PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR
Comisia pentru drepturile omului, culte
şi problemele minorităţilor naţionale

PROCES VERBAL
al şedinţei comisiei din data de 22 februarie 2005

La şedinţă au participat 13 deputaţi, fiind absenţi domnii deputaţi

Călin Popescu Tăriceanu şi Mihai Alexandru Voicu, din Grupul parlamentar al
PNL, care sunt membri ai Guvernului.
Şedinţa a fost condusă de dl deputat Nicolae Păun, preşedintele
comisiei, care în deschidere a prezentat spre aprobare proiectul ordinii de zi, pe
care a fost înscris, ca unic punct, întâlnirea cu dl magistrat dr. Emilian Stănişor,
director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Ordinea de zi a fost acceptată cu unanimitate de voturi.
La discuţii au participat:
- Emilian Stănişor, director general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor
- Morar Mariana, director al Direcţiei Relaţii Internaţionale, Publice şi
Secretariat
- Robert Cazanciuc, director general adjunct
- Binişor Constantin, director general adjunct
- Oancea Dumitru, director al Direcţiei de Informatică
- Sterian Dan, consilier
În deschiderea întîlnirii, dl preşedinte Nicolae Păun a comunicat
celor prezenţi că această întâlnire are un caracter informal şi ea s-a născut din
dorinţa de a cunoaşte mai bine problemele cu care se confruntă această instituţie
şi cu modul în care sunt respectate drepturile omului .
Ideea acestei întâlniri s-a născut din dorinţa manifestată de membrii
comisiei, care vor ca pe viitor să efectueze o serie de vizite la penitenciarele din
ţară, pentru a verifica dacă sesizările cuprinse în scrisorile care ne sunt adresate
sunt reale.
A luat cuvântul, dl Emilian Stănişor, directorul general al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care a făcut o trecere în revistă atât a
problemelor, cât şi a realizărilor instituţiei pe care o conduce.
 Domnia sa a menţionat că doreşte să asigure deţinuţilor condiţii
decente, conform normelor europene.
În cele patru tipuri de penitenciare existente, numărul deţinuţilor a
scăzut de la 52.000 la 38.000, datorită măsurilor legislative de micşorare a
perioadei de arest preventiv.
Pentru prima dată, sistemul a fost demilitarizat, efectiv şi total.
Salariaţii s-au organizat în sindicate.
Factorul esenţial în organizarea penitenciarelor îl constituie
integrarea europeană.
Domnia sa pledează pentru micşorarea duratei pedepselor, mai ales
pentru deţinuţii care nu au antecedente penale, pentru că s-a observat, din
graficele prezentate, că cifra celor care nu au antecedente penale este foarte
mare, lucru îngrijorător şi în contradicţie cu observaţiile care s-au făcut în
celelalte ţări europene. Penitenciarul este un mediu propice pentru dezvoltarea
criminalităţii şi, cu cât pedepsele pentru aceştia vor fi mai mari, riscul de a
căpăta deprinderi infracţionale se măreşte.
Pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre deţinuţi şi personalul care
lucrează în penitenciare, s-a elaborat un program prin care gardienii nu pot fi
angajaţi decât cu liceu, cu diplomă de bacalaureat, iar celălalt personal, numai
cu studii superioare cu licenţă.
De asemenea, în penitenciare au luat fiinţă şcoli de meserii simple,
care, la terminarea cursurilor, acordă o diplomă de calificare.
Alte realizări ar fi modernizarea spitalelor, prin care s-a realizat
scăderea ratei mortalităţii; informatizarea întregului sistem; transparenţa
achiziilor în vederea înlăturării corupţiei, precum şi colaborarea strânsă între
instituţie, ONG-uri şi mass-media.
Domnia sa a mai ţinut să informeze că rata sinuciderilor în
penitenciare este cea mai scăzută din Europa.
De asemenea, dl director general Emilian Stănişor a menţionat că
cererea adresată parlamentului este legată, în primul rând, de acordarea unui
sprijin material, prin legile care urmează să fie aprobate de parlament. Cererea
de mărire a alocaţiilor bugetare este legată de faptul că o serie de penitenciare
trebuiesc, de urgenţă, modernizate, precum şi de faptul că în schema resurselor
umane se găsesec 15.000 de posturi, 12.000 fiind ocupate, 3.000 rămânând
descoperite din lipsa banilor.
Domnul preşedinte Nicolae Păun, mulţumind pentru prezentarea
făcută, a invitat membrii comisiei să adreseze întrebări invitaţilor.
Dl deputat Nati Meir a întrebat reprezentanţii instituţiei dacă
deţinuţii, indiferent de forma detenţiei, pot efectua plimbări în aer liber.
I s-a răspuns că, prin regulament, fiecare deţinut are voie la o oră de
plimbare pe zi, problemă pe care dumnealor o rezolvă cu destulă dificultate,
datorată numărului mare de deţinuţi, aceştia fiind supravegheaţi de angajaţii
penitenciarelor, şi nu de poliţie sau jandarmerie, aşa cum se practică în ţările
europene.

