Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SERIA:
PROBLEMA TRANSILVANIEI
FASC. 3
CORIOLAN PETRANU
Profesor la Eacultatea de Filosofie si Were
SIBIU
TIPOGRAFIA ,CARTEA ROMANEASCA DIN CLUJ
1943
www.dacoromanica.ro
LECTIILD-DE SINTEZA
ale Univeraitillii ,,Regele Ferdinand I" din Cluj-Sibin cuprinse In
Biblioteca Vista rii Culturii"
anua
organIzate de DI Rector $ Prof. Dr. Julia Hatleganu
sl fipOrite sub ingrilirea: Prof. Dr. loachtin Cractun
www.dacoromanica.ro
FASC. 3
CORIOLAN PETRANU
Profesor la Facultatea de Filosofle 0 Diere
SIBIU
TIPOGRAFIA ,CARTEA ROMANEASCA DIN CLUJ'
1943
www.dacoromanica.ro
sa Siebenbirgen", aparuta in 1880 la Heidelberg. Poporul roman a fost desconsiderat si oprirnat de LInguri din cauza religiei
sale ortodoxe, el a fost considerat ca schismatic si tolerat humai.
Snodul episcopilor catolici din Buda interzice in 1279 schismaticilor de a ridica biserci ori capele, iar credinciosilor de a
ntra in acestea. Regele Sigismund amenintd in 1428 pe Romani
eu confiscarea averlor, daca isi boteaza copal la preoti schissnatici 2 min aceste masuri si a/tele nobilli romani cu avere au
3
www.dacoromanica.ro
Au exstat in mal multe randurf incercar de a converti populata romana /a religa catolicA ori reformata.: in acest caz Romanii ortodocs isi plerdeau biserica, cedand-o fonat converttilor. Inainte de 1848 Romanii nu aveau dreptul de a construt
biserici la orase (sec. 18 este o excepne). Mai multI Romanii
fost isgonin ori exclusi din orase, cari pretutinden sunt centrele
principale ale vieni artstice. Congregata nobililor din Turda
decs la 1711 si 1772 ca Romanii sa fie alungati i extirpan. La
Targu-Mures consillul orasulu hotareste in 1759, ca nci un locuitor de neam romanesc sa nu poata cumpara teren, ca.
nimeni sa nu le dea loc sa se aseze i sa nu- primeasca la?
lucru. /koalas caz s la Dej. La Fagaras Romanii cer inzadar la
1:774 aprobarea pentru edifcarea une bserici, aba la 1782 primesc aprobarea lui Iosf II, totusi orasul protesteazA, din caua
c biserca avea fundament mare, turn, clopote toaca, tucruri
neadmse Romani/or. La Cluj consiltil orasului a protestat In 1790,
contra rdicArii une bisercute ortodoxe romane in afara de zidurile orasulu, dei Cancelara din Viena o aprobase. Biserca greco-
www.dacoromanica.ro
pentru lpsa acestora, cum o fac und scriitori unguri, se aseamana cu procedeul barbar de a scoate ochii cuva i apoi a-s1
bate joc de el, ca nu vede.
Dupa revolula din 1848, care a adus libertan parnale Romanilor ardelen, pictorli academia roman fara mecenati bine
stuat, fara public pricepator, au iticat rolul unor martiri. N. Popescu, din cauza mizeriei s a Oerantelor spulberate, devine
alcoolic, Zaicu manierst, M. Pop uniform. C. Lecca, G. Lemen,
S. Henna, S. Muresan, C. Pop de Satmar, N. Bran, I. Salajan, C.
Georgescu, E. Popea, C. Medrea au trecut in Regatul roman, Rusu,
Mata, Poppovits s-au stablit in Germania or Austria, A. Pal in.
ton ca sa-si asgure dxstenta. Cand in jumatatea a
America,
doua a sec. 19 s'a constituit in Ungaria Comisiunea Monumentelor
Istorice, aceasta a neglijat conservarea monumentelor romane; astfel
Vteazul la Thrgu-Mures, biserica de leran din Rosod (Veresmod) reprodusa in manualul lui A. Springer (vol,. 11). Invatan
unguri ne confirma disparitia monumentelor romanesti; ba char
cele ungurest dspareau in lpsa de fonduri", precum ne dovedesc mernori si articole maghiare.. Cele romanest se ruinau
dispareau la fel ca s cele rutene; gunoastem. vandalismu1
6
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
turnul de vest, arcul frant, forme/e decorative de toate stilurile, stilul renasterii flind aproape inexistent.
