Modul sntos

de via

Motto:
Sanatatea nu este numai o
problema individuala, ci
priveste tot atat de mult
societatea in intregime
sanatatea nu este totul,
dar fara sanatate totul este
nimic.

ntroducere:
ntotdeauna muli dintre noi
(oamenii) nu atrag atenia
asupra multor lucruri att de
mici, elementare, dar cu un rol
foarte important n viaa
cotidian, drept exemplu, am
putea lua modul de a ne
organiza timpul, de a ne
alimenta, de a ne informa

 Exista unele stri care ne pot direciona foarte uor spre

o stare de boal cum ar fi: alimentaia dezechilibrata,
stresul psihic cu ntregul cortegiu de boli pe care
acestea le direcioneaz: obezitate, boli cardiovasculare,
cancer, etc. Pentru combaterea acestor boli trebuie sa
adoptam un mod sntos de via. Acest mod de via
sntos include: alimentaie sntoasa, exerciiu fizic,
respectarea ritmului de somn-veghe, comportamente
preventive, vizite medicale regulate, utilizarea centurii
de sigurana, comportament sexual protejat, etc.).

 Sntatea omului se formeaz sub influenta factorilor

interdependeni naturali i social-economici. Acetia
sunt apa, aerul, solul, factorii climaterici, precum i
condiiile de munca, alimentare, de trai. Influena
factorilor naturali i sociali este interconexat, adic
dezvoltarea industriei, transportului, oraelor exercit
influenta asupra componentelor naturale a apei, aerului,
solului, iar factorii naturali se rsfrng asupra
caracterului alimentrii i condiiilor de via a
populaiei, asupra dezvoltrii industriei, alegerea locului
de trai, etc.

 Factorul esenial ce determina sntatea omului

constituie modul lui de viata. n aceast noiune intra
regimul corect de munc, odihna, alimentarea raional,
meninerea la nivel cuvenit a activitii fizice, clirea,
respectarea regulilor de igiena individual, renunarea la
deprinderile cotidiene duntoare, priceperea de a
menine echilibrul neuro-emoional n situaii
conflictuale. Sntatea este starea deplinei bunstri
fizice, spirituale i sociale, dar nu numai lipsa bolilor.

 Formarea modului sntos de via nu se limiteaz doar

la propaganda sau la anumite forme de activitate
medico-sociali. Modul sntos de viata este determinat
de toate aspectele si manifestrile societarii. Pentru
consolidarea modului sntos de viata este necesara
concentrarea eforturilor asupra depirii factorilor de
risc a diferitor boli, luptei cu alcoolismul, fumatul,
hipodinamia, alimentarea neraionala, relaiile
conflictuale.

 Modul sntos de viata este temelia profilaxiei bolilor. Trebuie

sa subliniem ca el realizeaza cel mai preios mod de profilaxie
profilaxia iniiala a bolilor ce prentmpina aparitia lor, extinde
diapazonul posibilitatilor de adaptare a omului. Copilul sanatos
poate fi educat mai usor. Este un fapt general cunoscut. Lui I se
formeaza mai repede toate priceperile si deprinderile necesare,
el se adapteaza mai usor la schimbul conditiilor si petrece toate
cerintelele care ii sunt inaintate. Sanatatea este cea mai
mportanta premisa a formarii corecte a caracterului, initiateivei,
a vointei puternice, capacitatilor si aptitudinilor naturale.

 Igiena este foarte importanata in viata fiecarei personae. Igiena

este stiinta care se ocupa cu promovarea si mentinerea sanatatii
individului si comunitatii si reprezinta, de fapt, o serie de
conditii si practice care au ca scop sa mentina sanatatea si viata
sanatoasa. Igiena are multe aspecte care incep cu igiena
personala (deprinderi de viata sanatoasa, curatenia corpului si a
hainelor, alimentatie sanatoasa, un regimm echilibrat de odihna
si miscare), continua cu igiena gospodariei(pregatirea in conditii
igienice a alimentelor, curatenia, iluminarea si aerisirea casei ),
terminind cu igiena muncii (masuri care au ca scop eliminarea
riscurilor aparitiei bolilor profesionale si a accidentelor),
sanatatea publica (supraveherea alimentarii cu apa si alimente,
prevenirea raspindirii bolilor infectioase, eliminarea gunoaielor
menajere si a apelor reziduale, controlul poluarii aerului si a
apei) si igiena mentala recunoasterea factorilor psihologici si
emotionali care contribuie la o viata sanatoasa.

