Eneagrama nu este nicidecum o religie i nu pretinde a fi o cale spiritual complet.

Dar obiectul ei este tocmai cunoaterea de sine.Eneagrama este un instrument pentru

transformarea noastr, care folosete claritatea i nelegerea psihologic ca o poart de intrare
ctre spiritualitatea universal. Eneagrama este o punte ntre psihologie i spiritualitate.
Esena acestei psihologii sacre este faptul c tipul personalitii noastre de baz ne
dezvluie mecanismele psihologice prin care noi uitm de noi nine, uitm de adevrata
noastr natur, Esena noastr Divin.
Identificndu-ne cu personalitatea noastr astfel constituit, noi ne mulumim cu mult mai
puin dect suntem de fapt n realitate. Este ca i cum, dei avem o cas extraordinar n care
s trim, ne limitm singuri s trim ntr-o cmru mic i ntunecoas de la subsol. i ceea ce
este mai surprinztor este faptul c cei mai muli dintre noi au uitat c restul casei chiar exist i
c sunt proprietarii ei! Este adevrul pe care maetri spirituali din toate timpurile l exprim
atunci cnd spun c noi suntem adormii fa de noi nine i fa de vieile noastre.
MESAJELE INCONTIENTE DIN COPILRIE
Dei muli dintre noi am primit mai multe din urmtoarele mesaje, unul dintre ele tinde s fie
propriu fiecrui tip. Care din aceste mesaje v afecteaz n mod special?
Tipul unu: Nu e bine s greeti."
Tipul doi: Nu e bine s ai nevoi proprii."
Tipul trei: Nu e bine s ai propriile sentimente i propria identitate".
Tipul patru: Nu e bine s fii prea n form sau prea fericit."
Tipul cinci: Nu e bine s te simi n largul tu n lume."
Tipul ase: Nu e bine s ai ncredere n tine."
Tipul apte: Nu e bine s te bazezi pe cineva."
Tipul opt: Nu e bine s fii vulnerabil sau s ai ncredere n cineva."
Tipul nou: Nu e bine s te evideniezi."
Mecanismul personalitii noastre este pus n micare de ceea ce se numete FRICA DE BAZ a
fiecrui tip. Aceast fric se nate n copilria timpurie datorit pierderii contactului cu natura
noastr Esenial. Aceast pierdere are mai multe motive.
Ca bebelui, natura noastr este s exprimm o gam larg de stri i emoii. Dac aceste emoii
sunt blocate la prinii notri, ei se vor simi nervoi i deranjai cnd acestea se vor manifesta la
1

noi i lucrul acesta ne va face s devenim i noi nite copii anxioi i nefericii la rndul nostru.
Dac de exemplu, un copil i exprim bucuria i ncntarea de a tri, dar mama lui este
deprimat, este puin probabil ca mama s reacioneze bine n prezena acestei bucurii. Ca
rezultat, copilul nva s i reprime bucuria ca s nu o supere pe mam.
Este important s ne dm seama c aceste reacii nu s-au datorat faptului c prinii notri nu au
fost nite prini buni, ci faptului c ei nu pot oglindi dect acele caliti care nu sunt blocate n ei
nii. Aceast gam limitat i de multe ori dizarmonioas de comportamente i atitudini se
imprim n sufletul receptiv al copilului ca un fundal psihic al vieii sale viitoare i al relaiilor
sale. Ca rezultat al nevoilor nemplinite din copilrie i al blocajelor ce provin din acele timpuri,
ncepem s simim nc de timpuriu c ne lipsesc anumite elemente importante. Sigur c acest
sentiment d natere unei anxieti profunde. Temperamentul nostru nnscut va determina felul
cum vom rspunde acestei anxieti. Indiferent de tipul de personalitate pe care l vom dezvolta
mai trziu, ajungem n cele din urm la concluzia c ceva e n neregul cu noi. Chiar dac nu
reuim s o exprimm n cuvinte, simim povara acestei puternice anxieti incontiente care este
frica noastr de baz.
FRICILE DE BAZA A CELOR NOUA TIPURI
1. c eti ru, corupt sau dezechilibrat
2. c nu merii s fii iubit
3. c nu eti valoros (a avea valoare personal)
4. c eti fr identitate sau nsemntate personal
5. c eti nefolositor, incapabil sau incompetent
6. c nu vei avea susinere sau ghidare
7. c vei suferi lipsuri sau durere
8. c vei fi rnit sau controlat de alii
9. c vei pierde legtura cu ceilali, c vei fi separat
Pentru a compensa FRICA DE BAZ, apare o DORIN DE BAZ. Dorina de baz este
modul prin care ne aprm mpotriva Fricii de Baz pentru a putea continua s funcionm.
Dorina de baz este ceea ce credem c ne va ajuta s ne fie bine.

DORINELE DE BAZ I DEGENERRILE LOR

1. Dorina de a fi integru (se deterioreaz n perfecionism critic)
2. Dorina de a fi iubit (se deterioreaz n nevoia de a fi indispensabil)
3. Dorina de a fi apreciat (se deterioreaz n goana dup succes)
4. Dorina de a fi noi nine (se deterioreaz n autoindulgen)
5. Dorina de a fi competent (se deterioreaz n specializare inutil)
6. Dorina de a fi n siguran (se deterioreaz ntr-un ataament fa de propriile convingeri)
7. Dorina de a fi fericit (se deterioreaz ntr-o tendin continu de evadare)
8. Dorina de a se proteja (se deterioreaz n lupt continu)
9. Dorina de a tri n pace (se deterioreaz n neglijen ncpnat)
Cele nou tipuri de personalitate conform Eneagramei sunt urmtoarele:
1. Reformatorul. Perfecionistul. Tipul principial, idealist.
2. Altruistul. Tipul grijuliu, care are grij de ceilali.
3. Cel care reuete. Tipul adaptabil, orientat spre obinerea succesului.
4. Individualistul. Romantic, introvertit.
5. Cercettorul. Tipul cerebral, intens.
6. Loialul. Tipul responsabil, orientat spre sigurana personal.
7. Entuziastul. Generalistul. Tipul mereu ocupat, productiv.
8. Cel cruia i plac provocrile. Tipul puternic, dominator.
9. Pacifistul. Tipul calm, fr griji, mulumit de sine.
Scopul Eneagramei este trecerea de la personalitate la esent.
Aceast succint prezentare are scopul de a v face o idee despre utilitatea Eneagramei.
...dintr-o carte n lucru...

ESTE IMPORTANT PENTRU FIECARE TIP

Tipul 1 Perfectionistul pentru el conteaza sa evite mania, sa aiba dreptate, sa fie apreciat pentru calitatea actiunilor sale.
Tipul 2 Altruistul pentru el conteaza sa evite respingerea, sa evite recunoasterea propriilor nevoi, sa iubeasca, sa fie iubit, sa fie
apreciat pentru grija sa fata de ceilalti.
Tipul 3 Competitivul pentru el conteaza sa evite esecul, sa reuseasca, sa fie apreciat pentru ceea ce face, sa fie stimat.

