in Romania), utilizarea frauduloasa a mijloacelor de
stimulare a vanzarilor (41% in CEE, 57% in Romania), precum si mita si coruptie
(43% in Romania). Cele mai multe dintre acestea reprezinta in mod traditional
cazurile cele mai raspandite de frauda, dar este interesant de remarcat ca scurgerea
de informatii are un procent atat de ridicat printre celelalte raspunsuri: s-ar putea
sa evidentieze valoarea sporita a informatiilor comerciale intr-o perioada in care
conditiile pietei sunt dificile.
Despre Romania, studiile KPMG cu privire la politicile fiscale a 19 dintre economiile din G20
arata ca nivelul datoriilor publice se aflau deja la limita cu mult inainte de aparitia crizei
financiare globale, iar impactul imbatranirii populatiei si a unei economii mondiale
interconectate necesita politici pe termen lung pentru a preveni inrautatirea conditiilor de
indatorare.
Chiar daca Romania are un avantaj in ceea ce priveste pozitionarea fata de criza datoriilor
suverane, in sensul ca acesta se situeaza sub pragul de 60% stabilit in Tratatul de la Mastricht,
totusi nevoia de a avea o strategie fiscala clara construita pe termen mediu si lung devine din ce
in ce mai necesara avand in vedere contextul global", a afirmat Serban Toader , Senior Partner al
KPMG Romania.
Raportul constata ca acele tari care aveau nivele ridicate ale datoriei brute inainte de inceperea
crizei mai mare de 60% din produsul intern brut (PIB) - au fost cele care au avut capacitatea
limitata de a raspunde in mod adecvat la aceasta problema si care se confrunta si acum cu un
proces mai dificil si mai lung pentru a ajunge iar la stabilitate fiscala.
"Directiile principale ale acestei strategii ar trebui sa fie sustinute de predictibilitatea si
stabilitatea cadrului legislativ fiscal pentru a spori increderea mediului de afaceri in a considera
Romania o jurisdictie favorabila investitiilor si dezvoltarii activitatii pe termen mediu si lung", a
adaugat Ramona Jurubita, Partener in cadrul KPMG Romania.
In timp ce studiile indica faptul ca aceste probleme adanc inradacinate nu vor disparea
probabil prea curand, se constata de asemenea ca perspectiva de crestere economica mondiala
lenta din viitorul apropiat, cumulata cu cresterea costurilor create de imbatranirea populatiei
pentru multe guverne, va avea un impact asupra tintelor sustenabilitatii fiscale. Acest lucru, la
randul sau, va spori nevoia de actiuni sustenabile fiscal (cum ar fi gestionarea bugetului intr-o
maniera prudenta si restabilirea bilantului) in urmatorii 40 de ani.
Conform raportului, cea mai mare povara a datoriei guvernamentale o au tarile dezvoltate,
chiar daca atat economiile dezvoltate, cat si cele in curs de dezvoltare contribuie cu aproximativ
acelasi procent la PIB-ul mondial.
Pana in 2015, primele sapte tari dezvoltate incluse in acest studiu (Canada, Franta, Germania,
Italia, Japonia, Marea Britanie si SUA) vor realiza pana la 86,5% din totalul datoriilor sectorului
administratiei publice (AP) acumulate de cele 19 tari, in timp ce cele opt tari in curs de
dezvoltare (Argentina, Brazilia, China, India, Indonezia, Mexic, Africa de Sud si Turcia), vor
detine doar 11,6%.
Aceasta constatare este deosebit de importanta avand in vedere interconectarea tot mai mare
a economiei globale. Perspectivele de crestere lenta in orice parte sesizabila a economiei
mondiale va duce inevitabil la provocari fiscale in alte jurisdictii, facand nivelul datoriei
guvernamentale al lumii dezvoltate deosebit de ingrijorator pentru perspectivele acestor
economii in curs de dezvoltare", a declarat Nick Baker, oficial al KPMG International.
