Depresia

Depresia, cunoscuta intre specialisti sub numele de

tulburare depresiva majora (sau tulburare unipolara),
face parte dintre tulburarile dispozitiei si se
caracterizeaza prin aparitia unuia sau mai multor
episoade depresive severe.

Raspandire
Conform studiilor epidemiologice, prevalenta maxima
a depresiei majore variaza intre 5-9% la femei si 23% la barbati, cu valori mai mari intre 25 si44 de ani
si un mic varf in adolescenta.
Riscul aparitiei unui episod depresiv major, pe toata
durata vietii, ajunge pana la 25% pentru femei si
12% pentru barbati.

Etiologie
Opinia acceptata in generalcu privire la tulburarea
depresiva majora este ca aceasta boala are un
determinism multifactorial, in geneza ei fiind
implicate numeroase cauze.
Factorii etiologici incriminati se pot grupa in trei
categorii mari: biologici, psihologici si sociali.

Factori biologiciSus
1. Aminele biogene
Pe baza studiilor biochimice, s-audezvoltat pana in
prezent mai multeteorii ale aminelor biogene,
fiecaredintre acestea subliniind rolul unui
neurotransmitator (serotonina, noradrenalina,
acetilcolina, GABA, dopamina). in general, in
etiologia depresiei majore, mecanismul
serotoninergic este considerat deprima importanta.
Ipoteza depresiei serotoninergice, emisa de Van
Praag (1996), a suferit mai multe modificari pana in
prezent, cand se accentueaza mai mult importanta
dezechilibrului raportului dintre serotonina,
noradrenalina si acetilcolina.

2. Reglarea neuroendocrina
Hiperactivitatea axului hipotalamo hipofizosuprarenal, cu secretie crescuta de cortizol, si
hipoactivitatea axului hipotalamo-hipofizo tiroidian,
cu eliberare scazuta de hormon tireostimulant (TSH),
au un rol recunoscut in etiopatogenia tulburarii
depresive. Alte perturbari neuroendocrine observate
in depresie sunt: eliberarea scazuta de hormon de
crestere (STH), hormon foliculostimulator (FSH),
hormon luteinizant(LH) si testosteron.

3. Somnul
Perturbarea somnului in depresie include debutul
intarziat al acestuia,descresterea latentei somnului
cumiscari rapide ale globilor oculari (REM), cresterea
duratei primei perioade REM si somn delta anormal.

4. Fenomenul Kindling
Prin Kindling se intelege fenomenul prin care, dupa
stimularea subliminala repetata a unui neuron, se
genereaza un potential de actiune sau chiar crize
epileptice. Natura periodica a unor tulburari ale
dispozitiei si eficienta medicatiei anticonvulsivante,
utilizate ca timostabilizatori, au generat ipoteza ca
tulburarile afective ar putea fi consecinta acestui
fenomen din lobii temporali.

5. Factorii genetici
Tulburarea depresiva majora are un caracter familial,
studiile epidemiologice demonstrand ca este de 1,5-3
ori mai frecventa printre rudele biologice ale
persoanelor depresive. Studii recente au demonstrat
ca depresia majora si dependenta de nicotina au
factori de risc genetici comuni.

6. Anomalii structurale cerebrale

Cele mai importante modificari structurale cerebrale

evidentiate cu ajutorul imagisticii prin rezonanta
magnetica (MRI) au fost la nivelul regiunilor
subcorticale, in special aria periventriculara, talamus
si corpii striati.

7. Alterari metabolice cerebrale

Examinarea alterarilor metabolice cerebrale prin
tomografie cu emisie de pozitroni (PET) a pus in
evidenta o hipofrontalitate preponderent stanga,
alaturi de o crestere a metabolismului glucidic in
anumite zone limbice.

Factori psiho-socialiSus
1. Factori subconstienti
Dupa Freud, problemele aparute infaza orala a
dezvoltarii psihosexuale (in primul rand privarea de
dragostea si sprijinul matern) impiedica dezvoltarea
afectiva normala. Pierderile precoce neprelucrate
ingreuneaza prelucrarea pierderilor ulterioare. La
adult, depresia debuteaza in momentul in care
acesta este confruntat cu o pierdere reala,
amenintatoare.