Sa instant cateva din cele mai vech biserid: cea din Densus, sec. 12 si inc. sec. 13, cele din Santamaria-Orlea, Gurasada,
Streu, Ostrovul-mare din jum. ILa sec. 13, cele din Barsdu,
Criscior, Strei-Sangeorgiu, Warne; din sec. 14, cea din Ribita dela
incep. sec. 15. Din sec. 15 sunt bisercile din Prslop si Hunedoara. Toate acestea sunt din jud. Hunedoara, in sudul Transil8
www.dacoromanica.ro
13-'-14, cea din Cavaran (Banat) sec. 13, cea din Cosma (jud.
Cluj) sec. 14, biserica din Vad (Somes), Lupa (Turda), Zlatna
si Teius (Alba),
umig. (Banat) din sec. lo. In secole/e urmatoare lista monumentelor de material solid creste. Nmic mai fals
decat afirmatia, ca Romani nu ar fi luat nota de sti/urile apusene, cum pretinde propaganda maghiark Nu numa, ca ei au
monumente de stil amestecat, de ex. biserica sf, Ncolae din Bra-6
sov (plan bizantino-roman treflat, cupola, in schimb insa arcuri
ogivale la cupola, turn gotic de vest), dar et au destule biserici curat apusenei de ex. Sill romanic z Streiu, SantarnariaOrlea ; stil de tranzitie : Cosma; sill gotic: Zlatna, Roscani,
Criscior ; stil baroc : Lugoj, Caransebes, Blaj, Oradea. La, obiectele de cult si mobilierul bisericilor chiar dela sate de atatea ori
servat prof. P. Weber : Cu cat mai mult se lumineaza limbajul artistic al unor astfel de provincii de tranzitie, despicate
culturalceste, cum este Transilvania (s de ex. Lituania), cu atat
www.dacoromanica.ro
dievala si bizantina a creiat in mnunata sa arhitectura I pietura capodopere pentru cart vom fi invidiati in strainatate, daca
ele vor fi cunoscute..." G. Supka considera monumente/e bizantina-romane din Transilvania ca plne de interes". Dupa un alt
ungur I. Szendrei (Chefs d'oeuvres d'art de la Hongrie", 1902,
10
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
de lemn cu cupole din Ucraina ori Rusia, sau una din Norve.gia cu barne verticale si una romana transilvana 1 Cu drept
vant Wesser a format in cartea sa asupra arhitecturit in lemn,.
inainte cu 41 ani, un grup independent al bisericilor de lemn romanesti in cadrele arhitecturit in lemn din Europa (Der Holzbau..
Berln, 1903, P. 66). Acest tip romanesc de biserica a influentat
pe cele de lemn din Podkarpacka Rus ale Rutentlor pana la co--
din
www.dacoromanica.ro
de umbra si lumina, contopirea armonica cu imprejurimea, puterea si gratia intregului. Este cu - neputinta a continua citatel,
ejunge a cita numele admiratorilor competenti Erixon, Focillon,
Alazard, Dhuicque, Curman, Adler, Roth, Ciernen, Weber, Ginhart, Treiber, Hielscher, Brhier, Perdrizet. Numai recent ungurul
Gerevich vrea sa le vada simple", incercand totusi sa le derive
dela Unguri, pe cand caracterul national roman al bisericilor noastre
de lemn a fost recunoscut expressis verbis de Weber, Steinbrucker, Platz, Bloch, Strzygowski, Birchler, Meyer, Weden,
Roth, Treiber, Erixon, Anderson, Pocillon, Alazard, Henry,
Romier, Rau, Zakavec, Terreros. Bisericile de lemn ale Romanilor ardeleni sunt emanatiunea personalitatil masselor, a spirttului popular roman. In Transilvania numai Romanii au biserici
-de lemn, Sasii i Ungurii nu au, cele putine unguresti despre
.cari exista insemnari, ne arata cladiri de necesitate, mai ales de
-nuiele, cele de barne fiind executate ori influentate de Romani.
Tratand calitatile artistice ale bisericilor de lemn romanesti
sa spunem cateva cuvinte despre cele mai decorate 00. : usile.
Alaturi de cele din Norvegia-Suedia cele romanesti sunt cele
mai bogat decorate, in aceasta privinta ele intrec pe cele ucrainene,
pe cele din Prusia de est, Silezia, cari sunt simple, cum ne arata
albumurile V. Chtcherbakivsky, V. Si6insky si L. Burgemeister.