3. Concluzii
Au fost deasemenea si trimiteri la lectiile istoriei economice a lumii, mai cu seama cele
ale Marii Crize din anii 29-30. Astfel, se punea intrebarea daca
aceasta perioada de crestere prelungita (pe parcursul actualului deceniu) este cu adevarat o
crestere sanatoasa sau daca majorarea preturilorla diferite valori si active este una reala sau una
artificial intretinutaprintr-un comportament irational si un optimism intemeiat pe iluziasporirii
valorii reale.
Din pacate actuala criza a validat avertismentele anterioare, indicand
cu claritate mai multe lucruri:
- crearea unui cerc vicios al cresterii economice, bazat pe un consumexcesiv, intretinut prin
indatorare, aceasta din urma amplificata laproportii necontrolabile prin financiarizare;
- dereglementarea si liberalizarea financiara nu au condus la oalocare mai eficienta a resurselor,
actiunea lor fiind paradoxala(stimuland inovarea si concurenta, pe de o parte, cu efecte
pozitive,dar permitand insa simultan si o cursa deseori imorala dupa castig, pede alta parte, cu
efecte negative); ele nu au fost dublate de creareaunor stimulente si constrangeri
corespunzatoare, care sa ingradeascairesponsabilitatea, imoralitatea;
- necorelarea unor politici economice (cea monetara, in primulrand) cu efectele dereglementarii
si ale liberalizarii; amplitudinea efectelorsociale negative ale acestora din urma (erodarea
veniturilor claseide mijloc) a fost fie o vreme ignorata, fie ulterior contracarata cu
instrumentenepotrivite (creditele imobiliare subprime);
- in conditii de frenezie speculativa, preturile diferitelor tipuri deactive reale sau financiare se pot
indeparta mult de la valoarea lor deechilibru, iar producerea bulelor speculative conduce
aproape inevitabilla criza, o data cu spargerea iluziilor!
Premizele pentru 2013 par a fi promitatoare. Cheltuielile de consum la nivel global au
inregistrat un usor reviriment in octombrie 2012, daca va creste consumul, ne putem gandi cu
optimism la iesirea din criza. Sa fie oare asa?
Anul 2013 nu incepe deloc sub auspicii generoase. Cea mai mare economie a lumii,
Statele Unite, este pe cale sa se arunce de pe "stanca fiscala" pe care singura s-a suit si, chiar
daca se va ajunge la un acord de ultim moment, neincrederea investitorilor va persista si
redresarea economica americana va fi firava. Perspectivele de crestere ale economiei SUA nu
depasesc 2% pentru 2013, o performanta sub asteptari pentru America, obisnuitain trecut cu
ritmuri de crestere de peste 5%. Daca Statele Unite nu isi revin repede, nici restul lumii nu o va
face. Criza euro fiind departe de a se fi se fi incheiat, prognoza de crestere pentru 2013 a zonei
euro este de numai 0,5%, cu o Germanie in vadita pierdere de vitezasi o Franta care abia anul
viitor va resimti efectele experimentului Hollande de alungare a bogatilor din tara. Cum nici din
China nu se asteapta vesti bune, unde, potrivit raportului Departamentului Economic si al
Afacerilor Sociale al ONU (DESA), 2013 va marca o scadere semnificativa a cresterii,
perspectivele economice globale sunt spre catastrofale. Potrivit DESA, cresterea globala de anul
viitor va fi de numai 2,4%, dar si aceasta este o cifra dj revizuitain jos. Cum unele dintre cele
mai slabe performante se asteapta din partea tarilor europene cu care Romania are cele mai
stranse legaturi economice - Germania, Franta, Italia, Spania - anul 2013 va fi unul extrem de
greu pentru economia romaneasca.
Guvernul romanescisi propune sa reduca impozitele pe venit prin acordarea unor
deduceri pentru persoanele sarace, sa diminueze TVA la 19% si chiar la 9% pentru produsele
alimentare, sa reduca CAS cu 5% si sa mareasca salariul minim la 1200 de lei. In plus, guvernul
isi propune sa construiascascoli si spitale, sute de kilometri de autostrada precum si sa demareze
alte mari proiecte de infrastructurain care scop a si infiintat un minister special.