Geobiodinamica si Economie Roegeniana

C. Udriste, M. Ferrara, D. Zugravescu, F. Munteanu

Abstract
Prezentul eseu matematic reuneste idei din Economie, Geobiodinamic
a si Termodinamica. Scopul sau este de a obtine modele reale de
sisteme complexe evolutive. Mai precis eseul defineste Economia Roegenian
a si prezint
a leg
atura ntre Geobiodinamica si Economia Roegenian
a. In acest context punem n discutie izomorfismul dintre concepte
si tehnicii ale Termodinamicii si Economiei. Ca o prima aplicatie se
arat
a c
a Economia Uniunii Europene este departe de starea de echilibru. A doua aplicatie descrie gaurile negre economice ca mici parti
ale unui sistem economic global n care venitul national este asa de
mare nc
at provoac
a altora mbogatirea care saraceste. Aceste idei
se pot folosi pentru mbunatatirea cunoasterii si ntelegerii noastre
cu privire la natura dezvoltarii si evolutia sistemelor termodinamicoeconomice.

Clasificare Matematic
a: 80A99, 91B74
Clasificare J.E.L.: B41
Key words: Economie Roegeniana1 , dictionar termodinamico-economic,
gauri negre economice, echilibru economic.

variant
a mbun
at
atit
a a lucr
arii publicata n Far East J. Math. Sci. (FJMS) 28, No.
3, 681-693 (2008)
1
a c
arei arhitectur
a se bazeaza pe opera matematicianului si economistului roman
Nicholas Georgescu Roegen

C
ateva reflectii privind
dualismul artificial-natural

Ca orice sistem viu (sau sistem fundamental pentru viata), Sistemul Pamant
nteles ca Planeta, este extrem de dificil de definit si de caracterizat n mod
coerent si complet. In prezent, omenirea se afla ntr-o era moderna a evolutiei
sale n care societatea informationala este n plina dezvoltare. In acelasi
timp, o societate bazata pe cunoastere (ce nu este nca pe deplin maturizata
sau functionala) poate fi privita ca fiind ntr-o stare emergenta. Avand n
vedere acest context general, vom ncerca o definitie a Sistemului PlanetaPamant, care se extinde dincolo de structurile sale naturale (anorganice,
organice sau de viata), care sunt deobicei obiectul de studiu pentru Geostiinte
si / sau Biologie si Biochimie. Cu toate acestea, pe langa structurile naturale,
artefactele create de om au fost, de asemenea, produse n ntreaga istorie
a omenirii si, dupa adaugarea si combinarea cu cele naturale, au dus la o
simbioza complexa (sau la un nou-concept al Economiei cunoscut sub numele
de ntregul viu comun). In prezent, o lista posibila a unor astfel de sisteme
create de om, cu impact semificativ (ecologic, economic, politic, cultural si
social) poate include elemente de genul:
a) ntreg ansamblul de sisteme destinate pentru generarea si distribuia
de energie electrica. La acestea adaugam extragerea si rafinarea titeiului
precum si distributia de produse derivate din petrol clientilor industriali si
celor individuali;
b) ntreaga retea combinata de drumuri, cai ferate si linii aeriene care
alcatuiesc infrastructura necesara pentru comert si turism, ce implica circulatia
de bunuri si de persoane;
c) productia si distributia activitatilor din orice tip de bunuri (marfare
sau non-marfare).
Toate aceste sisteme create de om (vezi cartea Popescu-Tasnadi [8]), cand
sunt n interactiune cu cele naturale, n care se gasesc si / sau cu care
interactioneaza pentru coexistenta normala a lor, genereza sisteme complet
noi, de un tip calitativ diferit. Sistemele naturale si artificiale care sunt
acum amestecate, interactioneaza, fiind interconectate si interdependente,
permanent definindu-se si influentandu-se reciproc, dand astfel nastere la o
dinamica noua si calitativ diferita. Aceasta noua simbioza si dinamica sa
sunt doar partial controlabile sau predictibile, iar pentru a fi ntelese (chiar
si numai partial) trebuie sa fie examinate printr-o abordare interdisciplinara,
2