Inafara de cate un rar arc in acolada ale noastre sunt pure creatii
iaranesti, independente, pe cand in Silezia i Ucraina influenta
-stilurilor istorice este adeseori evident& ele nu au un stil unitar;
cele din Podkarpacka Rus sunt influentate ori create de Romani,
far cele din Ucraina sovietica difera prin ornamentatie culta sau
vegetal& i prin ferecaturi ce lipsesc la no'. Numal cele din prile
nordice se pot compara ca bogatie cu cele romanesti; deosebirea este insa uriasa : 1. cele nordice sunt de un caracter
fantastic, asimetric, incarcat, complicat, pe cand ale noastre sunt
18
www.dacoromanica.ro
dare, simetrice. 2. in cele nordce predomina impletiturile geometrice 1 vegetale, animate prin figuri animalice, omenesti qi
prin coloane, pe cand la noi motvele geometrice-lineare-unghiwlare varate prin rosete ; la no' lipsesc impletiturile, animalele, figurile omenesti, coloanele, lar decorul vegetal este extrem de rar..
E fec t ul interiorului unei biserici rom&nesti se bazeazd in
primul rand pe pictura murald. Regula generala a fost ea toatg.
bserica (peretii, bolta, iconostasul) sa fie decorata cu picturi, cart
acopera, ca un covor, toatA suprafata. Avem de fapt destule
biserici in intregime pictate; cele mai sdrace rdmaneau totusi
nepictate, ele trebuau sa se multumeasa cu pctura iconosta-
sului,
cateva icoane i xilografii. Unele biserici erau pictate si in exterior. Scenele sunt asezate dupa iconografa bizantino-romana.
Traditia, experientele propri si cartile de pcturd
au ajutat artistii. Avem cunostint, c i zugravii din Transilvania erau in posesiunea erminiilor. In comparatie cu arhitectura,
pictura e mai bizantinA, dar nu lipsesc elementele apusene
locale. Groh Oseste pe cele de caracter bizantin superioare celor
apusene. Cele mal vechi, din jud. Hunedoara, aratd intalnirea
unor curente din Italia meridiona1A, din Orient, din Serbia si Bulgaria. Un al doilea curent se ataseaza Principatelor romane. Efectul
intregului este adeseori excelent, culorile sunt vii, scenele de obicei
bine compuse, proportiunile bine observate. Scopul picturii este
inaltarea sufleteascg, dar si instruirea celor inculti (biblia pauperum). Astfel se explica claritatea i tonul popular, moralizator.
Adeseori gasim costume romanesti, far la anumite figuri de condamnati
artele frumoase la Romani, pentrucA ele sunt executate de larani simpli. AceastA dispozitie a Romanilor sta evident in lega-
www.dacoromanica.ro
ghiste sunt din sec. 15-16, cele din Remetea din sec. 14-16.
Primul strat al picturii din biserica unitd din Zlatna e din sec.
15 (1404). Pictura votiva datata 1408-9 din Strei-Sangeorgiu reprezinta pe ctitorul Latcu Candea si familia lu, cea din Criscior
este din 1417. Din sec. 17, dar mal ales din sec. 118 avem un
www.dacoromanica.ro
cruci portative, cruci marl, tetrapoade, staluri, lazi, policandre, proscomidiere, potire, sfesnice etc.,
cnl _adeseori sunt capodopere ale artei populare, opere sculptate, crestate, pictate. Acestea ori nu sunt alterate debe de stilurile istorice ori daca da, ele ofera exemple curioase cum a interpretat si modificat taranul roman stilurile istorice. bate stilurile
istorice sunt reprezentate dela cel gotic pana la Biedermeyer.
In acest cadru trebue sa mentionam macar arta cartilor religioase si xilografilie religloase populare. Intre manuscrisele Huminate trebue sa remarcam Liturghierul scris la 1481 in manastirea din Feleac (in apropierea Cluiului) cu initiale colorate; Evangelia dela Prislop din 1517 cu initiale colorate si cu cate un desen
in diferite cubr deasupra fiecarui evangelist ; fragmentul unei
Psaltiri romanesti din sec. 16 cu initiale mari rosii, decorate cu flor1
si fructe. Miniaturistii precum i tipografii erau in majoritate ca-
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
tate alaturi de burg"-urile sasesti si ungurestia. Bste cu nepu.tinta a trata acest subiect altcum, decat printr'o soled caracterizare generala.
