Sunteți pe pagina 1din 5

PARAZITOLOGIE LP 1

1. Examenul coproparazitologic:
examen macroscopic;
examen microscopic:
-metode directe (preparat nativ n ser fiziologic; preparat nativ n soluie lugol; frotiu

colorat);
-metode de examinare n strat gros: Kato i Miura;
-metode de concentrare: metode de flotaie;
-metode larvoscopice;
-amprenta anal;
detectarea ADN-ului - reacii de hibridizare, amplificare genic (PCR)

EXAMENUL COPROPARAZITOLOGIC
-

examenul parazitologic al materiilor fecale este o metoda de diagnostic folosita pentru


evidentierea parazitilor cu localizare intestinala (protozoare, helminti) cat si a celor

care se elimina prin tubul digestiv.


rar se elimina viermii adulti vizibil cu ochiul liber; frecvent se elimina ouale si larvele
lor, precum si chistii si trofozoitii de protozoare, elemente vizibile numai microscopic.

RECOLTAREA SI TRASPORTUL PROBEI


Recoltarea probei de materii fecale pentru examenul parazitologic se va face din:
-

sacunul emis spontan


scaunul obtinut dupa administrare de purgativ (pentru depistarea protozoarelor
intestinale, la bolnavii cronici si la purtator)- dupa administrarea in prealabil a unui
purgativ salin in doza laxativ, pentru a antrena trofozoitii de la nivelul ulceratiilor
intestinale

Recoltarea necesita urmatoarele precautii:


-

sa se recolteze o cantitate minima de ~ 5-10g din mai multe locuri ale bolului fecal
sa se recolteze orice fragment suspect, mucozitati sanguinolente
cand se elimina parazitul intreg (Ascaris, Oxyuris) sau fragmente (proglote de

tenii), cu o pensa se recolteaza si se introduc intr-un recoltor cu ser fiziologic


recoltarea sa se faca in prima ora de la evacuare (mai ales cand urmarim sa
decelam trofozoiti de protozoare- E.histolitica, Balantidium coli, Lamblia)

Recipiente colectoare si transportul probei:

recoltarea probelor se face in colectoare speciale furnizate de laborator

(coprocultor)
este recomandabil ca proba sa fie expediata la laborator in maximum 2-3 ore de la

recoltare
cand nu exista posibilitatea expedierii:
o vor fi pastratate la +40C (temperatura de +40C asigura o conservare a
oualor de helminti si a chistilor de protozoare pentru cateva saptamani)
o conservate in solutii fixatoare (formol 10%, iod)

EXAMENUL MACROSCOPIC
Examenul de ansamblu al materiilor fecale, facut imediat cu ochiul liber sau cu lupa,
poate furniza date de diagnostic privind:
-

culoarea (gri-cenusie sau alba (scaune acolice) intalnite in cazurile de obstructii

intestinale, atrag atentia asupra unei fascioloze);


consistenta;
mirosul;
prezenta de elemente patologice (puroi, mucus, sange)- mucozitatile sanguinolente

atrag atentia asupra unei eventuale amibiaze sau balantidioze;


prezenta parazitului (Ascaris, Oxyuris, proglote de tenie).

EXAMENUL MICROSCOPIC
1. Metode directe
a. Preparat nativ n ser fiziologic:
-

este preparatul umed, ntre lam i lamel;


se realizeaz o suspensie de materii fecale n ser fiziologic;
examinarea se face cu microscopul optic, cu obiective uscate, condensator cobort;
permite studierea:
mobilitii,
morfologiei.

b.Preparat nativ n soluie lugol


-

la preparatul nativ n ser fiziologic se adaug o pictur de soluie lugol;


chistii de protozoare se coloreaz n galben-brun, oule de helmini n brun-rocat
intens i prezint detalii de structur accentuate.

c.Frotiul colorat
-

se efectueaz n frotiu subire pe o lam din materiile fecale diluate n ser fiziologic;
2

se coloreaz MGG i se studiaz la microscopul optic cu obiectiv de imersie, cu

condensator ridicat;
-

se pot decela trofozoii (nucleul rou, citoplasma violet-albastr) sau chiti.