o re-evaluare a stiintelor clasice, o schimbare fundamentala n punctele de

vedere si tehnicile folosite pentru studiu, pentru a modela si a prezice astfel
de sisteme complexe [Holden 1996].
Investigatiile au fost initiate si cercetarea se desfasoara n lumea larga
pentru a elucida care sunt cele mai bune directii de studiu pentru acest hibrid artificial-natural. Din multitudinea rezultatelor obtinute pana acum ca
urmare a acestor activitati, ramane de mentionat ca singura metoda capabila
de a studia un obiect de o astfel de holistica si diversitate, cu o abordare integratoare, este Stiinta Complexitatii [Internet 2006]. In aceasta noua viziune,
comportamentul si dinamica sistemului Planeta-Pamant sunt determinate
simultan prin doua sisteme de forta majora:
a) interactiunile complicate dintre crusta, atmosfera, hidrosfera si ionosfera, a caror activitate este n plus influentata si modulata de dinamica
sistemului solar (furtuni electromagnetice, vant solar, curentii ionosferici si
telurici, petele si eruptiile solare, mareele etc);
b) componentele sociale esentiale care definesc n evolutia lor noi nevoi si
oportunitati, rezultand o lume n continua schimbare de artefacte, si, prin urmare, un cuplaj permanent ce modifica interactiunea ntre natural si artificial
pe ntreaga planeta.
Din aceasta perspectiva, studiile/stiintele, sociologice, economice sau ingineresti trebuie sa fie reconfigurate si integrate ntr-un subiect mai mare
si mai larg (meta-stiinta), care transcende si recombina interdisciplinar n
scopul de a crea un nou cadru n care fiecare parte ar depinde si ar fi sustinuta
de celelalte elemente. La primul pas, generarea si aplicarea n practica a
fenomenelor mentionate anterior a nceput deja si un numar tot mai mare
de cercetatori se refera mai frecvent la astfel de noi meta-domenii, precum
bioeconomie, biogeofizica, geobiofizica, astrobiofizica ca si bioelectronica, microelectromecanica si jurisdinamica. Desi nu sunt nca pe deplin mature sau
nu s-au dezvoltat complet ca meta-stiinte, le putem considera n continuare
ca etape intermediare n jurnalul integrarii mai multor stiinte diferite ntr-un
nou domeniu actual. Noi putem aprecia ca acest lucru poate fi identificat
ca primul semn de integrare a diferitelor discipline, care n cele din urma
poate conduce spre un singur concept global, probabil similar ntr-o anumita
masura cu conceptul Gaia [Lovelock 1987, Lenton 1998]. Ar trebui sa fie
clar ca, odata ce o astfel de meta-stiinta este generata, disciplinele, cum ar
fi economia si sociologia nu vor mai fi studiate separat sau independent, ci
interdependent si ntotdeauna n contextul lor de co-evolutie interactiva cu
3

sistemul Planeta-Pamant.
Prin urmare, n acest nou context se poate astepta interes sporit si studii
mai intense n urmatoarele directii posibile: (1) stimularea transferului de
cunostinte ntre diferite domenii si ncurajarea abordarilor pluri- si interdisciplinare; (2) evaluarea capabilitatilor metodologiilor din zilele noastre de
a ntelege teoretic si experimental trecerea de la o parte la ntreg, de la
complicat la complex; (3) descoperirea sau inventarea de noi concepte experimentale, modele, teorii, metode si tehnici de monitorizare si evaluare a
sistemelor disipative ierarhice, care evolueaza departe de echilibrul termodinamic; (4) dezvoltarea si utilizarea cu succes a infrastructurii educationale
care poate asigura transferul si filtrarea informatiilor si sa aduca cunostinte
specifice si know-how.
Obiectivul principal este de a educa noua generatie si de a re-educa
generatia actuala schimband paradigma reductionista curenta la una noua de
neliniaritate si complexitate. Acest lucru ar trebui sa conduca la o ntelegere
mai buna a fenomenelor actuale, la cresterea capacitatii si dorinta de a asimila noi cunostinte si sa adopte un cadru de explorare a mintii, n scopul de a
genera noi cunostinte. Prin urmare, o consecinta pe termen lung a unei noi
infrastructuri de nvatamant ar trebui sa fie crearea si propagarea n societate a unei atitudini de nvatare pe tot parcursul vietii, bazata pe o educatie
formala dar, de asemenea, inclusiv pe una informala si una non-formala, precum si, cuprinderea atat a aspectelor localizate cat si a celor delocalizate (de
exemplu, e-learning).
Wikipedia: Nicholas Georgescu-Roegen, nascut Nicolae Georgescu (Constanta, Romania, 04 februarie 1906; Nashville, Tennessee, 30 octombrie 1994),
a fost un matematician roman, statistician si economist, cel mai bine cunoscut pentru opera sa Magnum Opus, 1971, care considera ca cea de a doua
lege a termodinamicii (energia libera tinde sa se disperseze sau sa se piarda
n forma de energie marginita) guverneaza si procesele economice. Cartea sa
este considerata fundamentul unui nou domeniu numit termoeconomie.
Roegen a introdus n economie conceptul de entropie, similar cu cel din
termodinamica, creand fundamentul care mai tarziu s-a dezvoltat n economia evolutiva. De asemenea, cercetarile sale au contribuit semnificativ la
dezvoltarea bioeconomiei si a ecoeconomiei.
In aceasta lucrare vom dezvolta viziunea lui Nicolae Georgescu Roegen,
care leaga fenomenele economice de entropie. In acest scop, vom identifica o
corespondenta formala ntre procesele economice si procesele termodinamice,
4

