1.DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN AMIBIAZA.

Agentul etiologic: Entamoeba histolytica (Entamoeba dysenteriae).

-amiba intestinala obligatoriu patogena, hematofaga, capabila sa invadeze tesuturi intestinale
si extraintestinale, cu raspandire hematogena pluriviscerala.
Morfologie: se prezint sub 3 forme:
1.Forma vegetativ hematofag (forma magna), patogen:
o

msoara 2040m;

este foarte mobil (prin emiterea a numeroase pseudopode);

histolitic (enzimele proteolitice, se nfund n grosimea peretelui colic,

provocnd microabcese ce pot conflua);

nu se nchisteaz;

endoplasma conine hematii.

2.Forma vegetativ (forma minuta), nepatogen:

msoar 10 15 m;

mobilitate redus;

citoplasma este difereniat n dou zone: ectoplasma hialin i endoplasma granular,

n care se gsete nucleul i produse ingerate (bacterii);

nucleul este sferic, situat excentric, are un cariozom central i cromatina periferic
dispus regulat de-a lungul peretelui nucleului;

triete comensal n lumenul colonului;

d natere la forma chistic, ns, se poate transforma n form histolitic.

3.Forma chistic, nepatogen:

msoara 10-15 m diametru;

este sferic, nconjurat de un perete gros i rezistent;

chistul matur (infectant) are 4 nuclei;

se elimin prin materiile fecale;

este forma de rezisten i de diseminare n mediul extern.

Clinic: amibiaza intestinala (dizenterie amibiana) sau extraintestinala

1.Amibiaza intestinal acut (dizenterie amibian): se caracterizeaz prin scaune frecvente (5
20/zi), afecale, constituite din mucus i snge, scuipat rectal, nsoite de tenesme;

evolueaz, n mod obinuit, spre cronicizare, caracterizat prin perioade de remisie de

durat variabil, atunci cnd prevaleaz forma minuta; alternnd cu perioade de
acutizare, cnd prevaleaz forma histolitic.

2.Amibiaza extraintestinal (amibiaza visceral)

Amibiaza hepatic se manifest prin dureri n hipocondrul drept, hepatomegalie,

febr (38 - 39C).

Amibiaza pleuropulmonar este secundar unei atingeri hepatice.

Diagnosticul parazitologic:
-sunt necesare 4-6 probe de scaun, recoltate la interval de 7-10 zile
1.Examenul microscopic

Preparat nativ cu ser fiziologic sau lugol:

examinarea imediata a mucozitatilor sanguinolente sau a puroiului evidentiaza

numeroase eozinofile, putine polimorfonucleare si amibe vii care au miscari lente;

citoplasma contine numeroase vacuole si hematii care o diferentiaza de amibele

nepatogene.

Frotiu colorat Giemsa - evidentiaza:

Forma magna: se intalneste numai in dizenteria acuta;

o

Citoplasma este diferentiata in doua zone : ectoplasma hialina colorata in

albastru si endoplasma granulata, care contine vacuole si hematii in diferite
stadii de digestie, colorate portocaliu;

Nucleul este rotund, situat excentric, cromatina nucleara este dispusa regulat,
sub forma de granule fine, pe marginea interna a membranei nucleare.

Forma minuta: se intalneste la cronici si purtatori

o

citoplasma diferentiata

ectoplsma contine levuri si bacterii, niciodata hematii.

Preparate directe Kato-Miura sau preparate de concentrare (Bailanger): in faza

cronica si la purtatori, chistul constituie elementul de diagnostic.

2,Rectosigmoidoscopia si examenul histopatologic: evidentiaza abcesul in buton de

camasa- un ulcer cu margini neregulate, bine dezvoltat in profunzime si ingust spre
suprafata, plin cu exudat galben-negricios.
3.Imunodiagnostic: este indicat in amibiaza extraintestinala;

detectarea serologica a anticorpilor si/sau a antigenelor specifice E.histolytica cu teste

immune: ELISA, Latex-aglutinare, PCR.