Tipul 4 Romanticul pentru el conteaza sa evite banalitatea, sa fie aparte, sa fie apreciat pentru ceea ce este, pentru ca este
diferit.
Tipul 5 Observatorul pentru el conteaza sa evite intruziunea si vidul interior, sa stie, sa fie util, sa fie la curent.
Tipul 6 Devotatul pentru el conteaza sa evite devierea, tradarea, sa fie pregatit pentru orice eventualitate, capabil sa
supravietuiasca prin el insusi, sa fi eapreciat pentru cinstea sa.
Tipul 7 Epicurianul pentru el conteaza sa: evite suferinta si izolarea, sa aiba posibilitatea de a alege, sa fie apreciat pentru bucuria
sa de a trai.
Tipul 8 Conducatorul pentru el conteaza sa evite slabiciunea, sa fie puternic, sa-si afirme autoritatea.
Tipul 9 Mediatorul pentru el conteaza sa evite conflictele, sa fie conciliant, sa nu fie despartit de ceea ce iubeste.

De ce e important s trim la nivel nalt ?

Nivelele de dezvoltare ale personalitii - creaia colii Riso-Hudson evideniaz clar etapele de evoluie,
gndurile automate negative i unele atitudini interioare disfuncionale ce determin modificarea nivelului de
contiin. De asemenea strile proaste caracteristice fiecrui tip de personalitate se traduc prin suferin i
lipsa eficienei.
Conform acestui model, fiecare tip din eneagram oscileaz pe vertical de-a lungul a nou nivele de
dezvoltare a personalitii. Aa se explic fluctuaiile uneori ocante ale strilor noastre psihice i faptul c
nivelul nostru de contiin variaz de-a lungul unei zile, uneori cu viteza gandurilor pe care le avem.

Cnd suntem pe nivelele medii-inferioare ale personalitii noastre, suferina este inevitabil. Nivelele inferioare
sunt caracterizate de conflicte interpersonale care iau o form caracteristic fiecrui tip: tipul 1 criticism,
intoleran; tipul 2 manipulare, gelozie; tipul 3 minciun, agresivitate; tipul 4 depresie, invidie; tip 5 avariie,
nihilism; tipul 6 insecuritate, anxietate; tipul 7 depravare, lcomie; tipul 8 violen, sadism; tipul 9 lene,
iresponsabilitate i multe altele.
Acest model este extraordinar tocmai pentru c ne ofer cu fidelitate radiografia propriilor noastre stri. Dar
asta este posibil, desigur, doar dac suntem sinceri cu noi nine.
Cnd strile noastre negative se reflect prin minciun, violen, furie devine evident pentru toat lumea c
ceva nu e n ordine cu noi.
Dar avem i unele stri echivoce, care ne permit s ne pclim singuri i chiar pe cei din jur asupra motivaiilor
noastre adevrate.
De exemplu, dac sunt tipul 1, Perfecionistul, nivelul superior la care aspir presupune starea de nelepciune,
toleran, corectitudine i ngduin. Dar atunci cnd i privesc foarte critic sau intolerant pe ceilali, cnd am
atitudini ciclitoare i tipicare devine imposibil s m mai mint i s susin c sunt ok. Asemenea impulsuri i
comportamente sunt de fapt caliti care se situeaz la nivelele inferioare ale acestui tipului 1, iar asemenea
stri arat fr dubiu momentul de regres pe care l triesc.
Sau s spunem c sunt un ase, uor nesigur i suspicios n legtur cu inteniile celorlai. Faptul acesta m
face s m simt de multe ori inconfortabil, iar atunci cnd am o stare proast nencrederea mea creste,
atingand nivelul cel mai de jos.. n momentul n care am neles c acest tendin este doar o atitudine
interioar, si nueste cu adevrat un pericol exterior cruia trebuie s-i fac fa, nimic nu m va mai opri s
triesc plin de fericire ntlnirea cu El, care ar putea fi brbatul vieii mele...

Chiar prin aceast contientizare pe care ne-o aduce Eneagrama este un instrument ce ne ajut s ne trim
mai fericii viaa. Cei care o aplic consider c este un sistem ce ofer o cunoatere de sine remarcabil,
deoarce cunoaterea Eneagramei ne ofer i rspunsurile la ntrebrile fundamentale:
Cine sunt?
De ce nu m simt mplinit, mulumit?
De ce repet aceleai greeli din nou i din nou?
Cum pot s devin mai bun?

Cum pot s devin mai eficient n munc i cum a putea s-mi mbuntesc relaiile?
De fapt unul din mesajele fundamentale pe care ni le ofer Eneagrama este faptul c dezvoltarea personal i
transformarea spiritual nu sunt procese diferite. Eneagrama face parte din curentul psihologiei transpersonale
i este structurat pe dezvoltarea i transformarea spiritual, reprezentand un model de actualizare a Sinelui.

Aplicaiile sale practice imediate o impun n coaching, leadership, n schimbrile organizaionale,

managementul stresului, managementul conflictelor, practic n orice domeniu care necesit cunoaterea
profund a fiinei umane i o nevoie permanent de a evolua, de a fi mai buni i mai eficieni n ceea ce facem.

Testul Eneagramei
Pentru a obine rezultate ct mai corecte, selecteaz un singur paragraf din cadrul
urmtoarelor dou grupuri de afirmaii. Alege-l pe cel care i reflect cel mai bine atitudinea
i comportamentul, aa cum te manifeti cel mai des n viaa de zi cu zi.
Nu trebuie s fii de acord n totalitate cu fiecare cuvnt din paragraf ! Nu respinge un
paragraf numai datorit unui singur cuvnt nepotrivit sau a unei fraze. Privete tabloul n
ntregime.
Sensul general i sentimentul pe care i-l las este mai important dect fiecare element
al lui luat separat. Las-i intuiia s aleag.
Dac nu te poi decide ce paragraf i se potrivete cel mai bine, poi face dou alegeri,
dar numai pentru un singur grup.
Grupul I
A. Am tendina s fiu destul de independent i mi place s m afirm. Am simit c este mai bine
s iau viaa n piept. Mi-am stabilit scopurile, mi place s m implic i s fac ca lucrurile s-mi
ias . Nu-mi place s stau deoparte.- vreau s realizez lucruri mari i s am impact asupra celor
din jur. Nu caut neaprat s m confrunt cu alii, dar nu las oamenii n nici-un caz s m dea la o
parte. Cea mai mare parte din timp tiu ce vreau i fac totul pentru asta. Am tendina sa muncesc
din greu dar i s m distrez.
B. Am tendina s fiu tcut i mi place s fiu singur. Nu obinuiesc s atrag atenia asupra mea
i nu obinuiesc n general s m afirm. Nu m simt bine s preiau conducerea sau s fiu aa
competitiv ca ceilali. Muli pot spune despre mine c sunt un vistor, o mare parte din tririle
mele se petrec n imaginaia mea. M simt bine dac nu este nevoie s fiu tot timpul activ.
C. Am tendina s fiu foarte responsabil i devotat. M simt groaznic dac nu-mi in promisiunile
i dac nu fac ceea ce ceilali ateapt de la mine.Vreau ca oamenii s tie c sunt aici pentru ei i
c voi face tot ceea ce cred c este mai bine. Chiar dac ei nu tiu, de multe ori am fcut
sacrificii mari pentru ceilali. Deseori nu am grij de mine. Fac ceea ce trebuie fcut i m
relaxez ( sau fac ceea imi place cu adevrat) numai dac mai rmne timp.
Grupul II
X. Sunt o persoan care are de obicei o imagine pozitiv despre via i simte c lucrurile se vor
sfri cu bine. Pot s gsesc cu uurin ceva care s-mi trezeasc entuziasmul i gsesc
5

