Cuvantul depresie se refera, in general, la orice sentiment negativ trecator, ce
este determinat de motive de multe ori minore. Sentimentele depresive minore la care face referire acest cuvant sunt diferite de depresia clinica, ce implica s imptome ce dureaza mai mult de 2 saptamani si care sunt destul de severe incat s a afecteze viata pacientului. Exista mai multi factori singulari sau combinati. Depresia este cauzata de mai multi factori, singulari sau combinati, printre car e se regasesc: pierderi de orice fel, in special decesul unei persoane apropiate , mutarea intr-o noua locuinta, probleme legate de locul de munca, mediul ambian t monoton, lipsa controlului asupra anumitor aspecte (ce poate genera sentimentu l de neputinta), probleme financiare, probleme conjugale, lipsa luminii naturale in perioadele ploioase, singuratatea, sentimentul de a nu fi iubit, respectul d e sine scazut, ideile pesimiste, afectiunile fizice si psihice. Depresia clinica si simptomele sale. Depresia clinica, denumita si afectiunea depresiva majora, este o stare de trist ete intensa, de melancolie sau de disperare exagerate ce are un impact negativ s i impiedica desfasurarea normala a activitatilor zilnice obisnuite. In plus, aceasta afectiune este un tip acut de depresie ce necesita tratament ps ihiatric, in vreme ce depresia minora, afectiune care implica cel putin 2 simpto me ce se manifesta timp de 2 saptamani, nu indeplineste criteriile luate in cons iderare in cazul diagnosticului depresiei acute. Varsta medie de instalare a depresiei clinice este de 20 de ani. Depresia clinic a afecteaza aproximativ intre 7-18% din populatia pana la 40 de ani. Pana la var sta de 50 de ani, numarul femeilor afectate este de 2 ori mai mare decat cel al barbatilor, dar aceasta diferenta se estompeaza o data cu inaintarea in varsta. Cauzele aparitiei depresiei clinice. Cauzele depresiei clinice sunt de natura fizica sau socio-psihologica. Astfel cauzele fiziologice care determina instalarea depresiei clinice sunt repr ezentate de predispozitii genetice, de anumite tratamente medicamentoase (cu ste roizi sau anticonceptionale), de anumite boli (boli cardiovasculare, hepatita, m ononucleoza, hipotiroidism, boala Parkinson, scleroza multipla, afectiuni cerebr ale cauzate de lovituri puternice) sau de probleme neurologice cauzate de un niv el scazut al unor neuro- transmitatori (ca de exemplu serotonina). O alta cauza a depresiei clinice este dieta alimentara ne corespunzatoare, ce cauzeaza defici ente ale magneziului sau ale acizilor grasi Omega 3 in organism. Studiile de lab orator au aratat ca excesul de acizi grasi omega-6 favorizeaza aparitia depresie i. Somnul insuficient sau nesatisfacator poate de asemenea cauza depresia clinica. Se mai crede ca un nivel crescut de melatonina in organism determina aparitia de
presiei clinice. In absenta luminii, aceasta substanta este creata in cantitati
mai mari, considerandu-se ca aceasta este motivul pentru care oamenii sufera de depresie mai ales iarna, cand zilele sunt mai scurte. In jur de 10-15% dintre femei sufera de depresie post-partum (depresie survenita in urma nasterii). Aceasta se instaleaza in primele trei luni ulterioare naster ii si poate dura aproximativ alte trei luni. Alte cauze sunt cauzele socio-psihologice. Cele mai des intalnite sunt un respec t de sine scazut si o deficienta in a suporta stresul cotidian. Experientele neg ative din copilarie si adolescenta, ca de exemplu moartea cuiva drag, problemele in dezvoltarea fizica, problemele scolare, abandonul, neglijarea, respingerea a fectiva, bolile cronice, abuzul fizic, psihic sau sexual, pot de asemenea determ ina aparitia depresiei clinice mai tarziu in viata. Alte experiente ce favorizea za depresia sunt pierderea unui loc de munca sau dificultatea in a gasi altul, p roblemele financiare, dependenta de jocurile de noroc, pierderea partenerului de viata sau a altui membru al familiei, violul, divortul, problemele sexuale, str esul prelungit sau orice alt eveniment traumatizant. Simptomele depresiei clinice. Simptomele depresiei sunt reprezentate de sentimentele de tristete sau de frica coplesitoare, incapacitatea de a resimtii emotii, scaderea interesului si a plac erii in a efectua activitati zilnice, pierderea poftei de mancare, schimbarile s emnificative in greutatea corporala, problemele cu somnul (insomnie, hipersomnie ) hiperactivitatea sau din contra, neputinta psihomotoare zilnica, oboseala fizi ca sau psihica, pierderea energiei, sentimentele intense de vinovatie, nervozita tea, neputinta, disperarea, inutilitatea, anxietatea si/sau singuratatea, proble mele cu concentrarea si cu luarea deciziilor, deficiente