2
 Dl deputat Ion Sasu a întrebat dacă există un program de integrare a
deţinuţilor după încetarea detenţiei sau dacă aceştia rămân disponibili să comită
alte evenimente infracţionale.
Răspunsul a fost dat de dl director Emilian Stănişor, care a
menţionat că nu au nici o posibilitate de monitorizare, dar că după graţierea din
anul 2003 au urmărit acest lucru şi au constatat că numai 10-15% din cei
eliberaţi au recidivat, procent mic comparativ cu cel din ţările europene, care
este de 30%.
Dl deputat Emil Cutean a întrebat dacă există mai mulţi deţinuţi
decât paturi şi cum se soluţionează problema.
Răspunsul a fost dat în sensul că deţinuţii sunt separaţi după sex,
vârstă şi grad de periculozitate. În anumite penitenciare numărul persoanelor
este, într-adevăr, mai mare decât cel al paturilor, tocmai datorită acestei
separaţii. Domnia sa a citat, în acest sens, Bacăul, care are cel mai ridicat grad
de aglomerare, în procent de 280%.
O sugestie oferită de dl deputat Cutean a fost aceea prin care
unităţile militare desfiinţate ar putea să fie transformate în penitenciare.
Răspunsul a fost că după anul 1977, când Ceauşescu a introdus
conceptul de “om nou”, care nu trebuia să stea în detenţie, 75% dintre
penitenciare au fost demolate. O mulţime de construcţii vechi le-au fost
repartizate, însă s-a constatat că sumele care au fost alocate pentru modernizarea
şi consolidarea lor au fost mai mari decât cele care erau necesare pentru
construirea lor din nou.
Singurul beneficiu al acestei intrări în posesie a fost că pe lângă
clădirile vechi li s-au repartizat şi terenurile aferente, pe care au putut amenaja
crescătorii de porci şi păsări pentru consumul propriu.
Dl deputat Petru Tărniceru a întrebat dacă nu cumva lipsa de
personal nu duce la abuzuri săvârşite de deţinuţi.
Răspunsul a fost că actualmente există un supraveghetor la 200 de
deţinuţi, iar aceştia nu pot intra în celule fără sprijinul echipei de intervenţie,
care are această misiune.
Dl deputat Gheorghe Chiper a pus, la rândul său, trei întrebări
legate de:
1. dacă s-a efectuat o monitorizare a plângerilor deţinuţilor, apărute în mass-
media;
2. care este nivelul bugetului de care au nevoie;
3. ce se întâmplă cu penitenciarul pe care guvernul Austriei a intenţionat să îl
construiască pentru deţinuţii provenţi din ţările vest-europene.
Răspunsurile au fost date în sensul că toate sesizările apărute în
mass-media sunt monitorizate şi verificate; că cei 40 de miliarde de lei alocaţi
sunt insuficienţi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii penitenciarelor,
deoarece ei trebuiesc repartizaţi deţinuţilor. Problema este deosebit de dificilă,
deoarece din cei 39.000 de deţinuţi 10.000 sunt “deţinuţi necăutaţi”, cărora
familiile nu le acordă nici un sprijin şi care nu din venitul propriu nu îşi pot
asigura nici măcar lenjeria intimă.

3
 În ceea ce priveşte penitenciarul, austriecii s-au arătat doritori să-l
construiască pentru ca, ulterior, lucrurile să treneze, aşa încât la această oră nu se
ştie dacă el va mai fi sau nu construit.
Dl deputat Nicolae Păun a adresat, la rândul său, o serie de
întrebări, inspirat din petiţiile şi scrisorile primite pe adresa comisiei. Ele fac
referire la igiena din penitenciare, calitatea apei potabile, canalizarea
defectuoasă, dreptul la o alimentaţie corespunzătoare din punct de vedere
caloric, traficul de droguri din incinta penitenciarelor şi numărul mare al
deţinuţilor în spaţii aglomerate.
Dl Emilian Stănişor a arătat că sesizările sunt reale, că atât calitatea
apei, cât şi canalizarea lasă de dorit, că Direcţia Penitenciarelor s-a străduit să
asigure hrană corespunzătoare pentru fiecare dintre cei încarceraţi, dar că nu pot
satisface pretenţiile tuturor, deoarece ei provin din medii diferite şi că este greu
să satisfaci deţinuţii din aşa-zisa categorie a “gulerelor albe”, care provin din
medii care depăşesc nivelul mediu din punct de vedere al bunăstării. Dumnealor
au apelat la resurse externe, mai ales pentru cei 10.000 de necăutaţi, dar că
alimentaţia poate fi completată prin intermediul magazinelor care funcţionează
în fiecare penitenciar, având în vedere că fiecare deţinut are voie să primească
de acasă bani, într-un barem de 6 milioane lei pe lună.
În ceea ce priveşte traficul de droguri, el nu există, iar cele
semnalate se referă al traficul de medicamente care nu sunt pe lista celor
comercializate fără reţetă, şi pe care deţinuţii bolnavi le vând celor interesaţi.
În discuţiile ulterioare s-a convenit ca subcomisia care va face
vizite în penitenciare să fie formată din domnii deputaţi Cutean Vasile Emilian,
Nati Meir, Tărniceru Petru, Matei Cătălin Lucian şi Iustian Mircea Teodor,
urmând ca, în urma deplasărilor, aceştia să întocmească un raport politic, după
care se vor elabora o serie de interpelări adresate guvernului.
Dl preşedinte a declarat închise lucrările comisiei, mulţumind
pentru participare invitaţilor.

PREŞEDINTE, ÎNTOCMIT,

Deputat Şef cabinet

Nicolae Păun Chisnăr Atena