ntotdeauna ceva de fcut. mi place s fiu mpreun cu alii i s i ajut s fie fericii. M bucur
s-mi mprtesc starea mea bun cu cei din jur. Nu m simt ntotdeauna grozav dar ncerc s nu
art asta nimnui! Amn de multe ori s-mi rezolv problemele.
Y. Sunt o persoan cu sentimente puternice, cei mai muli oameni pot spune cnd nu-mi convine
ceva. Pot fi precaut cu ceilali, dar sunt mult mai sensibil dect las s se vad. Vreau s tiu pe
cine m pot baza i prefer s-mi definesc clar relaiile cu ceilali. Cnd sunt suprat a vrea ca cei
din jur smi rspund i s fie alturi mine. tiu care sunt regulile i nu-mi place ca oamenii smi spun ce s fac. Vreau s hotrsc eu nsumi.
Z. Tind s fiu logic i m stpnesc bine dar nu m simt n largul meu s am de-a face cu
sentimente i emoii. Sunt eficient chiar perfecionist i prefer s lucrez singur. Cnd sunt
probleme sau conflicte personale, ncerc s nu m implic emoional n acea situaie. Unii spun c
sunt prea rece i detaat, dar nu vreau ca emoiile s m distrag de la ce este cu adevrat
important pentru mine. De obicei nu-mi manifest reaciile chiar dac ceilali insist.
Punnd mpreun cele dou litere pe care le-ai selectat, se formeaz un cod (simbol) alctuit
din 2 litere.
De exemplu, ai ales paragraful C din Grupul I i paragraful Y din Grupul II. S-a format codul
CY.
Pentru a afla crui tip de personalitate aparii, verific unde corespunde codul (simbolul) ales de
tine i citete indicaiile din tabel:
Simbol

Tipul

AX

AY

AZ

BX

BY

BZ

CX

CY

6
6

CZ

Tipul

Simbo
l

Numele tipului i caracteristici de baz

CZ
1
2

1. Reformatorul. Perfecionistul. Tipul principial, idealist.

CX
AZ

2. Altruistul. Tipul grijuliu, care are grij de ceilali.

3. Cel care reuete. Tipul adaptabil, orientat spre obinerea
succesului.

BY
4

4. Individualistul. Romantic, introvertit.

BZ

5
6

5. Cercettorul. Tipul cerebral, intens.

CY

6. Loialul. Tipul responsabil, orientat spre sigurana personal.

AX
7

7. Entuziastul. Generalistul. Tipul mereu ocupat, productiv.

AY

8. Cel cruia i plac provocrile. Tipul puternic, dominator.

BX

9. Pacifistul. Tipul calm, fr griji, mulumit de sine.

Tipul de personalitate
Scopul Eneagramei este trecerea de la personalitate laesent.
Cnd vorbim despre Esen, ne referim la sensul propriu al acestui cuvnt la ceea ce suntem
noi de fapt, la Sinele nostru Esenial (spirit ar fi alt cuvnt potrivit).
Este important s distingem Esena, sau spiritul de suflet. Substana fundamental a Fiinei
este Esena sau Spiritul, dar acesta mbrac o form dinamic, schimbtoare, pe care o
numim suflet. Personalitatea noastr este un aspect particular al sunetului. Sufletul nostru e
fcut din Esen sau Spirit. Dac Spiritul ar fi apa, letul ar fi un ru sau un lac, iar
personalitatea ar fi valurile de pe suprafaa lui sau bucile de ghea din ru
Cele nou tipuri de personalitate conform Eneagramei
sunt urmtoarele:
1. Reformatorul. Perfecionistul. Tipul principial, idealist.
2. Altruistul. Tipul grijuliu, care are grij de ceilali.
3. Cel care reuete. Tipul adaptabil, orientat spre obinerea succesului.
4. Individualistul. Romantic, introvertit.
5. Cercettorul. Tipul cerebral, intens.
6. Loialul. Tipul responsabil, orientat spre sigurana personal.
8

7. Entuziastul. Generalistul. Tipul mereu ocupat, productiv.

8. Cel cruia i plac provocrile. Tipul puternic, dominator.
9. Pacifistul. Tipul calm, fr griji, mulumit de sine.
Daca te-ai regasit ca perfectionist sau ca artist sau oricare dintre cele noua tipuri de personalitate,
sa stii ca iti corespunde si una dintre emotiile negative care, daca o repeti, te va devia de la
drumul tau.
Este suficient sa te regasesti ca tip de personalitate, apoi sa verifici ce greseala capitala ii
corespunde tipului tau de personalitate.
Greseala care corespunde tipului tau de personalitate este cea de care trebuie sa te feresti tot
timpul. Invata sa o identifici si sa o controlezi.
La ce te ajuta sa cunosti care e teama ta principala? In primul rand, in acest mod, vei fi pregatit
pentru situatiile in care va aparea aceasta teama. Vei sti ca 99% din intensitatea acestei temeri nu
e decat o emotie ce provine din trecut si e posibil ca acum nici sa nu aiba o baza reala, sau va
trebui sa iti opresti un pic mintea si sa spui ca e posibil sa gresesti deoarece ai tendinta a ta
amplifica niste ipoteze din mintea ta.
Sa fii convins ca daca te vei cunoaste un pic mai bine prin intermediul eneagramei, in viitor viata
ti se va imbunatati. Asta e valabil cu orice metoda. Daca tu esti mai concentrat pe propria
persoana, daca esti mai atent la tine, atunci incepi sa te cunosti. De la cunoasterea aceasta pleaca
tot.Universul incepe sa lucreze impreuna cu tine atunci cand tu cauti sa intelegi cine esti.
Pentru fiercare din cele nou tipuri de personalitate conform Eneagramei, caracterizarea tipului
de personalitate, ce conteaza pentru respectivul tip de personalitate, mesajele inconstiente din
copilarie, fricile de baza, dorintele de baza si dereglarile lor sunt urmatoarele:
1. Reformatorul. Perfecionistul. Tipul principial, idealist.
Pentru tipul de personalitate numarul 1, problema care il indeparteaza de la sine este faptul ca isi
reprima mania. Face acest lucru pentru ca trebuie sa fie perfect, iar un om manios nu ar fi
perfect. Aceasta manie reprimata duce la multe resentimente si frustrari. Aceste frustrari sunt cele
care nu dau voie unui perfectionist sa traiasca impacat cu sine insusi.
Sunt morali si constiinciosi, cu un deosebit simt pentru tot ceea ce este corect. Lupta pentru
dreptate, dorindu-si intotdeauna sa faca lucrurile cat mai bine, dar fiindu-le intotdeauna teama sa
nu greseasca. Bine organizati, ordonati, pretentiosi, incearca sa mentina standarde foarte inalte,
dar din aceasta cauza pot ajunge sa fie prea critici si perfectionisti. Problemele lor de baza sunt
reprimarea maniei si nerabdarea. La cel mai sanatos nivel, cei din tipul 1 ajung sa fie intelepti,
realisti, cu discernamant, nobili, foarte morali.
Perfectionistul se deosebeste de celelalte persoane printr-un inalt grad de exigenta (morala, in
special) si printr-o dorinta de perfectiune in tot ceea ce face. Este o persoana grijulie, ordonata,
9