2. Metode de examinare n strat gros: Kato i Miura


- se recomanda pentru decelarea oualor de helminti cu localizare intestinala (Ascaris
lumbricoides, Trichuris trichiura, Taenia spp, etc);
- examinandu-se o cantitate mai mare de materii fecale, creste probabilitatea de depistare a
oualor, chiar si in cazul infestarilor cu eliminare redusa a acestora in materiile fecale;
- majoritatea oualor isi pastreaza caracteristicele morfologice, fiind usor de identificat.
Tehnica:
-

50 mg materii fecale (ct un bob de gru) se depun pe o lam de sticl;


se acoper cu o foi de celofan tratat n prealabil cu soluie Kato-Miura (soluie

de glicerin i verde de malachit);


-

se preseaz celofanul cu un corp solid pn cnd preparatul devine plat;


se las 30 minute pe mas, timp n care materiile fecale sunt clarificate de soluie

lasnd s se vad prin transparen oule de helmini;


-

se examineaz la microscopul optic, cu obiective uscate;


oule sunt de 5-20 ori mai frecvente dect n preparatul nativ.

3.Metode de concentrare: metode de flotaie


Se clasific n 2 grupe dup principiul lor de baz:
-

ridicarea elementelor parazitare dintr-un mediu lichid hiperton (principiul flotaiei

Metoda Willis-Hung);
-

coborrea elementelor parazitare ntr-un mediu hipoton, cu un anumit pH (principiul

centrifugrii- Metoda de concentrare Bailenger).

Metoda Willis-Hung: se recomanda pentru decelarea oualor usoare de helminti (Taenia,


Hymenolepis).
Tehnica:
-

se pune 1g materii fecale intr-un flacon de sticla peste care se adauga o cantitate mica
de solutie Willis;
3

se omogenizeaza bine cu o bagheta de sticla dupa care flaconul se umple complet cu

solutie Willis pana se formeaza un usor menisc;


se aplica deasupra flaconului o lamela de sticla;
se lasa 10-15 min, dupa care se ridica vertical lamela si se aplica cu fata cu care a stat

in contact cu lichidul pe o lama;


preparatul obtinut se examineaza imediat la microscop pentru a evita uscarea si
cristalizarea solutiei saturate pe lama.

Metoda de concentrare Bailenger: este indicata pentru evidentierea oualor grele de helminti
(Ascaris, Trichocephalus, Fasciola, Dicrocelium) si a chistilor de protozoare (Entamoeba,
Lamblia).
Tehnica:
-

intr-un borcan cu dop de 50 ml care contine cateva perle de sticla se pun 2 g de materii

fecale peste care se adauga 20 ml solutie aceto-acetica;


se inchide bine recipientul si se agita manual 1-2 min;
peste emulsia fecale-acid se adauga o cantitate de 10 ml eter sulfuric, se inchide bine

recipientul si se agita din nou 1-2 min;


se toarna amestecul intr-o eprubeta de centrifuga si se centrifugheaza 1-2 min la 1500

TPM;
dupa centrifugare din sedimentul format se fac preparate intre lama si lamela si se
examineaza la microscop cu ob x10 si x40.

4. Metode larvoscopice
-

sunt utilizate n suspiciunea unor helmintiaze care se transmit prin sol sub form de

larve;
constau n evidenierea larvelor existente n scaun, sau a celor rezultate din oule
eliminate n mediul extern odat cu scaunul.

5. Amprenta anal
-

se realizeaza inaintea defecatiei si igienei locale


este metoda cea mai buna pentru diagnosticul oxiurozei si teniazei cu Taenia saginata

Metoda Graham:

Tehnica:
-

se aplica o banda de celofan adeziv (tip scotch) pe o lama de sticla;


se pune lama pe manerul unei baghete de sticla cu capatul rotunjit, cu banda adeziva

deasupra, apoi se trage incet celofanul peste capatul baghetei;


se tine cu mana dreapta strans lama de bagheta si cu extremitatea cu celofan se sterg

pliurile anale;
se ia deoparte bagheta si se intinde inapoi celofanul adeziv, prin presare cu un tampon

de vata;
se examineaza preparatul obtinut la microscop cu ob. x10.

Metoda Hall:
-

are acelasi principiu ca si metoda Graham in care, banda adeziva este inlocuita cu
celofan.

DETECTAREA ADN-ului

hibridizarea ADN-ului cu sonde, poate fi repetata de mai multe ori in genomul unui

anumit parazit;
amplificarea unui anumit fragment ADN prin reactia de polimerizare in lant (PCR).
evidentierea prin tehnica PCR a ADN-ului parazitar, utilizandu-se ca primeri secvente

de ADN specifice ;
metodele de extragere a ADN-ului se bazeaza mai ales pe o fragilizare fizica sau

chimica a peretelui formatiunii parazitare;


aceasta etapa, este urmata de extractie si de purificare a ADN-ului prin metode clasice.