cu implicatii euristice pentru caracterizarea dinamicii si evolutiei sistemelor

economice. Apoi, pe baza acestui formalism, vom studia problema de stabilire a unor conditii de echilibru economic n cazul agregarii unor subsisteme economice initial stabile si independente ntr-o entitate functionala,
de exemplu arhitectura Economiei Comunitatii Europene. In mod similar, intentionam sa extindem conceptul de gaura neagra din astrofizica
la economie. Acest lucru este posibil prin aplicarea modelarii matematice
la fenomene economice formalismul deobicei folosit pentru a modela procese
entropice. Pentru a aplica cu succes un astfel de formalism trebuie sa cream
un dictionar care reflecta dualismul Termodinamica-Economie, identificand
corespondente ntre parametrii fizici si cei economici. Acest dictionar se vrea
un instrument si totodata un exemplu propus n aceast eseu care ilustreaza
capacitatea de a transfera si de a utiliza cunostinte si teorii de la un domeniu initial, bine stabilit si structurat (Termodinamica, n acest caz), pentru
ntelegerea si modelarea ntr-un domeniu controversat (Macro-economia).

Dictionar Termodinamico-Economic

Termodinamica este importanta ca model de teorie fenomenologica, care descrie si unifica anumite proprietati ale unor tipuri de sisteme fizice diferite.
Exista multe sisteme n biologie, economie si stiinta calculatoarelor, pentru
care o organizare similara si unitar-fenomenologica ar fi de dorit. Scopul nostru este de a prezenta anumite caracteristici ale economiei ce sunt inspirate
din termodinamica si viceversa. In acest context oferim un Dictionar care reflecta izomorfismul Termodinamica-Economie. Analogia analitic-matematica
formala ntre economie si termodinamica este de acum destul de bine-cunoscuta
sau cel putin acceptata de catre economisti si fizicieni deopotriva2 . Pornind
de la respectivele observatii, lucrarile lui Udriste si al. (2002-2012) construiesc un izomorfism ntre termodinamica si economie, admitand ca legile
fundamentale sunt, de asemenea, n corespondenta, prin intermediul identificarii noastre. Prin urmare, fiecare sistem termodinamic este n mod
natural echivalent cu un sistem economic, iar legile din termodinamica au
corespondenta n economie.
In cele ce urmeaza, sa reproducem corespondenta dintre variabilele caracteristice de stare si legile termodinamicii cu cele din macro-economie asa cum
2

vezi si Econofizica care este o disciplina aparuta n acest sens

a fost descrisa n Udriste si colab. (2002-2012) pornind de la teoria pe care

se fundamenteaza economia Roegeniana expusa n 1971. Acestea permit, de
asemenea, sa includem n economie ideea de gaura neagra cu o semnificatie
similara cu cea din astrofizica [Udriste, Ferrara 2007].

TERMODYNAMICA
U=energie interna
T=temperatura
S=entropie
P=presiune
V=volum
M=energia totala (masa)
Q=sarcina electrica
J= moment unghiular
(spin)
M=M(S,Q,J)
= viteza unghiulara
= M
J
M
= Q =potential electric
TH = M
=temperatura Hawking
S

ECONOMIE
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...

G=potential de crestere
I=stabilitatea politica interna
E=entropie
P=nivelul preturilor (inflatie)
Q=volum, structura, calitate
Y=venitul national (venituri)
I=investitii totale
J=moment unghiular economic
(spin economic)
Y=Y(E,I,J)
Y
=nclinatie marginala spre rotire
J
Y
=nclinatie marginala spre investitii
I
Y
=nclinatia marginala spre entropie
E

Aceasta corespondenta de factori izomorfi poate schimba reciproc relatiile

structurale dintr-o disciplina n alta. Iata de ce termodinamica si economia
sunt doua fatete ale fenomenelor din lumea reala.
Ecuatia fundamentala Gibbs-Pfaff din termodinamica dU T dS + P dV +
P
a n Ecuatia fundamentala Gibbs-Pfaff din economie
k k dNk = 0 se schimb
P
dG IdE + P dQ + k k dNk = 0. Aceste ecuatii sunt combinatii ntre
prima lege si a doua lege (n termodinamica, respectiv economie). A treia lege
din termodinamica lim S = 0 sugereaza a treia lege din economie lim E =
T 0