meticuloasa. Deseori, considera ca rezultatele nu sunt la inaltimea exigentelor lui si acest lucru il
face sa se infurie pe ceilalti, ca si pe el insasi. Nu-si exprima insa aceasta manie, nu-si exprima
nici celelalte sentimente decat rareori, deoarece crede ca asta i-ar determina pe ceilalti sa aiba
pareri proaste despre el. Perfectionistul mai este caracterizat de teama de a nu face lucrurile bine
si un mod de judecata dihotomic (este bine sau rau, alb sau negru).
Pentru ca in copilarie s-a identificat intr-un mod negativ cu o imagine de autoritate ideala,
mica persoana de tipul perfectionistului acorda multa impotanta interdictiilor si simte foarte
repede ca nu se potriveste cu modelele indicate de ceilalti, fapt care dezvolta in el o teama
considerabila fata de manie (a sa si a celorlalti).
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, perfectionistul este atent cu ceilalti,
rabdator si isi exprima cu dezinvoltura si respect idealurile inalte.
Ce conteaza pentru perfectionist: sa fie apreciat pentru calitatea actelor sale sa nu fie prins pe
picior gresit sa aiba dreptate.
Compulsiunea sa: sa evite mania.
Conform dex: COMPULSINE s. f. tip de conduit n care individul se simte constrns a
aciona sub efectul unei fore interne obsesionale, ameninat de angoas, de culpabilitate.
Pentru el conteaza sa evite mania, sa aiba dreptate, sa fie apreciat pentru calitatea actiunilor sale.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s greeti.
fricile de baza: . c eti ru, corupt sau dezechilibrat
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi integru (se deterioreaz n perfecionism
critic)
2. Altruistul. Tipul grijuliu, care are grij de ceilali.
Daca esti altruist, atunci marea ta problema consta in faptul ca refuzi sa accepti propria ta
suferinta. Refuzi sau nu poti, e prea mult pentru tine, asa ca o negi si spui ca tu esti fericit si nu
suferi problema e ca ajungi sa crezi in mod fals aceasta. Orgoliul este eroarea de care trebuie sa
te feresti, dar iti va fi greu pentru ca va trebui sa accepti ca ii ajuti pe altii din mandria de a avea
un suflet nobil. E ceva de genul celui care se bate in piept spunand: Eu sunt cel mai modest din
lume!
Tipul grijuliu, care are mereu grija de ceilalti. Persoanele care apartin tipului 2 sunt empatice,
sincere si foarte afectuoase. Sunt prietenoase, generoase, gata sa se sacrifice pentru cei din jur,
dar pot fi si sentimentale, lingusitoare, cautand sa faca pe placul celorlalti. Tind sa fie aproape de
ceilalti, si fac deseori servicii numai pentru ca lumea sa aiba nevoie de ei. Problema lor este
faptul ca nu au grija de ei si nu sunt constiente de propriile lor nevoi. La cel mai sanatos nivel,
cei din tipul 2 sunt altruisti, lipsiti de egoism si au o dragoste neconditionata pentru ei si pentru
cei din jur.
Altruistul este o persoana generoasa, foarte atenta cu ceilalti, ii place sa prevada si sa se ocupe de
dorintele semenilor lui, fapt care il face sa fie foarte sociabil. Are o mare capacitate de a-i
10

reconforta pe ceilalti. Foarte disponibil, este deosebit de mandru ca stie sa se ocupe atat de bine
de ceilalti, considerand ca el insusi nu are prea multe nevoi, ii place sa primeasca recunostinta
celor din jur, desi deseori pretinde ca nu a facut mare lucru. Uneori, da vina pe ceilalti, este
geloas si posesiv si nu reuseste decat cu greu sa refuze pe cineva.
Pentru ca in copilarie mica persoana altruistul a reusit sa-si gaseasca un rost ocupandu-se
de ceilalti, aceasta modalitate de a actiona s-a intiparit atat de puternic in el incat a sfarsit prin
a-si uita propriile trebuinte.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, altruistul este capabil de o umilinta si de un
altruism cu adevarat sincere, raspandind in jurul lui o dragoste de inalta calitate.
Ce conteaza pentru altruist: sa fie apreciat pentru grija si devotamentul pe care il manifesta fala
de ceilalti sa fie iubit.
Compulsiunea sa: sa evite respingerea, sa evite sa-si recunoasca propriile nevoi.
Pentru el conteaza sa evite respingerea, sa evite recunoasterea propriilor nevoi, sa iubeasca, sa fie
iubit, sa fie apreciat pentru grija sa fata de ceilalti.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s ai nevoi proprii.
fricile de baza: c nu merii s fii iubit
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi iubit (se deterioreaz n nevoia de a fi
indispensabil)
3. Cel care reuete. Tipul adaptabil, orientat spre obinerea succesului.
Minciuna sau vanitatea este incercarea competitivului de a se simti valoros atunci cand
reuseste. El, de fapt, are tendinta sa se minta pe el prin faptul ca isi repeta in minte ca succesul e
mai important decat orice asta in timp ce, de fapt, el chiar stie ca nu este asa. Competitivul,
prin aceasta, incearca sa se indrepte spre dezvoltarea egoului si uita de lucrurile care ii sunt
importante in viata.
Tipul adaptabil, orientat spre obtinerea succesului. Cei din tipul 3 sunt persoane bine bazate,
pline de incredere, atractive, fermecatoare. Sunt ambitiosi, competenti si energici si pot fi foarte
constienti de pozitia lor sociala si foarte motivati pentru a se realiza. Sunt foarte preocupati de
imaginea lor si de ceea ce gandeste lumea despre ei. Problema lor de baza este ca sunt foarte
competitivi si ajung sa fie dependenti de munca lor. La cel mai inalt nivel, cei care apartin tipului
3 se accepta pe deplin, sunt autentici, devenind modele de urmat pentru cei din jur.
Competitivul este capabil sa actioneze cu eficienta. Pentru el, este foarte important sa reuseasca
in ceea ce intreprinde (viata profesionala, familiala sau sociala). Inainte de orice, ii este teama de
esec, totusi ii plac provocarile. Competitivul este deseori curajos, foarte energic, exigent cu el si
cu ceilalti, isi permite adesea sa joace un rol ca sa-si atinga scopurile si considera ca are
dreptul sa-i insele pe ceilalti. I se intampla chiar sa se insele singur, in viata, ii place sa
progreseze, sa poata sa-i seduca pe ceilalti si notiunea de prestigiu sunt lucruri foarte importante
pentru el.
11

