Istoria geologica a Geologii incearcd de mult timp sai affe varsta Pamantului pe baza urmelor gasite tu roci, dar numai in ultima vreme au inceput si ajungd mai aproape de raspunsuri. naturale, ef a elaborat si a publicat Teoria Phmintaloi. EL sia dat seama ct supeafata © James Hutto, un Medlcscotian, a fost Drimul care 2 fbservat natura Q James Hutton sho banat princi Se ckcordants pe coors cre Scope fe Sear Pine Goo giaran Gon tre rota) east lustre dnt carte tener do imaginea din {fotografie arat stratur inclinate de pietre agezate pe sisturi vertical. Pamantului este in continua schimbare. Efectele vremil, de exemplu gerul, dezagre- sghenad treptat rocile, urlle anspor roc tocite in lacuni si mae, care prin depunerea lor forme:iza noi roci Sedimentare impreund cu aluviunea de nisip 51 namol Caldura gi presiune Dupit teoria Ini Hutton, edldura si presiunea us transformat depunerile adanci de aluviunt in roci metamorfe, El a descris si o a treia categorie de roc, in care a enumerat bazatul si gninitl, considerind et acestea sau format din solidificarea magmet vuleanice. Aceastt tategorie a primit denuminea de rood eruptiva sau magmaticl Hutton a infees ca role, care clndva erau ingropate in adincul pamfintului, fie acestea ‘magmatice sau sedimentare, de multe ori au © dupa ce s-a realizat o scari realist de timp 2 proceselor geologice, a devenit posi- bila stabilrea virste fosilelor, cum este gi acest dinozaur gist in statul Utah din SUA. ridicat si au format uscat now sau mun Uerior si acestia sau erodt Hutton era interesat si de rodilor. De exemplu, a eximinat niste roci Complexe din Scotia sia ajuns la concluzit ct facestea au fost roc} sedimentare cind su format si ulterior s-au transformat in roci metamorie. A gsi floane subst icin aceste roci care sau format din substan opitt presatd inte straturile metamorfe, Din aceasta a tras conchuza et filoanele de grant trebuie St fie mai tinere decit rocile Ietamorfe. Totodatd a mai recunoscut ca tuneori diferenta de varstt dintre partea ta relativa afF) ISTORIA GEOLOGICA A PAMANTULUI OO Ls asezare transversal straturile subtiri ‘S-au depus oblie pe suprafata de agezare princ!- ald. Aceste straturi de obicel se delimiters brs la suprafatastratului de dedesubt. Varsta Straturlororizontale poate f stabilté mal ujor. superion stratulul de deasup mare. Acest plan de d disc si panea inferioart a icesia, este foam sueat Jankt sau diseontinutate. sta verticale ‘ A cand 7 formarea tocilor si sunt supuse ere anit. Dupa ‘nd aceste roc Discordanta se forme © perionds indelur ajung, dia now sub nivelul rm, se formeaz roei noi deasupea lor Hutton era constient ct procesele cercetate de el sunt foarte lente, side aceasth cae isiori Pamdnuulul trebuia sae Toate hang Nu a avut posbiltatea si aprecieze varsta Pamdotulu, dar mentionat ca “ni am gst lurme ale unui inceput si nici semne eare $3 Indice un sft Cartare geologic Un inginer englez, William Smith. (1769 1839) a acs o alia conerbutie importants la injelegerea timpurilor geologice. Smith a lucrat la constructile ‘canalelor destinat transportusilor de marfuri la. inceputul main! mavechi revolutiel industriale britinice. In timp ce munciori au stpat_gropile, ela adunat fosiele giste in roc din sinc pain A observat cd numercase fosile pot intinte ‘numai in anumite straturi de rock, Lt fly © iin roc cutato Stratuile pot f rstur- ate, astfel ele mai In varsta