jannecke vede valoarea principala a easel romanesti in decorul ei. Acesta se refera atat la exterior, cat si la interior. Casa
dela munte e superioara aceleia dela es, ea este Blockbauw
in diferite variante, netencuita in exterior, cu arcade si pridvor
deschis, stalpi dopliti. Interiorul este pitoresc si atragator prin
covoarele viu colorate, prin icoanele si blidarul ce decoreaza
peretii, mobila cea mai decorata fiind lada 0 blidarul. 0 atentie
deosebita merita poarta de lemn monumentala la intrarea in
curte, in general raspandita la Romani si exceptionala la Sasi
si Unguri.
www.dacoromanica.ro
seta, perla, cercul, semicercul, elipsa, dupa principiul repetiliei, alternantel, simetriei, radiatiunei. G. TglAs gaseste In ele o verilabila poezie, manifestarea geniulu popular, nu se copiaza servil,
www.dacoromanica.ro
si
la
sl
utilitaiii, un aspect
exterior artistic cu decor intotdeauna ales; eft arata just in acest do-.
meniu un simt artistic natural, o inteligenta innascut, pe care daca
www.dacoromanica.ro
-nala... o varletate, o bogatie de culor viguroase, care se armonizeaza cel mal fericit din lume... i pretutndeni, in Muntenia ca
si in Bucovina, in Transilvania ca si in Banat, gasm gratia infinita
a acestor broderil originate si drOgute". L. Romier lauda geniul
particular si gustul innascut pentru eleganta. Dntre specialistii un-
stmt. Dstributa
de gust."
torii poarta costume brodate, si gaseste valul tarancelor de o fineta superoara. Pictorul Lancelot (1860) spune despre costumul femeesc, ca trezeste suvenrele fercite ale Greciei 0 Italieis pictat va
aturea in Europa nu atnge in general mai mult de 2-3 secole, dupa inscriptille databile. Aceasta nu inseamna, ca nu
exista oblecte mal vchi, insa nedatate. Traditionalismul si conser28
www.dacoromanica.ro
vatismul tar anului nostru, ferit mai lung timp, din cauza jugului
strain, de binefacerile culturii distrugatoare de arta, ne indreptaieste a admite o vechime incomparabil mai mare, care este confirmata prin vechile picturi, gravuri si descried ale artei noastre
laranesti. Dela inceputul sec. 17 pana azi calatorif straini ca M.
Opitz (1624), Tr6ster. (1667), Hohenhausen (1775), Sulzer (1781),
Griselini (1780), Wilkinson (1820), Lagarde (1828), Stilrmer (1830),
d'Haussez (1831), Paget (1839), de Gerando -(1845), Boldnyi (1851),
Poujade (1869), considera arta populara romaneasca ca foarte
www.dacoromanica.ro
Muzeul Secuesc din $ft. Cheorghe o (male de Past sunt romanesti, sau de origne romaneesca. Marienburg ne asigura in
18Ig ca Secuii se imbraca romaneste.
Influenta romaneasca o gasim si in arta taraneasca a Sasilor
ardelen. Dr. L. Netoliczka si Dr. F. O. Stein au adus numeroase
dovezi. BI-Csch Gallee inseamna gulerul cu broderii romanesti
al SaOlor, Pe-dos-Stickerelen" ale Sasilor preiau nu numai tehnica
dar si aenumirea romaneasca. Harrasschurz",- Krizen" sunt un
sort si o menta cumparate dela Romani, la fel Zukema", su,rnanul Romanilor. Gluga" Kuschma", Jraistera, Stergar",
www.dacoromanica.ro
deloc impiedeca prin oprimare strainei inflorirea artei faranegi i in acest domeniu geniul poporului romdnesc a creica
capodoberele artei sale; prin care In trece pe asupritori.
Cari sunt no tele caracteristice ale artei romanesti din TranEle pot fi rezumate prin urmatoarele: 1. caracterul de
silvania
usor de inteles, ungurul" T. Gerevich indrazneste a scrie pentru necunoscatori despre arta nationala ungureasca din Transilvania", despre unitatea artei unguresti din Ungaria Transilvania", despre influente artistice unguresti din Ungaria in Transilvania" simai ales despre rolul conducator al artei unguresti in Transilvania". Toate aceste afirmatii sunt pure inventii. Transilvania are
25
www.dacoromanica.ro
In istoria artei rolul sat' aparte, arta minoritatii unguresti din Transilvania e alta decat cea din Ungaria, putinele asemanari ce apar rar
se atribue acelorasi maestrii strainf, nemaghiari, in majoritate Ger.-
mani, cart au lucrat pentru ambele tari. Ungurii au fost intot.deauna numai consumatori, nu producatori In arta. Daca eliminam tot ce e de origine germana ori slava in arta i tiinta ungara,
ramane disperat de putina scrie profesorul universitar Fr. v.