Pentru ca in copilarie s-a identificat in mod pozitiv cu o autoritate pe care o admira, el incearca
sa reproduca situatii prin care sa starneasca admiratia celorlalti.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, competitivul devine autentic, in stare sa
reuseasca, acceptandu-si foarte bine limitele.
Ce conteaza pentru cometitiv: sa fie apreciat pentru ceea ce face, pentru reusitele sale sa fie
stimat.
Compulsiunea sa: sa evite esecul.
Pentru el conteaza sa evite esecul, sa reuseasca, sa fie apreciat pentru ceea ce face, sa fie stimat.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s ai propriile sentimente i propria identitate.
fricile de baza: c nu eti valoros (a avea valoare personal)
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi apreciat (se deterioreaz n goana dup
succes)
4. Individualistul. Romantic, introvertit.
Invidia este emotia riscanta pentru artist. Invidia se bazeaza pe sentimentul ca iti lipseste ceva
important. Daca esti personalitate de tip artist, atunci ai senzatia poate subconstienta ca ceilalti
au ceva care tie iti lipseste. Chiar si atunci cand esti foarte talentat, inca exista in tine aceasta
tendinta de a crede ca ai nevoie de mai mult. Cu cat gandesti mai mult in acest fel, cu atat risti sa
uiti care iti este drumul.
Romantic, introvertit. Cei din tipul 4 sunt constienti de sine, sensibili, rezervati si tacuti. Sunt
individualisti, introvertiti, sinceri cu sentimentele lor. Pot fi schimbatori, timizi, prea centrati pe
persoana lor. Sunt retinuti in relatiile cu ceilalti datorita faptului ca se simt vulnerabili si
imperfecti, dar dispretuiesc si fug in acelasi timp de modul banal de viata al celorlalti. Au
probleme datorita faptului ca sunt prea indulgenti cu ei si se autocompatimesc. La cel mai
sanatos nivel, tipul 4 sunt persoane foarte inspirate si creative, in stare sa fie mereu altele si sa-si
transforme propriile experiente de viata in elemente de evolutie.
Romanticul da dovada de sensibilitate si de originalitate, isi traieste emotiile cu intensitate. Se
teme foarte mult sa nu fie criticat. Destul de des, este melancolic, solitar. Atunci se refugiaza in
lumea lui imaginara, care este foarte bogata. Are oroare sa fie considerat conformist, banal. De
asemenea, este o fiinta care ii invidiaza deseori pe ceilalti.
Pentru ca in copilarie romanticului o rana i-a lasat impresia ca nu este iubit, mica persoana
s-a refugiat in lumea lui imaginara.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, romanticul da dovada de creativitate si de
un simt artistic foarte dezvoltat. Atunci, devine capabil sa transforme propriile experiente de
viata in elemente de evolutie.
Ce conteaza pentru romantic: sa fie apreciat pentru ceea ce este sa fie diferit.
Compulsiunea sa: sa evite banalitatea.
12

Pentru el conteaza sa evite banalitatea, sa fie aparte, sa fie apreciat pentru ceea ce este, pentru ca
este diferit.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s fii prea n form sau prea fericit.
fricile de baza: c eti fr identitate sau nsemntate personal
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi noi nine (se deterioreaz n
autoindulgen)
5. Cercettorul. Tipul cerebral, intens.
Avaritia este pentru tipul cinci de personalitate senzatia ca nu are resursele sa reuseasca. Ii este
teama sa nu cumva sa oboseasca si sa se consume pentru altii. Aceasta il face sa devina
singuratic, sa se abtina de la contactele cu oamenii. In acest mod, isi pastreaza resursele numai
pentru el.
Persoanele din tipul 5 sunt intelegatoare, curioase si agere. Sunt capabile sa se focalizeze si sa se
concentreze foarte usor, sa dezvolte abilitati si idei complexe. Independente si inovatoare, sunt
foarte preocupate de gandurile lor si de constructiile lor mentale. Se detaseaza usor. Au probleme
cu singuratatea, excentricitatea si nihilismul. La cel mai sanatos nivel, sunt vizionari, fiind
pionierii a ceea ce va urma, au idei inaintea timpului lor si sunt in stare sa impuna o viziune
complet noua despre lume.
Observatorul este o persoana careia ii place sa asimileze multe cunostinte (in toate domeniile), in
relatiile sale cu ceilalti, prefera logica in locul emotiei, pe care, de altfel, si-o exprima cu
greutate, inainte de orice, se teme de intruziunea celuilalt in sfera sa personala. Nu ii plac prea
mult intalnirile, mai ales sub forma de reuniuni (familiale sau profesionale) si simte in mod
frecvent nevoia de a fi singur cu el insusi (si cartile lui). Deseori, este zgarcit cu ceea ce stie, ca
si cu timpul lui, ii place mai mult sa observe ceea ce se intampla decat sa participe.
Mentalul lui este aproape intotdeauna activ, in copilarie, mica persoana de tipul observatorului
a avut impresia ca nu este iubit atat cat merita. Acest lucru a facut sa-i evite pe ceilalti si sa se
distinga prin acumularea de cunostinte.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, observatorul face dovada unui spirit
generos, fiind capabil de dezinteres si de raporturi excelente in relatiile cu ceilalti.
Ce conteaza pentru observator: sa fie apreciat pentru ceea ce stie, pentru ceea ce cunoaste sa fie
util, sa fie la curent.
Compulsiunea sa: sa evite intruziunea si vidul interior.
Pentru el conteaza sa evite intruziunea si vidul interior, sa stie, sa fie util, sa fie la curent.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s te simi n largul tu n lume.
fricile de baza: c eti nefolositor, incapabil sau incompetent
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi competent (se deterioreaz n specializare
inutil)
13

6. Loialul. Tipul responsabil, orientat spre sigurana personal.

Pentru tipul de personalitate al devotatului, emotia care il poate deturna de la calea fericirii sale
este teama. De fapt, daca esti un devotat, atunci stii ca te simti mai mereu stresat si nu stii din ce
cauza, ai senzatia ca se poate petrece orice si ca nu poti controla nimic. Esti mereu in garda si iti
faci griji pentru posibilele pericole viitoare. Rezolvarea pentru aceasta problema a ta ar fi sa poti
sa iti spui: Am suficienta incredere in mine si suficienta putere si inteligenta ca atunci cand vor
aparea probleme sa le rezolv in acest mod, ar trebui sa gandesti pentru a nu te lasa prada fricii
in permanenta.
Persoana de incredere, orientata spre siguranta personala. Cei din acest tip sunt fiinte vrednice de
incredere care muncesc din greu si sunt foarte responsabile. Pot fi si evazivi, batand tot timpul in
retragere, puternic anxiosi, traind tot timpul in stres. Sunt deseori ironici si indecisi dar pot fi si
rebeli, sfidatori, reactionand violent. Au probleme cu suspiciunea si neincrederea, pe care le
manifesta fata de ceilalti, cat si fata de ei insisi. La cel mai inalt nivel de dezvoltare au deplina
incredere in ei, sunt increzatori in ceilalti, curajosi, fiind un sprijin pentru cei slabi.
Devotatul este capabil de simpatie si mai ales, de legaturi puternice cu semenii sai (cei apropiati,
familia, cei din clanul lui); el este deseori mai banuitor in privinta celorlalti. Poseda o mare
capacitate intuitiva de care se foloseste mai ales ca sa aprecieze riscurile si caracterul periculos al
celorlalti. Aceasta il face sa aiba adesea mult simt al umorului. Marea sa dificultate este lipsa de
incredere in ceilalti si in viata. Fata de persoanele in care are incredere, el da dovada de o imensa
loialitate. Devotatul apreciaza o autoritate puternica si loiala, careia i se supune de bunavoie, sau,
daca aceasta il deceptioneaza, el poate sa i se impotriveasca in mod sistematic.
In copilarie, mica persoana de tipul devotatului a trait unele experiente care l-au facut sa nu
mai aiba incredere in multe lucruri, dar mai ales in ceilalti oameni. A invatat sa se apere
refugiindu-se in cinste, in situatii de stres, frica explica multe din atitudinile lui.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, devotatul da dovada de curaj si loialitate.
Este pozitiv, interesat de viata si atent cu ceilalti.
Ce conteaza pentru devotat: sa fie apreciat pentru cinstea sa sa fie capabil sa supravietuiasca
prin el insusi.
Compulsiunea sa: sa evite devierea, tradarea.
Pentru el conteaza sa evite devierea, tradarea, sa fie pregatit pentru orice eventualitate, capabil sa
supravietuiasca prin el insusi, sa fi eapreciat pentru cinstea sa.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s ai ncredere n tine.
fricile de baza: c nu vei avea susinere sau ghidare
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi n siguran (se deterioreaz ntr-un
ataament fa de propriile convingeri)
7. Entuziastul. Generalistul. Tipul mereu ocupat, productiv.
14