I0

0 (daca stabilitatea politica interna I tinde la 0, sistemul se blocheaza,

adica entropia devine E = 0; echivalent, pentru mentinerea functionalitatii
sistemului economic trebuiesc generate perturbari).
Variabilele de proces W = lucru mecanic si Q= caldura sunt introduse
n termodinamica prin lucrul mecanic elementar, dW = P dV (prima lege),
si respectiv prin a caldura elementara dQ = T dS, pentru procese reversibile,
6

sau dQ < T dS, pentru procese ireversibile (a doua lege). Corespondentele

lor n economie,
W = bogatia sistemului, q = productia de bunuri
sunt definite prin dW = P dq (bogatia elementara n economie) si dq = IdE
sau dq < IdE (a doua lege sau productia elementara de bunuri3 n economie).
Uneori un sistem termodinamic se gaseste ntr-un camp electromagnetic
~ H).
~ Campul electric extern E
~ determina polarizarea P~ si campul
extern (E,
~ determina magnetizarea M
~ . Impreuna dau lucrul mecanic
magnetic extern H
~ P~ + Hd
~ M
~ . In mod natural, un sistem ecoelementar total dW = P dV + Ed
nomic se gaseste ntr-un camp econo-electromagnetic extern (~e, ~h). Campul
investitie extern (econo-electric) ~e determina campul conditie de crestere
initiala (campul econo-polarizare) p~ si campul de crestere extern (campul
magnetic econo-extern) ~h determina cresterea (econo-magnetizare) m.
~ Toate
aceste campuri produc lucrul mecanic elementar dW = P dQ + ~ed~e + ~hdm.
~
Campurile economice introduse aici sunt impuse pe de-o parte de tipul de
sistem economic si pe de alta parte de factorii de decizie politica (Guvern,
firme publice, firme private etc).
Asocierea pe termen lung ntre Economie si Termodinamica poate fi consolidata cu noi instrumente bazate pe dictionarul anterior. Desigur, aceasta
noua idee de dictionar termodinamico-economic produce concepte diferite
fata de cele din econofizica. Econofizica pare a construi notiuni economice
similare cu cele din fizica (Cernavski si al. 2002, Londra, Tohme 2007,
Ruth 2005), ca si cand cele din economie nu sunt suficiente. Dictionarul
termodinamico-economic permite transferul informatiilor de la o disciplina
la alta (Udriste et al. 2002-2012), pastrand fondul fiecarei discipline, dupa
cum a sugerat si Roegen n 1971.
Un sistem economic bazat pe o ecuatie Gibbs-Pfaff este controlabil (vezi
[14]).
Definition Economia bazata pe sisteme economice descrise prin ecuatii
Gibbs-Pfaff se numeste economie Roegeniana.
3

o marf
a este un bun economic, produs al muncii omenesti, cu o utilitate pe sensul
vietii si destinat v
anz
arii-cump
ar
arii pe piata

Echilibrul fazelor pentru sisteme economice

eterogene

(text nou, transpus n economie dupa modelul termodinamic expus n cartea

lui Cretu [2] pg. 149-150)
Sistemele economice eterogene sunt compuse din doua sau mai multe
domenii omogene, din punct de vedere macroeconomic. Domeniile omogene
ale unui sistem economic se numesc faze. Prin componenta unui sistem economic se ntelege o firma indivizibila din punct de vedere economic. De
exemplu, un sistem economic care contine marfuri si bani este format din
doua faze si o singura componenta valoare.
Ca ipoteza de lucru, presupunem un sistem economic format dintr-o singura componenta (firma) si doua faze (marfuri si bani) si introducem notiunea
de mol economic ca unitate de masura a unei valori (valoare marfa, valoare bani). Fie m1 si m2 numarul de moli economici din fiecare faza, g
(potentialul de crestere), q (unitatea de productie), e (entropia), raportate
la un mol economic. Sistemul economic luat n studiu se considera izolat. De
aceea avem
G = G1 + G2 = m1 g1 + m2 g2 = const
Q = Q1 + Q2 = m1 q1 + m2 q2 = const
m = m1 + m2 = const.
Pentru a ajunge la punctele de echilibru, avem nevoie si de ecuatiile atasate
diferentialelor functiilor precedente,
dm1 + dm2 = 0
g1 dm1 + m1 dg1 + g2 dm2 + m2 dg2 = 0
q1 dm1 + m1 dq1 + q2 dm2 + m2 dq2 = 0
sau
dm2 = dm1
m2 dg2 = g1 dm1 m1 dg1 g2 dm2 = g1 dm1 m1 dg1 + g2 dm1
m2 dq2 = q1 dm1 m1 dq1 q2 dm2 = q1 dm1 m1 dq1 + q2 dm1
Pe de alta parte, la echilibru economic, entropia sistemului este maxima,
E = E1 + E2 = m1 e1 + m2 e2 = Emax
8