L6her in 1874. Arta lor este una germana provinciala, care a
primit cu mari intarzieri prin artisti nemaghiari stilurile apusene,
deci o arta fara originalitate si de mediocra valoare artistic&
Precum am aratat in mai multe studii i la Congresul international
al Istoricilor din Varsovia la 1933, rolul conducator l'au avut in
arta cuita Sasii arde/eni, far in arta taraneasca Romanii. In arta.
culta Romanii au rolul lor aparte. Este o nedreptate i ingrati.-tudine a degrada pe Sasii creatori de orase, cultura
mantenitori al stilurilur apusene in vasali ai artei unguresti
a dispretui meritele incontestabile ale Romanilor ardeleni in
istoria artei. Este egal cu exproprierea, a insira si reproduce in
imagini capadoperele artei sasesti i straine, lasand a crede ori
Armand ca sunt unguresti, intr'un studiu ce poarta titlul : Arta,
ungureasca din Transilvania". Tenclinta oarba politica i lipsa de
autoritate in materia artei ardelene a dlui Gerevich explica afirma,-
cari nu apartin istoriei artei si in cari este incompetent. Pamfletul dlui G. a fost supus until examen amanuntit s't respins
intregime prim argumente de catre subsemnatul intr'o lucrare
germana, pentru a invedera prin ce mijloace nepermise se lwcreaza in Ungaria sub masca stiintei.
www.dacoromanica.ro
Transilvanie in arta taraneasca profana. Cu toata untatea artstied desavarsita a tuturor provincillor locuite de Romani, Transilvania se distinge prin anumte particulartati, prn caracterul
arhaic original al produselor sale. Daca bisercile de zd ale
Vechiului Regat roman sunt superoare celor romane din
Transilvania, bisercile de lemn ardelene sunt superoare, lar
celelalte produse ale arte taranesti sunt de acelas nivel.
www.dacoromanica.ro
strdinilor, .cultivarea artei apusene Sasilor Ungurilor, a stilulifi bizantin se multumeste Romanifor. Stilurile occidenta/e au
www.dacoromanica.ro
trece; lar arta Oraneasca exceleaza prin caracterul ei ail-laic, autohton, aproape nealterat de arta culta, prin bogalia si calitalileartistice; faptul, ca arta Iaraneasca a Romanilor ardeleni a influinlat atat de profund nu numai popoarale conlocuitoare, dar
si pe cele vecine, are deosebita importanO. Chiar si arta reli.gioasa de zid rezolva probleme interesante, impingand spre vest
pana la granilele LIngariei din 1920 domeniul artei bizantine,
despre care se credea inainte cu cateva decenii, ca nu a trecut
dincolo de granilele Munteniel si Moldovei; apoi amalgamul de
sti/ bizantino-roman si apusean este asemenea un fenomen inte-,
resant in istoria artei unui popor oprimat.
Revolulia din 1848 a creiat libertati partiale pentru Romani, din cari au rezultat : o modesta clasa burgheza si o plc-a
tura culta profana in locul aceleia exclusiv religioasa. Liberarea
totala de sub stapanirea straina in 1918 a creiat o viata artstica
romaneasca intensa in Transilvania, care in aspiratiile si rezultatele sale s'a ridicat tot mai mult spre culmi inaccesibile in inn-prejurarile neprielnice ale trecutului. *)
Bibliografie : C. Petranu : Die Kunstdenkmaler der Siebenbilrgen Rumnen. .Clul, 1927.
L'Art Roumain de Transylvanie. Cluj,
0
n
1938.
*) Din nefericire prio Arbitrajul dele Viena (1940) realizrile ultimelor
piete de recenta stapnoire ungureasc, par'ca prin aceasta s'ar putea sterge
trecutul roman al Transilvaniei si originea romana a Romanilor, cari si azi
sunt In maJoritate. Monumentele istorice romanesti ramase in nordul Transilvaniei formeaza o unitate perfecta, indestructibila cu cele din Transilvania
de sud, ele sunt dovezi ale aptitudinii artistice si culturale ale Romanilor, in
acelas timp dovezi ale oprimarii lor.
29
www.dacoromanica.ro
SERIA B)
Fase. 2: Prof. I.
etnic.
Moldovan, Statul
pAnA astizi.
din
limbIL
www.dacoromanica.ro
Transilvania
pentrn
www.dacoromanica.ro