Pentru tipul de personalitate al entuziastului, greseala capitala este lacomia. Daca esti tip
entuziast, atunci sa stii ca lacomia ta se refera la dorinta de a iti umple viata cu noi
experiente. Problema ta, cea pe care o resimti constant, este cea de gol interior, asa ca vrei sa
simti adrenalina pentru a umple acel gol. Permanent esti in cautare de aventura si niciodata nu e
suficient.
Tipul mereu ocupat, foarte productiv. Sunt inconstanti, multilaterali, optimisti si spontani.
Jucausi, spirituali, practici, pot fi si indisciplinati, imprastiati. Cauta in permanenta experiente
noi si excitante, dar devin zapaciti si epuizati datorita acestei alergaturi nesfarsite. Au probleme
cu impulsivitatea si superficialitatea. La cel mai sanatos nivel, tipul 7 isi canalizeaza talentele
spre teluri valoroase, devenind fericiti, impliniti, si plini de recunostinta.
Epicurianul este persoana care se caracterizeaza printr-o arie larga a intereselor sale, incearca sa
evite suferinta si izolarea. El poate sa faca simultan mai multe lucruri, uneori cu o anumita
lacomie, fara sa termine neaparat ceea ce a inceput. Aceasta il face sa para superficial in ochii
celorlalti, dar lui ii apreciaza pofta de viata si veselia, ii place sa se ocupe de lucrurile care il
intereseaza si atunci depune mult efort. In fata adversitatii, reactia sa este de a cauta adancinduse in ganduri si activitati placute. Accepta foarte greu caracterul de rutina al unui lucru, grabinduse in acest caz sa incerce sa-l diversifice.
In copilarie, mica persoana de tipul epicurian s-a simtit privat de mama sa, sau de imaginea de
autoritate si afectiune, ceea ce l-a facut sa-si dea silinta sa nu se mai gaseasca intr-o astfel de
situatie de frustrare.
Atunci cand sunt dominante, trasaturile sale pozitive, epicurialnul este capabila sa-si exprime
bucuria si optimismul fata de viata si fata de ceilalti oameni. El da dovada de o mare capacitate
de integrare a experientelor sale de viata si de compasiune fata de ceilalti.
Ce conteaza pentru epicurian: sa fie apreciat pentru bucuria sa de a trai sa nu ii lipseasca
stimulentele.
Compulsiunea sa: sa evite suferinta si izolarea.
Pentru el conteaza sa: evite suferinta si izolarea, sa aiba posibilitatea de a alege, sa fie apreciat
pentru bucuria sa de a trai.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s te bazezi pe cineva.
fricile de baza: c vei suferi lipsuri sau durere
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi fericit (se deterioreaz ntr-o tendin
continu de evadare)
8. Cel cruia i plac provocrile. Tipul puternic, dominator.
Conducatorul este supus erorilor si devierilor de pe cale, prin amplificarea dorintelor. Nu e
vorba decat de dorinta de a te afirma, de a avea control si de a te autodepasi. Problema este ca tu
consumi foarte multa energie in acest sens si, la un moment dat, rezervorul se goleste si cedezi.
Nu mai forta atat de mult, relaxeaza-te macar uneori.
15

Cel caruia ii plac provocarile. Puternic, dominator. Cei care apartin tipului 8 sunt fiinte pozitive,
puternice, au incredere deplina in ele. Protectoare, ingenioase, hotarate, pot fi si foarte mandri si
dominatori. Ei simt ca trebuie sa controleze totul, devenind agresivi si incercand sa intimideze.
Au probleme cu apropierea reala de ceilalti. La cel mai inalt nivel, sunt foarte stapani pe sine si
isi folosesc puterea sa imbunatateasca vietile celorlalti. Sunt marinimosi, curajosi, putand sa
devina mari personalitati istorice.
Conducatorul este harnic si vioi. El corespunde adesea acelui gen de oameni pe care lumea ii
numeste sefi innascuti. Pentru ca vrea sa controleze tot ce se intampla in jurul lui, el isi impune
propriul punct de vedere, il minimalizeaza pe cel al celorlalti, combatandu-i deseori. Acest mod
de a actiona il face de multe ori sa considere viata drept o vesnica lupta cu el insusi (el isi
controleaza emotiile) si cu ceilalti. Actioneaza adesea in genul totul sau nimic. Este deseori
excesiv, entuziast si energic.
In copilarie, mica persoana de tipul conducator a intrat in competitie si a stiut sa-si impuna
rapid punctul de vedere in fata autoritatii parintesti.
Atunci cand sunt dominante, trasaturile sale pozitive, conducatorul este capabil de curaj si
putere. Poate deveni capabil de indulgenta si de intelegere.
Ce conteaza pentru tipul conducator: sa fie recunoscut ca un om puternic sa-si poata afirma
autoritatea.
Compulsiunea sa: sa evite slabiciunea.
Pentru el conteaza sa evite slabiciunea, sa fie puternic, sa-si afirme autoritatea.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s fii vulnerabil sau s ai ncredere n cineva.
fricile de baza: c vei fi rnit sau controlat de alii
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a se proteja (se deterioreaz n lupt continu)
9. Pacifistul. Tipul calm, fr griji, mulumit de sine.
Lenea este greseala capitala a celor de tip mediator. Lenea nu inseamna lipsa de activitate. Din
contra, mediatorii par ca sunt activi. Problema este cea de implicare in viata. Un mediator va
evita sa dea totul pentru a se implica in viata cu intreaga sa energie. Se pastreaza oarecum la
marginea vietii si o traieste ca spectator.
Tipul calm, fara griji, multumit de sine. Sunt fiinte primitoare, stabile, de incredere. Sunt buni la
suflet, calmi, ii sprijina pe cei din jur, dar sunt mult prea dispusi sa faca pe placul celorlalti numai
ca sa evite scandalul. Ei doresc ca viata lor sa se desfasoare fara conflicte si tind sa se complaca
in orice situatie si sa minimalizeze orice tulburare care apare. Au probleme datorita faptului ca
sunt pasivi si incapatanati. La nivelul de dezvoltare cel mai inalt, devin neinfricati, in stare sa
cuprinda totul, sa impace oamenii si sa vindece conflictele dintre ei.
Mediatorul vrea ca in jurul sau sa domneasca o intelegere perfecta. Aceasta il face capabil sa-i
asculte cu atentie pe ceilalti, sa suporte uneori prea multe lucruri, sa minimalizeze adevaratele
probleme, iar toate aceste lucruri il pot conduce spre indolenta, catre o impresie de seninatate
16