Principii ale unei alimentatii sanatoase

Alimentatia reprezinta un obicei necesar
supravietuirii, dar, in acelasi timp, atit de
periculos daca este realizata in mod
necorespunzator . In acest sens, sa ne
amintim un proverb egiptean care
spune : Jumatate din ceea ce maninci
te ajuta sa traiesti; cealalta jumatate, il
ajuta pe doctoral tau sa traiasca .
Trebuie, astfel, sa intelegem ca in
farfuria din fata noastra se ascunde atit
secretul tineretii si sanatatii, cit si
demonul imbatrinirii si imbolnavirilor.

 In ceea ce priveste alimentatia, sint importante

citeva intrebari: Ce? Cit? si Cind mincam? La
primele doua intrebari trebuie sa raspundem
astfel, incit sa asiguram un aport cantitativ
(necesar caloric) si calitativ (principii nutritive)
adecvat fiecare personae. Trebuie intotdeauna
asigurat un echilibru intre glucide, lipide,
proteine(denumiti macronutrienti, vitamine,
saruri minerale). Surse de glucide sunt
reprezentate de: cereale si produse di
cereale(faina, piinea, malaiul, pastele fainoase,
grisul, orezul, etc.), legumele fructele, zaharul
si produsele zaharoase. Lipidele vegetale sunt
uleiurile de flarea-soarelui, de masline, soia,
iar cele animale sunt untul, smintina, frisca,
untura, galbenusul de ou, cascavalul.

 Alimentatia trebuie
sa fie combinata in
partiegale cu
proteine vegetale
din cereale( orez,
pine, paste
fainoase, legume)
si proteine animale
(carne, lapte,
brinza, oua).

 Cind mincam si,mai correct, de cite ori mincam? Este

recomandat sa ne asiguram 3 mese principale si 2
gustari, iar repartitia necesarului caloric pe mese trebuie
sa fie : dimineata 15-20%, la amiaza 40-45%, seara
15-20% si cite 10% la gustari. Se recomanda
respectarea orelor fixe de masa si evitarea ciugulelilor
interprandale pentru a respecta fiziologia digestive;
ultima masa se va lua cu 2-3 ore inainte de culcare,
pentru a asigura digestia si odihna noaptea.

 Redam, mai jos, cantitatile necesare pentru a fi

consummate zilnic din fiecare grupa alimentara. Sa nu
uitam ca necesarul variaza de la individ la individ in
functie de virsta, inaltime, stare de
nutritie(normoponderal, supraponderal, obezitate),
diverse boli, sex, conditii fiziologice, sarcina, lactatie),
dar si la acelasi individ in functie de activitatea fizica
efectuata.

 1. Piine, cereale, orez, paste fainoase: 6-11 portii/zi, 1 portie=1 felie

de piine, cana cereale, orez, paste fierte;
2. Legume 3-5 portii/zi. Se recomanda proaspete: 1 portie= cana
vegetale proaspete sau fierte, 1 cartof mijlociu;
3. Fructe 2-4 portii/zi. Se recomanda sa fie consummate proaspete: 1
portie-1 fruct mediu;
4. Carne pui, curcan, fara piele, peste, oua: 2-3 portii. 1 portie= 100g
carne sau 1 ou;
5. Lapte , iaurt, brinza; 2-3 portii/zi. 1 portie = 1 cana de lapte sau
iaurt.

 Deosebit de importante sunt si produsele alimentare de

protectie : pestele oceanic, cerealele germinate,
produsele fermentate lactic, n special, iaurtul (asigura
protectia in afectiuni cardiovasculare, neoplasm). De
asemenea , se recomanda, un aport zilnic de 25-35 g
fibrealimentare. Surse pentru acestea sunt ovas, legume,
orez, griu, mere, citrice, capsuni, fructe. Importanta
acestora rezida tocmai din faptul ca o dieta cu continut
adecvat de fibre se asociaza cu o incidenta scazuta a
bolilor cardiovasculare, a diabetului zaharat (prin
reducerea absorbtieiglucidelor) si a cancerului de colon
(se reduce expunerea colonului la produsii nocivi care-l
traverseazaprin reducerea concentratiei acrestora si a
duratei tranzitului).

 Cantitatea de sare(clorura de sodium) recomandabila inr-o

alimentatie rationala este de 4-6g/zi, desi frecvent se fac abuzuri. O
alimentatie rationala cu toate principiile nutritive va adduce si un
aport adecvat de vitamine, suplimentele de vitamine nefiind necesare
in conditiile unei alimentatii rationale. Consumul zilnic de lichide se
recomanda se fie in jur de 1500 ml si sub forma de apa, ceaiuri,
sucuri, lapte, supe, la care se adauga, cel putin, 600-700 ml apa din
alimente. Prelucrarea termica a alimentelorare un rol important.
Astfel, se recomanda prepararea alimentelor prin fierbere, inabusire,
coacere si nu prin prajirea la grasimi. Fructele si legumele se
recomanda a fi consumate preponderant proaspete. Trebuie sa evitam
produsele care, in exces luate, pot dauna grav sanatatii: grasimile,
dulciurile, alimentele fast-food si bauturile racoritoare. Totodata,
trebuie de evitat consumul de alcool, deoarece, daca in cantitati mici,
poate avea efecte favorabile in anumite circumstante, in cantitati
mari poate avea consecinte devastatoare asupra sanatatii fizice si
psihice a fiecaruia.