si deci conditia de punct critic liber se scrie

dE = e1 dm1 + m1 de1 + e2 dm2 + m2 de2 = 0.
Adaugam legaturile initiale (n forma diferentiala) si legaturile (ecuatiile)
Gibbs-Pfaff
dg1 = I1 de1 P1 dq1 , dg2 = I2 de2 P2 dq2 ,
pentru a obtine conditia de punct critic cu restrictii. Inlocuind n dE = 0,
gasim identitatea


dE = m1

1
1
P1 P 2

dg1 + m1

dq1
I1 I2
I1
I2


g1 + P2 q1
g 2 + P2 q 2
e2
dm1 = 0.
I2
I2
Deoarece diferentialele dg1 , dq1 , dm1 , din cadrul acestei identitati, sunt arbitrare, conditia de echilibru economic se obtine identificand coeficientii cu
zero, de unde rezulta


e1



I1 = I2 = I, P1 = P2 = P, g1 + P1 q1 Ie1 = g2 + P2 q2 Ie2 .
Cu alte cuvinte, echilibrul se ntampla la politici interne egale si preturi
egale. Mai mult, exista o marime economica = g + P q Ie, care are
aceeasi valoare pentru cele doua faze aflate n starea de echilibru economic.
Marimea economica se numeste potential economic de tip Gibbs, raportat
la un mol economic (unitate de masura pentru valori).

Echilibrul Economiei Uniunii Europene

Rationamentele din Sectiunea 3 se pot folosi si pentru problemele din acesta

Sectiune, dar explicatia respectiva nu tine seama de teoria legaturilor neolonome si de teoria multiplicatorilor Lagrange, specifice optimizarilor cu
legaturi. Din acest motiv, preferam metoda aplicata de Udriste si col. (20022012) n cercetarile lor, care este mai riguroasa n astfel de situatii.
Uniunea Europeana (UE) este o uniune de 28 state independente bazata
pe Comunitatea Europeana si fondata pentru a spori cooperarea politica,
economica si sociala. Prin urmare trebuie sa analizam starile de echilibru
9

dupa interactiunea celor 28 de sisteme economice simple (fiecare cu cate

cinci variabile independente, G, I, E, P, Q):
R5 (spatiu), 1 = dG1 I1 dE1 + P1 dQ1 = 0 (ecuatie Pfaff),
R5 (spatiu), 2 = dG2 I2 dE2 + P2 dQ2 = 0 (ecuatie Pfaff),
...

...

...

R5 (spatiu), 28 = dG28 I28 dE28 + P28 dQ28 = 0 (ecuatie Pfaff).

Evolutia fiecarui sistem economic simplu poate fi doar o varietate 1dimensionala ori 2-dimensionala deoarece fiecare 1-forma i , i = 1, ..., 28,
este o forma de contact.
Cel mai bun mod de a analiza interactiunea este sa consideram sistemul
economic produs Cartesian
R140 = R528 , i = 0, i = 1, ..., 28
si sa gasim punctele critice constranse ale unor functii obiectiv agregate. De
exemplu,
G=

28
X

Gi cresterea totala

i=1

E=

28
X

Ei entropia totala

i=1

Q=

28
X

Qi cantitatea totala de produse

i=1

sunt adesea folosite n literatura economica clasica n pozitia de functii obiectiv. Echilibrul economic dupa interactiunea starilor este descris prin punctele
critice ale uneia din cele trei functii obiectiv constranse prin multimi de nivel
constant ale celorlalte doua functii si prin 28 ecuatii Gibbs-Pfaff i = 0, i =
1, ..., 28. Acest fel de cercetare economica a fost n atentia nostra din 2001
(vezi Udriste si al. 2002-2012).
Teorem
a. Punctele critice ale cresterii totale G constranse prin
E = const., Q = const., i = 0, i = 1, ..., 28
sunt punctele varietatii
R140 = R528 , i = 0, i = 1, ..., 28
10

n care
I1 = ... = I28 and P1 = ... = P28
(aceleasi politici de guvernare stabila I, aceleasi preturi P ).
Demonstratie. Punctele critice ale functiei obiectiv agregate crestere
P
a la rstrictiile
totala G = 28
i=1 Gi supus
E=

28
X

Ei = const., Q =

i=1

28
X

Qi = const., i = 0, i = 1, ..., 28

i=1

sunt zerourile 1-formei Lagrange

28
X

dGi +

i=1

28
X
i=1

i i + 29

28
X

dEi + 30

i=1

28
X

dQi .