creata de obisnuinta si de respingerea noului, catre evitarea luarii de decizii. ii place sa traiasca in
propriul lui ritm, apreciaza adesea natura si detesta sa fie presat de timp.
In copilarie, mica persoana de tipul mediator s-a identificat cu rolul parental de bunavointa si
sustinere, uitand de nevoile personale.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, mediatorul este in stare sa accepte si sa-i
sprijine pe ceilalti. Cautarea pacii interioare si exterioare face din el adesea un foarte bun
mediator, sigur de el, independent si implinit.
Ce conteaza pentru mediator: sa fie recunoscut ca o persoana alaturi de care se traieste usor sa
nu fie despartit de ceea ce iubeste.
Compulsiunea sa: sa evite conflictele.
Pentru el conteaza sa evite conflictele, sa fie conciliant, sa nu fie despartit de ceea ce iubeste.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s te evideniezi.
fricile de baza: c vei pierde legtura cu ceilali, c vei fi separat
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a tri n pace (se deterioreaz n neglijen
ncpnat)
Ce se intampla cand personalitatile sunt sub presiunea stresului
Nu numai stresul poate cauza ca o personalitate sa intre pentru un timp intr-o perioada de
involutie. De fapt, involutia aceasta inseamna preluarea unor comportamente de la un tip de
personalitate, conform sagetilor din figura urmatoare.

Observa ca in aceasta figura sagetile merg de la 3 spre 9 si de la 4 spre 2 etc. In aceasta directie
noi ne adaptam in situatii limita in care simtim ca nu mai facem fata. Aceste transformari sunt
mecanisme de autoaparare ale fiecaruia dintre noi, pur si simplu incercam sa facem fata la o
situatie limita.

17

Atunci insa cand viata este armonioasa si placuta, directia de dezvoltare indicata de sageti este
exact invers fata de figura de mai sus.
In situatii de bine si armonie toate personalitatile tind sa evolueze si sa se transforme. In acele
momente, asimileaza caracteristicile pozitive de la personalitatile descrise in lista urmatoare:
Tipul 1 renunta la critica si devine spontan si vesel (merge deci spre sapte)
Tipul 2 renunta la mandrie si devine mai constient emotional si mai atent cu sine (merge spre
patru)
Tipul 3, cel vanitos devine mai cooperant si mai dedicat celorlalti, precum un sase armonios
Tipul 4, cel invidios si rebel devine mai obiectiv si mai principial, precum un unu armonios
Tipul 5, cel avar si indiferent devine mai increzator si mai decis, precum un opt armonios
Tipul 6, cel temator si pesimist devine mai relaxat si mai optimist, precum un noua armonios
Tipul 7, cel lacom si imprastiat devine mai concentrat si mai atent, precum un cinci armonios
Tipul 8, cel dominator devine mai deschis spre ceilalti si mai sufletist, precum un doi armonios
Tipul 9, cel lenes si neglijent de sine devine mai energic si centrat pe propria dezvoltare,
intocmai precum un trei armonios.
Eneagrama, un instrument de cunoatere milenar
Multe dintre crile care se gsesc pe pia vorbesc ntr-un mod impresionant despre dezvoltarea
personal, despre ce fel de persoan ne-ar plcea s fim. Afirm la rndul lor importana
compasiunii, a strii de comuniune care trebuie s existe ntre noi, importana comunicrii i a
creativitii. Sun foarte bine. Sufletele noastre tnjesc s se nale sus, sus de tot, dar ne lovim
dureros de stncile fricii, ignoranei i ale mecanismelor noastre de aprare. Prea des bunele
noastre intenii i sperane devin surse de noi dezamgiri. Uitm de noi, ne ntoarcem din nou la
distraciile banale, ncercnd s uitm totul.
Orice sistem care i dorete s propun o dezvoltare eficient trebuie s in cont de faptul
c oamenii sunt foarte diferii i c ei aparin diferitelor tipuri de personalitate.
Principalul filtru prin care ne percepem pe noi nine i lumea din jurul nostru, ne exprimm, ne
aprm, facem fa trecutului i anticipm viitorul, nvm, ne bucurm sau iubim este chiar
tipul de personalitate cruia i aparinem.
George Ivanovici Gurdjieff (nascut in ianuarie 1877 la Alexandropol, in provincial Kars , din
Armenia ) a descoperit si dezvoltat o metoda care te ajuta sa iti identifici tipul de personalitate si
sa iti dai seama ce anume se intampla la nivelul subconstient al tau. Mai mult decat atat, metoda
aceasta iti permite sa stii in ce directie trebuie sa te indrepti daca vrei sa te transformi in mod
pozitiv.
La baza sistemului predat de G.I.Gurdjieff se afl urmtoarele idei:
18

 omul este ntr-o stare de adormire, n care nu-i folosete dect o infim parte a forei sale
afective, mentale i spirituale;
omul este att de condiionat de obiceiurile i de prejudecile sale nct toate reaciile sale i
sunt total previzibile, el funcionnd la fel ca o main, ceea ce l-a determinat pe Gurdjieff s
introduc conceptul de om-main;
omul-main este supus unei multitudini de legi ce-i determin existena;
omul trebuie s ajung s devin propriul stpn folosindu-i liberul arbitru i aceasta nu se
poate realiza dect printr-un proces de auto-observare i de contientizare.
Trebuie sa stii sa te cunosti pe tine insuti; sa fii constient de propriile defecte. Pentru aceasta este
deajuns sa te observi in toate momentele vietii si sa-ti dai seama ca in clipele de fericire, de
oboseala, de odihna sau de lucru, numai conditiile exterioare sunt cele care determina totdeauna
reactiile noastre.
Cel mai important discipol al su, Uspensky, a scris despre Gurdjieff i nvtura sa, n
Fragmente dintr-o nvtur necunoscut i A patra cale.
Omul nu are un mare Eu unic, ci este scindat ntr-o mulime de eu-ri. Dar fiecare dintre
ele este capabil s se autoproclame ca fiind Esena, s acioneze n numele Esenei, s fac
promisiuni, s ia decizii, s fie sau nu de acord cu ceea ce un alt eu ar avea de fcut. Aceasta
este tragedia fiinei umane, ca oricare eu micu s aib astfel puterea de a semna tratate, ca
dup aceea omul, adic Esena, s fie cel care trebuie s fac fa.
Metoda fundamental pentru studiul propriei fiine esteauto-observarea.
Unitatea interioar se obine atunci cnd exist n fiin lupta interioar dintre da i nu.
Dac o persoan triete fr nici un fel de lupt interioar, dac tot ceea ce i se ntmpl se
deruleaz fr nici un fel de opoziie, dac fiina se ndreapt ntotdeauna n ce parte o duce
valul, n ce parte bate vntul, atunci ea nu va progresa niciodat, va rmne aa cum este.
Ceea ce oamenii trebuie s sacrifice este suferina lor: nimic nu este mai dificil de sacrificat. Un
om va renuna la orice plcere mai degrab dect s renune la propria sa suferin. Omul a
degenerat n aa fel nct ine la asta mai mult dect la orice. i totui, este indispensabil s se
elibereze de suferin.
O idee de baz a sistemului lui Gurdjieff este eneagrama. Eneagrama a fost revelat n Occident
pentru prima oar de ctre Gurdjieff, care a aplicat foarte des aceast diagram n cadrul
metodelor sale de trezire spiritual.
Eneagrama este un simbol fundamental care condenseaz ntr-o form sintetic legile
fundamentale ale Universului, Legea lui Trei i Legea lui apte. Este constituit dintr-un cerc
mprit n 9 pri egale i o serie de linii. Aceste linii formeaz un triunghi echilateral cu vrful
n sus, expresie a Legii lui Trei, iar cele ase puncte se constituie ntr-o expresie dinamic,
procesual, a Legii lui apte.
19