de memorie, gandurile r ecurente despre moarte, sinucidere (cu sau fara o planificare concreta a acestui eveniment), dorinta de a muri pur si simplu, sentimentul de a fi abandonat de c eilalti si frica de aceasta posibilitate. Alte simptome ce nu sunt, de obicei luate in considerare pentru diagnosticare su nt ura de sine insusi, scaderea respectului de sine, neglijarea igienei personal e, sensibilitate la zgomote, dureri fizice, teama de a nu innebuni, modificari i n modul de percepere al timpului, momente de planset, schimbari de comportament (ca de exemplu agresivitate, iritabilitate, sentimentul unui eveniment negativ i minent, evitarea situatiilor sociale, lipsa de punctualitate, pierderea sperante i de a iesi vreodata din aceasta stare, amanarea excesiva a tuturor activitatilo r, consumul in exces al bauturilor alcoolice sau chiar a drogurilor, comportamen tul autodistructiv, manifestat prin automutilare sau tulburari de alimentatie. Depresia la copii nu este la fel de evidenta ca in cazul adultilor si se manifes ta, de obicei, prin pierderea poftei de mancare, iritabilitate, probleme cu somn ul (de obicei cosmaruri recurente), deficiente de memorie si probleme de invatar e aparute subit, comportament modificat (izolare, agresivitate, introversiune). Tratamentul folosit in cazul depresiei clinice. Tratamentul aplicat in cazul depresiei difera de la pacient la pacient insa, in principal, exista 2 tipuri de tratamente folosite in general, in combinatie: tra tamentul medicamentos si psihoterapia. In plus schimbarile in stilul de viata si in dieta alimentara (in special folosirea suplimentelor alimentare) au un efect benefic asupra pacientilor. Totusi uneori, pacientii nu raspund satisfacator la tratamentul medicamentos, sedintele de psihoterapie devenind necesare, la fel s i modificarile aduse in stilul de viata. In cazurile extreme, spitalizarea este necesara, pentru o atenta monitorizare a starii pacientului si pentru aplicarea intensa a sedintelor de psihoterapie.
Tratamentul medicamentos poate produce si efecte secundare, in functie de fiecar
e pacient, efectele pot varia de la cresterea in greutate pana la probleme cardi ovasculare: de aceea, medicul trebuie sa descopere care este tratamentul medicam entos adecvat pentru fiecare pacient in parte. Alte modalitati de tratament sunt acupunctura, terapia cu lumina naturala sau ar tificiala (eficienta in special, in depresiile cauzate de conditiile climatice), exercitiile fizice (chiar si cele mai putin solicitante, ca de exemplu, plimbar ile, pentru ca determina cresterea secretiei anumitor substante chimice cerebral e- serotonina, dopamina- ce creeaza o stare de bine), meditatia. Depresia la varsta a doua. O data cu inaintarea in varsta, organismul nostru secreta din ce in ce mai putin e substante chimice responsabile cu mentinerea echilibrului starilor psihice (se rotonina si dopamina, mentionate mai sus). Scaderea cantitatii acestor substante chimice determina un risc crescut de a suferi de depresie. Astfel pierderile de memorie survenite o data cu inaintarea in varsta ar putea s a nu fie cauzate de batranete, ci de depresie, pentru ca aceasta afectiune afect eaza capacitatea de concentrare si memorare. Totusi la varsta a doua creste mai mult numarul cazurilor de depresie minora, nu al celor de depresie clinica. Femeile care au suferit de depresie la un moment dat in viata, mai ales din cauz a nasterii sau a sindromului premenstrual, prezinta un risc crescut de a suferii si de depresia cauzata de intrarea in menopauza. Totusi schimbarile fiziologice ce preced instalarea menopauzei determina manifes tari similare cu simptomele depresiei (oboseala, cresteri in greutate, insomnie, dificultati de concentrare, pierderi de memorie, pierderea interesului in aciti vitatile sexuale) de aceea aceste simptome trebuie analizate cu atentie, pentru a nu se pune un diagnostic gresit. De exemplu suplimentele hormonale administrate la menopauza pot cauza migrene si anxietate, starea de deprimare fiind astfel corelata cu efectele secundare ale acestor tratamente. Cofeina presie. rogenul induce
si glucidele sunt contra indicate in cazul persoanelor care sufera de de
Suplimentele de estrogen sunt benefice in cazul depresiei, pentru ca est creste nivelul neurohormonului denumit serotonina, acesta avand rol de a o stare de bine si de a conferi o memorie buna.
Deficitele de calciu, cupru, magneziu, vitaminele C, B6, B12, biotina si acidul
folic sunt de asemenea corelate cu depresia. In plus depresia creste riscul de a suferi de afectiuni cardiace coronariene sau , in cazul celor care sufera deja de aceasta boala, creste riscul aparitiei alto r boli cardiace.