2. Factori cognitivi

Triada cognitiva descrisa de psihiatrul Aaron Beck

prezinta domeniile in care depresivii manifesta
negativism:
a. imagine de sine negativa;
b. interpretare negativa a trairilor;
c. privire negativa asupra viitorului.

3. Factori comportamentali
Teoria behaviorista a neajutorarii invatate (learned
helplessness) este o teorie care asociaza depresia cu
incapacitatea sau limitarea persoanei in a controla
evenimentele, situatiile.

4. Evenimente de viata stresante

Evenimentul de viata cel mai frecvent asociat cu
dezvoltarea ulterioara a depresiei este pierderea unui
parinte inaintea varstei de 11 ani. Adesea, asemenea
evenimente stresante preced primele episoade ale
tulburarii depresive si cauzeaza modificari neuronale
permanente, care predispun persoana la episoadele
ulterioare.

Simptomatologie si criterii de diagnosticSus

Conform Manualului de Diagnostic si Statistica a

Tulburarilor Mentale IV(DSM-IV) criteriile de
diagnostic ale unui episod depresiv major sunt:
A. Cinci (sau mai multe) dintre urmatoarele
simptome prezente in cursul aceleiasi perioade de
doua saptamani si care reprezinta o modificare fata
de nivelul anterior de functionare; cel putin unul
dintre simptome este: fie (1) dispozitia depresiva, fie
(2) pierderea interesului sau placerii:
Nota: Nu se includ simptomele care este clar ca se
datoreaza unei conditii medicale generale ori unor
idei delirante sau halucinatii incongruente cu
dispozitia.

(1) dispozitie depresiva (echivalentul sentimentului

de tristete accentuata, goliciune interioara) in cea
mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi; la copii
si adolescenti, dispozitia poate fi iritabila;
(2) anhedonie (diminuare marcata a interesului sau
placerii pentru toatesau aproape toate activitatile),
cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi; nici
macar efectuarea activitatilor vesele sau a hobbyurilor nu mai ofera placere persoanei afectate;
(3) pierdere semnificativa in greutate sau castig
ponderal fara legatura cu o anume dieta (de exemplu
o modificare de mai mult de 5% din greutatea
corpului intr-o luna) sau scadere/crestere a apetitului

aproape infiecare zi (multi indivizi sesizand ca se

forteaza sa manance);(4) insomnie sau hipersomnie
(episoade prelungite de somn, dificultate detrezire
etc.) aproape in fiecare zi;
(5) agitatie sau lentoare psihomotorie aproape in
fiecare zi;
(6) fatigabilitate (oboseala, epuizare) sau lipsa de
energie aproape in fiecare zi;
(7) sentimente de inutilitate sau de culpa excesiva
ori inadecvata (care poate fi deliranta) aproape in
fiecare zi (nu numai autorepros sau culpabilizare in
legatura cu faptul de a fi suferind);
(8) diminuare a capacitatii de a gandi, sau de a se
concentra ori indecizie aproape in fiecare zi
(observata mai ales la cei care efectueaza
preponderent munca intelectuala: studenti, elevi,
programatori de computer etc.);
(9) ganduri recurente de moarte (nu doar teama de
moarte), ideatie suicidara recurenta fara un plan
anume sau o tentativa de suicid ori un plan anume
pentru comiterea suicidului.

B. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod

mixt (maniaco-depresiv).

C. Simptomele cauzeaza o detresa sau o deteriorare

semnificativa clinic in domeniul social, profesional ori

in alte domenii importante defunctionare.

D. Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice

directe ale unei substante (de exemplu un drog, un
medicament) ori ale unei conditii generale medicale
(de exemplu hipotiroidism).

E. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu

(adica dupapierderea unei fiinte iubite), simptomele
persista mai mult de doua luni ori sunt caracterizate
printr-o deteriorare functionala semnificativa,
preocupare morbida de inutilitate, ideatie suicidara,
simptome psihotice sau lentoare psihomotorie.