Metoda aceasta de autocunoastere poate fi aplicata de oricine cu un minim de informatii pe care

trebuie sa le aiba. Va trebui apoi sa isi gandeasca bine numai ce vrea sa faca in viitor. Dar metoda
ii spune care este directia de urmat.
Patru elemente-cheie iti definesc personalitatea
Dupa ce te-ai nascut si ai inceput sa cresti, ai vazut (pe la 4-6 ani) ca lumea din jur nu este exact
ceea ce ti-ar placea tie sa fie. Ai invatat ca nu orice dorinta a ta iti este indeplinita si ca societatea
parca nu este in jurul tau tocmai ca sa iti faca tie pe plac. Brusc, ti-ai dat seama ca nu esti centrul
universului. De aici ti-a aparut si o alta senzatie: faptul ca ceva lipseste brusc, ai inceput sa
simti o ruptura intre tine si societate. Daca la inceput totul in jurul tau facea parte din lumea ta,
acum te percepi tu si langa tine percepi lumea. Nu mai exista unitate, ci mai degraba diferente
intre tine si lume.
Din aceasta cauza suntem in continua cautare, zi de zi cautam ceva. Cautam sa redevenim copii
poate tocmai din dorinta de a simti din nou gustul acelei unitati initiale. Acesta de fapt este
sensul dezvoltarii personale pe care ne-o dorim toti.
Aceasta cautare in care esti prins incepand de cand erai copil, este cea care ti-a modelat
personalitatea. Ai fost obligat sa adopti un anume tip de personalitate tocmai pentru a face fata
acestei cautari. Presiunea evenimentelor vietii tale, oamenii care erau in jurul tau cat ai crescut,
ti-au orientat formarea ego-ului si a tipului de personalitate. Ego-ul si personalitatea se dezvolta
ca un scut care te protejeaza impotriva societatii. Ai dezvoltat astfel:
o tendinta care iti este predominanta,
o cumpulsiune (emotie negativa),
o virtute esentiala (pozitiva)
si o idee forta care te insufleteste.
Aceste patru elemente-cheie iti definesc personalitatea. De-a lungul vietii, ai tot incercat si
uneori ai gresit, alteori ai avut succes, ai invatat astfel care structura de elemente iti este cea mai
potrivita. Apoi a devenit tipul tau de personalitate. Bineinteles, acum am rezumat cat de mult am
reusit, procesul este ceva mai complicat, dar esenta asta este.
Imagineaza-ti ca ai putea sa iti raspunzi la intrebarile esentiale care te framanta:
Cine sunt?
De ce nu ma simt implinit, multumit?
De ce repet aceleasi greseli din nou si din nou?
Cum pot sa devin mai bun?
Daca cumva te simti neimplinit, daca ai impresia ca pe strada lumea are ceva cu tine si nu stii de
ce, sau daca din cauza gandurilor nu mai poti sa dormi noaptea, daca simti ca viata ta nu prea are
sens si esti intr-o permanenta cautare, atunci sa stii ca de fapt te-ai indepartat de la drumul tau.
20

Apropo de acest drum al tau, cea mai frumoasa descriere am gasit-o in Alchimistul, cartea
lui Paulo Coelho. Acolo era numit legenda personala si spunea ca nu toti oamenii isi pot trai
legenda personala, unii se intersecteaza cu drumul lor, dar nu il urmeaza si regreta apoi toata
viata.
Stii cum se spune: dusmanul cel mai mare al tau esti chiar tu eneagrama tocmai asta face: iti
spune ce tendinte ascunse exista in tine, te avertizeaza inaine de a incepe sa gresesti.
Cum anume gresim? Pai, greseli facem toti si tot timpul. Greselile la care ma refer ca ar putea sa
te indeparteze de la drumul tau sunt cele pe care le repeti si deja nu le mai vezi.
Retine urmatoarea replica si foloseste-te de ea ca de o busola: Numai pe calea fericirii tale vei
gasi invatatura pentru care ai ales sa traiesti aceasta viata Richard Bach (cartea Iluzii)
Aceasta fraza de mai sus este indicatorul tau de directie. Ce spune Bach? Pai, daca nu te mai
simti fericit, inseamna ca ceva nu e in ordine. Ce anume ai facut de ai deviat de la calea
fericirii tale, iti spune eneagrama.
Din fericire avem tradus n romnete una din cele mai complexe cri despre Eneagram, dac
nu cumva chiar cea mai bun. Este vorba de cartea nelepciunea Eneagramei, scris de don
Richard Riso i Russ Hudson. http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Eneagrama_Riso_Hudson.htm
fragmente traduse
ENEAGRAMA. Cele 9 fee ale sufletului Richard Rohr & Andreas Ebert
Eneagrama ne poate ajuta s ne clarificm percepia pe care o avem despre noi nine, s
devenim de o onestitate intransigent vizavi de noi nine i s discernem tot mai bine cnd
ascultm, de fapt, doar propriile noastre voci i scheme interioare, rmnnd prizonieri ai
prejudecilor noastre, atunci cnd, din contr, suntem capabili s ne deschidem pentru ceva
nou.
n acest mod a fost utilizat Eneagrama la nceput. Ea ine de un fel de tiin ezoteric pe
care ndrumtorii spirituali nu o transmiteau dect n snul grupului lor de apartenen, sub
o form strict oral, cu scopul de a-i ajuta pe oameni. Cnd aceast motenire a ajuns n Statele
Unite, s-a ntmplat ceea ce trebuia s se ntmple: ea a fost pus pe hrtie. n prezent, apar carte
dup carte pe aceast tem. n mediile catolice, mai ales, ea a realizat o ptrundere triumfal.
Poate c aceasta ine de faptul c noi, religioii (clugrii) catolici, avem timpul i posibilitile
de reculegere necesare pentru a ne apleca temeinic asupra acestor chestiuni. .. Se pare c
aceast tiin nu a fost inventat de cineva n special, ci se pare c ea a fost descoperit
intuitiv de-a lungul mileniilor de ctre cuttorii i iubitorii de adevr
n anul 1970, cnd am nceput s cunosc Eneagrama, am trit una din cele trei mari experiene
de convertire din viaa mea. Am simit literalmente cum un vl mi cade din faa ochilor i subit
am neles c tot ceea ce fcusem pn atunci a fost ntotdeauna just (ceea ce este foarte
important pentru un UNU ca mine), dar c mobilurile mele fuseser false. Este o constatare att
de dificil de fcut i de admis! Dar ea conduce tocmai la enunarea regulii de aur. Att timp ct
21

nu am trit acest sentiment de ruine, nc nu ne-am gsit numrul nostru de pe Eneagram. Cu

ct experiena este mai umilitoare, cu att privim lucrurile mai drept n fa. .. Amintesc
nc o dat c obiectivul meu este de a demasca egoul i de a pune degetul pe aspectele lui
ntunecate; Eneagrama dezvluie jocurile de care ne lsm luai.

22