i=1

Rezulta
i + 1 = 0, i Ii + 29 = 0, i Pi + 30 = 0,
si gasim
i = 1, 29 = I1 = ... = I28 , 30 = P1 = ... = P28 .
Argumente similare probeaza si urmatoarele doua teoreme.
Teorem
a. Punctele critice ale entropiei totale E (functie obiectiv agregata) supusa la restrictiile
G = const., Q = const., i = 0, i = 1, ..., 28
sunt punctele varietatii
R140 = R528 , i = 0, i = 1, ..., 28
n care
I1 = ... = I28 and P1 = ... = P28 .
Teorem
a. Punctele critice ale productiei totale Q (functie obiectiv agregata) supusa la restrictiile
G = const., E = const., i = 0, i = 1, ..., 28
11

sunt punctele varietatii

R140 = R528 , i = 0, i = 1, ..., 28
n care
I1 = ... = I28 and P1 = ... = P28 .
Echilibrul este acelasi pentru toate obiectivele, cresterea totala, entropia
totala, cantitatea totala de produse, fixate anterior.
Geometric, multimea tuturor punctelor critice este un hiperplan n spatiul
produs Cartezian R140 = R528 . Economic, echilibrul sistemelor economice
interconectate poate fi realizat numai pentru stabilitati politice interne
egale si niveluri de preturi (inflatii) relativ egale. Este ceea ce exprima
n esenta criteriile de convergenta. Prin urmare dezechilibrul n Comunitatea Europeana este evident din punct de vedere matematic iar modelele
noastre de tip Gibbs-Pfaff sunt sustenabile. Inlocuind cresterea totala (entropia totala, cantitatea de productie totala) prin medie ponderata, multimea
punctelor critice corespunzatoare conduce spre o posibila armonie4 pentru
Economia Comunitatii Europene.
In concluzie, stabilitatea politica si stabilitatea preturilor trebuie sa fie
un obiectiv al oricaror politici monetare.

G
auri Negre Economice

Din WIKIPEDIA: O gaura neagra este o regiune a spatiului n care campul

gravitational este atat de puternic, ca nimic nu poate scapa dupa ce a cazut
dincolo de evenimentul orizont. Evenimentul orizont este un punct n afara
gaurii negre unde atractia gravitationala devine asa de mare ncat viteza de
scapare (viteza la care un obiect ar putea sa scape din campul gravitational)
egaleaza viteza luminii. Pe de alta parte, teoria relativitatii arata ca niciun
obiect nu poate depasi viteza luminii si deci nimic, nici chiar radiatia electromagnetica (de exemplu lumina) nu este n masura sa scape, de ndata ce
se afla la o distanta prea mica fata de centru. Gaurile negre pot fi detectate
doar prin interactiunea lor cu materia din afara evenimentului orizont, de exemplu prin desenare n gazul de la o stea care orbiteaza. In timp ce ideea
4

armonia are atributele: acordare, coerenta si rezonanta

12

unui obiect cu gravitate suficient de puternica pentru a mpiedica lumina de

la evadare a fost propusa n secolul al 18-lea, gaurile negre n acceptiunea
actuala sunt descrise de teoria lui Einstein a relativitatii generale, elaborata n 1916. Aceasta teorie prezice ca, atunci cand o cantitate suficient
de mare de masa este prezenta ntr-o regiune suficient de mica din spatiu,
toate liniile universale din spatiu sunt deformate spre interior, catre centrul
corpului, fortand toata materia si radiatia sa cada n interior. In timp ce
teoria relativitatii generale descrie o gaura neagra ca o regiune de spatiu vid,
cu o singularitate punctiforma (singularitate gravitationala) la centru, si un
eveniment orizont la marginea exterioara, descrierea se schimba atunci cand
efectele mecanicii cuantice sunt luate n considerare. Cercetarea cu privire
la acest subiect indica faptul ca gaurile negre pot degaja ncet o forma de
energie termica numita radiatie Hawking, mai degraba decat pastrarea materiei capturate pentru totdeauna. Cu toate acestea, o descriere corecta si
finala a gaurilor negre, care necesita o teorie a gravitatiei cuantice, este nca
necunoscuta.

