NR.

1. Disciplinele psihanalitice psihoterapia, psihopatologia,

metapsihologia si psihanaliza aplicat au n centrul lor:
a.
b.
c.

psihologia,

ideea de incontient
modificarea comportamentului
simptomul nevrotic
1. Psihanaliza matur abordeaz:

a.
b.
c.

dispariia simptomelor
conflictele psihice structurale generatoare de simptome
dezgroparea evenimentului traumatic

1. Psihanaliza este:
a.
un demers exclusiv intelectual
b.
un dialog ntre terapeut si pacient care urmreste interpretarea materialului
furnizat de cel din urm: simptome, vise, acte ratate, asociatii verbale, amintiri
c.
o terapie al crei fenomen central este transferul
1. Aliana terapeutic se refer la o serie de caracteristici ale Eului analizandului:
a.
capacitatea de a fi constient de disfunctia sa psihic.
b.
aspectul constient al dorintei de vindecare
c.
capacitatea de a accepta n mod constient scopurile si mijloacele
terapiei psihanalitice
d.
capacitatea de autoobservare;
e.
capacitatea de a accepta efortul, durerea si conflictul intern
f.
aspectul incontient al relatiei transfereniale Mai multe rspunsuri
pot fi corecte.
1. Concepia psihanalitic cu privire la raportul dintre sntate i boal psihic este:
a.
ntre boala psihic si sntatea psihic deosebirea este calitativ.
b.
ntre boala psihic si sntatea psihic deosebirea este doar cantitativ, nu
calitativ.
c.
ntre boala psihic si sntatea psihic deosebirea este att cantitativ, ct si
calitativ.
Micul Hans avea o frica fat de cai, care mergea pn acolo nct copilul refuza
s mai ias pe strad. Desi dotat cu o constitutie robust, micul Hans se
mbolnveste psihic. Dup o perioad n care teama fr obiect determinat a
predominat, se declanseaz fobia - frica de a nu fi muscat pe strad de un cal.
Acesta ar putea chiar s intre seara n camera sa. Alturi de fobia principal se
manifest fobii adiacente: la grdina zoologic i este fric de animalele mari; i
1

NR. 1
mai este fric de camioanele ncrcate cu multe pachete si de posibila prbusire a
calului.
Una dintre fantasmele sale din acea perioad este fantasma cu girafa :
Noaptea erau n camer o giraf mare si una sifonat si cea mare a tipat pentru c
am luat-o de pe cea sifonat. Atunci ea a nceput s tipe ncontinuu si apoi eu m-am
asezat pe girafa sifonat.
1. Fobia de cai a micului Hans:
a.
exprim deformat conflictul ambivalentei afective fat de tat.
b.
exprim deformat rivalitatea sa cu tatl, fat de care Hans simte gelozie si
ostilitate.
c.
Exprim deformat ostilitatea fa de mam
1. Fantasma cu girafa reflect:
a.
nevoia de tandretea matern
b.
dorina pentru organul genital al mamei (girafa ifonat)
c.
interventia interdictiv a tatlui (girafa cea mare) Mai multe
rspunsuri pot fi corecte
1. Frica de a fi muscat pe strad de un cal exprim:
a.
dorina de pedeaps
b.
ambivalena sa fa de tat
c.
frica de castrare
1. n actele ratate ntlnim :
o intenie contient, constituind tendina perturbat i o intenie precontient sau
incontient, reprezentnd tendina perturbatoare care interfereaz cu prima
b.
o intenie contient, constituind tendina perturbatoare i o intenie
incontient, reprezentnd tendina perturbat care interfereaz cu prima
c.
dou intentii distincte: una constient si alta preconstient sau
inconstient, care nu interfereaz
a.

a.
b.
c.
d.
e.