Importanta exercitiului fizic

Exercitiul fizic are o serie de efecte benefice:
determina scaderea ponderala cu mentinerea
musculaturii; reduce obezitatea abdominala,
reduce riscul de aparitie a diabetului zaharat
tip 2 si a bolilor cardio-vasculare; mentinerea
controlului glicerinei si a lipidelor serice ;
reduce valorile tensiunii arteriale in
hipertensiunea arteriala cu valori moderat
crescute: creste tonusul si forta musculara,
mobilitatea articulara, previne articulatiile
osteo-articulare, da sens si calitate vietii,

 Pentru a fi eficient, este bine ca

exercitiul fizic sa se efectueze regulat
( de 4-5 ori/saptamina), se recomanda
sa dureze 30-50 minute si sa fie de
efeintensitate moderata (mers pe jos
rapid, dans, ingrijirea propriei gradini,
etc.). exercitiile fizice aerobice,
dinamice, cu implicarea multor grupe
musculare( inot, tennis, gimnastica,
jogging) efectuate regulat, duc, de
asemenea, la reducerea masei adipoase.
O atentie mai deosebita, in sensul
monitorizarii stricte a activitatii fizice,
se impune la cei cu afectiuni ale
membrelor inferioare, afectiuni cardiovasculare si respiratorii.

 Stresul este folosit pentru a descrie o reactie de

discomfort a organismului (nervozitate, neliniste,
tensiune), determninata de un eveniment negativ.
Multe personae ajung sa aiba excese alimentare
ca modalitate de a face fata situatiilor de stres.
Consumul de alimente este folosit ca mijloc de
abatere a atentiei de la anumite probleme, de
relaxare si destindere.

 Pentru a face fata in mod eficient situatiilor de stress

si suprasolicitare , trebuie dezvoltate abilitati
specifice de reducere a stresului, de tipul: exprimare
emotionala, practicarea exercitiilor de relaxare,
practicarea exercitiilor fizice, cautarea sprijinului la
cei din jur, identificarea activitatilor placute,
relazante si practicarea lor periodica, identificarea
micilor succese zilnice si autoacordarea de
recompense, psihoterapie.

Importanta unui somn odihnitor

Somnul normal are rol in reflectarea
metaboloica (durata somnului este direct
proportionala cu rata metabolismului), in
conservarea energieie si in consolidarea
amnezica. Pentru desfasurarea unei activitati
fizice si psihice normale, sunt necesare 8 ore
de somn pe zi, cu respectarea ritmului somnveghe.

Si acum, citeva practice de igiena personala,

mare parte din ceea ce ne spunea mama:
1. Spalarea frecventa a corpului; a miinilor, in special, iar dupa folosirea
toaletei obligatoriu, intotdeauna.
2. Spalarea dintilor (igiena orala) macare de 2 ori/zi, daca nu dupa fiecare
data cind maninci.
3. Spalarea parlui ori de cite ori consideri ca e necesar.
4. Spalarea frecventa a miinilor si picioarelor.
5. Spalarea urechilor atit la exterior, cit si in interior, in canalul auditiv.
6. Folosirea lengeriei curate si schimbarea ei frecventa.
7. Pastrarea curateniei hainelor

 8. Evitarea contactului cu fluide ale corpului (fecale, urina, voma).

9. evitarea mincatului cu miinile murdare.
10. Acoperirea gurii cu o batista in momentul tusei sau stranutului (nu cu
miinagindeste-te cum ar fi sa stranute cineva in miina si apoi sa ti-o
intinda pentru a-ti stringe maina in semn de salut)
11. Evitarea bagatului degetelor in nas.
12. Evitarea atingerii fetei cu miinile murdare.
13. Evitarea rontairii unghilor.
14. Evitarea lingerie degetelor pentru numararea banilor sau rasfoire.
15. Pastrarea curatenieie zonei de locuit.

Concluzii
Toate componentele modului de viata sint
importante pentru mentinerea starii de sanatate, de
aceea trebuie acordata o atentie deosebita
implementarii si respectarii la nivelul intregii
populatii a masurilor de optimizare a modului de
viata. Ca motivatie interioara pentru a mentine un
mod de viata sanatos, trebuie sa ne amintim ca :
Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate, totul este
nimic!