5.1

Trei g
auri negre n astrofizic
a

In urmatorul nostru demers, vom folosi urmatoarele variabile de stare: entropia S, masa (energia) M , sarcina electrica Q si spinul J.
1) Gaura neagra Reissner-Nordstrom: O gaura neagra Reissner-Nordstrom
este formata din materie care nu se roteste dar este ncarcata electric. Acesta
este caracterizata prin una dintre relatiile
s
2

S = 2M Q + 2M

Q2
Q2
1
1 2 sau M =
S+ .
M
2
2 S

2) Gaura neagra Nucleu: Acest model are la baza una dintre relatiile
s
2

S = 2M + 2M

J2
1
1 4 sau M =
M
2

4J 2 + S 2
.
S

J
= 1.
M2
3) Gaura neagra BTZ: Este data prin una dintre functiile

Limita extremala a gaurii negre Nucleu apare cand

s

S=2

M
J2
2
sau
M
=
S
+
.
4 + J2
4S 2
13

5.2

Trei g
auri negre economice

Similar, o gaura neagra economica este o mica parte a unui sistem economic
global n care venitul national creat este asa de mare ncat nimic nu scapa
dupa caderea peste evenimentul orizont (cresterea care saraceste). Ea este
descrisa cu ajutorul entropiei E, venitului national (venituri) Y , investitia
totala I si spinul economic J [11]. Desigur, aceste modele sunt diferite de
ceea ce uzual economistii numesc Gauri Negre Economice.
1) Gaura neagra economica Reissner-Nordstrom: Acest model economic
este caracterizat printr-una dintre relatiile
s

E = 2Y 2 I 2 + 2Y 2 1

I2
I2
1

E
+
.
sau
Y
=
Y2
2
2 E

2) Gaura neagra economica Nucleu: Acest model economic este descris

de una dintre functiile
s

E = 2Y 2 + 2Y 2

1
J2
1 4 sau Y =
Y
2

4J 2 + E 2
.
E

Limita extremala a gaurii negre economice Nucleu apare cand

3) Gaura neagra economica BTZ:
s

E=2

J
= 1.
Y2

J2
Y
2
sau
Y
=
E
+
.
4 + J2
4E 2

Concluzii

Prezentul eseu matematic sustine ca n economia reala exista legi similare

cu cele din termodinamica, trecand de la termenul economie la termenul
economie Roegeniana. Cele trei legi importante ale economiei Roegeniene
sunt:
(i) Prima lege economic
a: dG = IdE P dq, unde dG este cresterea infinitesimala a potentialului de crestere, IdE fluxul infinitesimal al stabilitatii
politicii interne n sistemul economic, P dq este bogatia infinitesimala produsa
de sistemul economic. Prima lege este de fapt legea conservarii potentialului
de crestere G (PIB-ul potential din macroeconomie).
14

(ii) A doua lege economic

a (legea entropiei): dE 0 n ipoteza unui
sistem economic izolat. Altfel spus, entropia unui sistem izolat nu descreste
niciodata.
(iii) A treia lege economic
a (legea mortii economice): E = 0 cand
I = 0, adica la zero absolut al stabilitatii politicii interne, entropia este zero.
Variabilele G, E, q sunt toate cantitati extensive. Variabilele I, P sunt
cantitati intensive. Fiecare pereche (I, E), respectiv (P, q) se numeste pereche
conjugata n raport cu potentialul de crestere G. Perechea variabilelor intensive (I, P ) poate fi privita ca o forta economica generalizata. Un dezechilibru al unei variabile intensive provoaca un flux al variabilei extensive asociate ntr-o directie care contracareaza dezechilibrul.
Desi inedite, modelele economice create de noi pot explica fenomenele ciudate din macroeconomie (colapsuri, crize, turbulente, falimente etc). Aplecarea cu interes a economistilor asupra ncriptarii matematice va conduce
sigur la depistarea tehnicilor de prevenire si preavizare a colapsurilor economice la nivel de companii multinationale si la nivelul evolutiei PIB-urilor
din statele aflate n componenta unor uniuni.
Roegen a fost un roman destept pe care l-au ascultat si l-au folosit doar
americanii, caci, printre altii, ei au fost si sunt mereu disponibili sa-si perturbe sistemul economic pentru a-l salva de la colaps ( vezi legea a treia
economica). Iata nca o dovada ca romanii sunt mai creativi decat altii. Ca
sa sustinem aceasta declaratie de credinta am prelungit ideile lui Roegen la
teoriile expuse anterior.
Nu ne ferim sa spunem aici ca unii sunt prea tineri pentru a ntelege
punctul nostru de vedere. Lipseste dialogul si cooperarea ntre specialisti,
precum si pregatirea interdisciplinara, ba chiar transdisciplinara, a generatiei
actuale de decidenti. Unii stiu prea mult, altii stiu prea putin, dar nimeni
nu mai are rabdare sa duca reflectiile la bun sfarsit.
Doritorii de a continua acest studiu trebuie sa aiba o ntelegere profunda
atat a proceselor termodinamice, a celor economice cat si a ecuatiilor Pfaff
ca restrictii neolonome. Teoria echilibrului economic trebuie exploatata cu
precadere deoarece ea sugereaza cadrul n care se pot misca decidentii economici si politici, chiar daca ei sunt constienti sau nu. In plus, teoria gaurilor
negre economice se poate detalia pana la cazuri numerice realizand simulari
pe computere. La acestea se poate adauga geometria gaurilor negre care,
suntem convinsi, va produce surprize, daca vom sti sa ntoarcem rezultatele
din geometrie n context economic.
15