1. Dup Melanie Klein, indicatorii unei personalitti psihice mature sunt:

absena conflictelor psihice
capacitatea de a accepta gratificatii substitutive pentru dorintele infantile;
capacitatea de a tri plcerea ntr-un mod neconflictual
capacitatea de a iubi i a munci
echilibru ntre viata interioar si adaptarea la realitate. Mai multe rspunsuri pot
fi corecte.
ntr-un moment dificil al unei analize, psihanalistul, obosit dup o zi plin de
activitate, face urmtorul act ratat: n loc s-i comunice analizandei c proxima
sedint va avea loc lunea urmtoare, i spune luna urmtoare.
1. Acest act ratat are drept cauz:
2

NR. 1
a.
b.
c.
d.

oboseala analistului
asemnarea dintre lunea si luna, deosebite doar prin vocala e
dorinta analistului de a spatia ct mai mult cu putint sedintele cu respectiva
analizand.
intervenia hazardului

1. Conform concepiei psihanalitice, visul este:

a.
un fapt organic rezultat din diminuarea activittii creierului n timpul somnului
b.
un fenomen psihic cu sens, din el putnd afla ce se va ntmpla n viitor
c.
un fenomen psihic de compromis, produs de jocul fortelor psihice
1. Coninutul manifest al visului desemneaz:
imaginile, ideile, sentimentele pe care vistorul le pstreaz n minte
n momentul n care se trezeste sau si le poate aminti.
b.
totalitatea semnificatiilor desprinse de analiz: resturi diurne, amintiri
si dorinte din copilrie, impresii corporale, aluzii la situatia transferential.
c.
dorinele infantile refulate la care se ajunge prin interpretarea
psihanalitic
a.

1. Travaliul visului:
a. face trecerea de la limbajul coerent, afectiv al ideilor latente ale
visului la limbajul ncifrat al continutului manifest, inaccesibil
pentru constiinta vistorului sau a observatorului profan
b. desemneaz imaginile, ideile, sentimentele pe care vistorul le
pstreaz n minte n momentul n care se trezeste sau si le poate
aminti c. deconstruieste, demasc, descifreaz deformrile impuse
gndurilor visului
1. Decisive pentru formarea visului sunt:
a. dorine diurne, acceptate de Eul vistorului, dar care, din cauza unor circumstante
exterioare nefavorabile, nu au putut fi realizate.
b. dorintele fiziologice activate n timpul somnului: sete, foame, dorinte sexuale.
c. dorintele diurne neacceptate de Eu si refulate
d. dorinte infantile inconstiente, de natur sexual sau agresiv

2. Angoasa si trezirea care nsoesc comarul reprezint:

3

NR. 1
a. mijloace, desi extreme, de a mpiedica dorinta interzis, care tine de inconstient, de a
ptrunde n constient.
b. realizarea unei dorinte inconstiente, dar ea nu tine de Se, ci de Supraeu, de instanta
interdictiilor culturale, care impune o pedeaps pentru anumite dorinte neacceptate
cultural.
c. mijloace folosite de cenzur n functie de intensitatea dorintei. Mai multe rspunsuri
pot fi corecte.
3. Interpretarea freudian a visului pune accentul pe:
a. simboluri generale
b. simboluri individuale
c. simboluri universale

1.
a.
b.
c.

Prinul sau prinesa din basme simbolizeaz:

zeitai arhaice din mitologie
prinii vistorului
vistorul sau vistoarea
19.n vis, armele albe sau de foc, arpele, obiectele alungite simbolizeaz:
a. echivalenii lor din natur
b. organul sexual masculin
c. imagini arhaice nnscute minii umane Mai multe raspunsuri pot fi
corecte.

20. Dup Freud, simptomul nevrotic este:

a. expresia psihic a unei leziuni a creierului
b. un fenomen psihic cu sens
c. rezultatul reducerii funcionrii creierului
d. un semn al degenerrii cerebrale
21. Conversia isteric este:
a. transpunerea n plan somatic a unui conflict psihic
b. transpunerea n plan psihic a unei boli somatice
c. expresia unei boli somatice
22. Interpretai i comentai urmtorul vis din perspectiv psihanalitic:
O feti de cinci ani, supus unei diete n care nu i era permis s mnnce fructe,
viseaz c mnnc tart cu cpune.
4

Nume:
Centrul ID:

8.
a
9.
a
b
c
10.
a
c
d
b
c
12.
13.

22.

15.
a
ab
d
a
b 16.
c
a
b
a
cb
c
a
ba
e
11.
18.
a
ad
d 19.
aa
a
c
20
aa
a
c
d 7.
a
ab

NR. 1

bc

17.

cf

c
b

be

bb

cc

bb
b
14.
21.
b bc

cc
c