References
[1] D. S. Chernavski, N. I. Starkov, A. V Shcherbakov, 2002. On some
problems of physical economics, Phys. Usp. 45, 9 (2002), 977-997.
[2] T. I. Cretu, Fizica, Editura Tehnica, Bucuresti 1996.
[3] N. Georgescu-Roegen, 1971. The Entropy Law and Economic Process,
Cambridge, Mass., Harvard University Press, 1971.
[4] A. Holden, The new Science of Complexity, Springer, 1996.
[5] J. E. Lovelock, 1987. Gaia: A New Look at Life on Earth, Oxford University Press, Oxford NewYork. (1987).
[6] T. M. Lenton, 1998. Gaia and natural selection, Nature, 394, (1998),
439 - 447.
[7] S. London, F. Tohme, 2007. Thermodynamics and Economic Theory: a
conceptual discussion, Asociacin Argentina de Economa Poltica - XXX
Reunin Anual, Facultad de Ciencias Econmicas - Universidad Nacional
de Ro Cuarto.
[8] C. Popescu, Al. Tasnadi,Respiritualizarea. Invata sa fii OM, Editura
ASE, Bucuresti, 2009.
[9] M. Ruth, 2005. Insights from thermodynamics for the analysis of economic processes, in A. Kleidon, R. Lorenz (Eds), Non-equilibrium thermodynamics and the production of entropy: life, earth, and beyond,
Springer, Heidelberg, 2005, pp. 243-254.
[10] C. Udriste, O. Dogaru, I. T
evy, 2002. Extrema with Nonholonomic Constraints, Monographs and Textbooks 4, Geometry Balkan Press, 2002.
[11] C. Udriste, I. T
evy, M. Ferrara, 2002. Nonholonomic economic systems,
in C. Udriste, O. Dogaru, I. Tevy, Extrema with Nonholonomic Constraints, Monographs and Textbooks 4, Geometry Balkan Press, 2002,
pp. 139-150.
[12] C. Udriste, M. Ferrara, D. Opris, 2004. Economic Geometric Dynamics,
Monographs and Textbooks 6, Geometry Balkan Press, 2004.
16

[13] C. Udriste, M. Ferrara, 2007. Black hole models in economics, submitted,

2007.
[14] C. Udriste, 2007. Thermodynamics versus Economics, University Politehnica of Bucharest, Scientific Bulletin, Series A, 69, 3 (2007) 89-91.
[15] C. Udriste, M. Ferrara, F. Munteanu, D. Zugravescu, 2007. Economics
of Roegen-Ruppeiner-Weinhold type, The International Conference of
Differential Geometry and Dynamical Systems, University Politehnica
of Bucharest, October 5-7, 2007.
[16] C. Udriste, M. Ferrara, D. Zugravescu, F. Munteanu, Controllability of
a nonholonomic macroeconomic system, J. Optim. Theory Appl., 154, 3
(2012), DOI 10.1007/s10957-012-0021-x.
[17] www.complexity.ro/ONCE-CS-RoadMap-V22.pdf;
http://www.complexity.ro/ONCE-CS-RoadMap-V22.pdf, 2006.
Authors addresses : Prof. Dr. Constantin Udriste, University Politehnica of Bucharest, Faculty of Applied Sciences, Department of MathematicsInformatics, Splaiul Independentei 313, Bucharest, 060042, Romania.
E-mail address: udriste@mathem.pub.ro
Associate Prof. Dr. Massimiliano Ferrara, University Mediterranea of
Reggio Calabria, Faculty of Law, Via dei Bianchi, 2-Palazzo Zani, 89100,
Reggio Calabria, Italy.
E-mail address:massimiliano.ferrara@unirc.it
Acad. Dr. Dorel Zugravescu, Institute of Geodynamics Sabba S. Stefanescu, Dr. Gerota 19-21, Bucharest, 020032, Romania.
E-mail address: dorezugr@geodin.ro
Associate Prof. Dr. Florin Munteanu, Institute of Geodynamics Sabba
S. Stefanescu, Dr. Gerota 19-21, Bucharest, 020032, Romania.
E-mail address: florin@geodin.ro

17