ajung_dea- magmatic supra celor mai tine- re Dach deasupra stratulul de discor- dant se af straturt ecutate, aestea sunt SEE] Imi tnere decit stra. turle deformate sub planul de delimitare. © Formatiunea "Durdle Door’ de lang Dorset este un pod natural impre- Sionant. Geoiogi in ‘epoca modern’ sunt Constient cha fost rnevoie de milioane de ani de vcisitudint naturale si erodare pentru a se realiza 0 stil de forms. narcatie se numeste £ fobservat ca aceste straturl sunt asezate Intotdeauna in aceeasi ordine si contin aceleasi seri de fosile Ela ajuns la conelueia e@ rocile din dente Jocuri care contin aceasi tipuri de fasile a aceeasi virstl. La fel a dedus ef rocile pot fi ordonate intro secvenit de vitsie relative adic se poate afirma despre ele et unele sunt mal vechi decit atele, chiar daca ni se ste Pe baza datelor adunate, in 1815 Smith a Cand straturite sunt dispuse vertical, nu teste evident care dintre roc! este mai bitrana, Odata ce s- stabilit recta datarea rodilor devine mai ugoars. Publicat hana geologic a Anglil si a Tad Gablor, Aceasia a aratat locul de edicare la supralayl a rodlor si a indicat vlrsta lor relativa, incepsind de la vechi pina la mai no. Citirea in roci Uulizand legea superpoziiel,~ dup care in ‘cual unor roel sedimentare nectestate,rocile ‘maj recente se aft deasupra tocilor mal vecht grologii au intocmt haiti despre virsta relativa 2 rocilr. Clisficarea rocilor cresateQ Nu este usor sa sabilim virsta aces: tor straturi de roc ‘calearoase, deoarece args, marna 5 patra de nisip Sau erodat dea fangul railoanelor de ai ‘este posibil ca ‘trator mal vee si fi ajuns peste cele necesita ins atentie sporitt. De exemply, in rocile cutate stratuile se inclina uneor! pant Ta vertical, Existt cazurt in care rocile mai Vechi ajung deasupra celor mai noi prin rissumare, Din Tericite, geologii au metode de stabilire a modului de formare a_rexilor restate. De exemply, pe partea superioarl a ‘onorrocl au lasat ume valu ul. De fvemenes, gaurlle sipate de melei end soca ‘era mai mole, salte urme de animale, indict tot pares supenioart a rocilor Coloana timpurilor geologice Curajutorul acestr fehnic, gedloggi aut sabi frdinea de formare a rocilor in difritele part fle lumi, Pe bara ezulatelor sa sdicat ‘coloana itoriet Pamintuli Ta Tel cum pe este mat uyor si inyeleger ‘storia omenirl act o impaqim in civilizatt conside a imp ‘storia Pa name Rocile care sa format cu peste 590 ‘milioane de ani in uma contin foarte putine fosile. Pani nu de mult, aceste rock amtice au fost inyparite in dou grupe. Roce mai vechi care nit contin nicl un fel de foslle, au fost ‘denumite roci Adhaive, iar cele putio mai recente, in care fosllele sunt feante rare, au fost numite Proterozoice. Rocile formate in ‘ulti 590 milioane de ani, in care s-a gst fosile din abundenta, suat denumite Phaneroz0ice Cele trei ere indelungate Formele de fosile gisite in rocile Phaneronoice. stmt. atat de diverse, Inc tetra fost neve st citing tn ke te ere (perloade foarte lung! de timp) Paleoubieul (era siriveche), Mezonoicol Cera occ) #1 Neowoleul Cera nowt), Fleee ert Timp in periaae. Prima pencud rleozoiculyi este Cambrianul, Actu jcologi se refer la rode formate i perioada Cambrian ca find Precambriane ‘Mai multe pesioade au pit numele dupa locul in care au fost stuclite oxi din perioada respectiva perioada Cambrian a primit qumele de lt Cambria, numele latin al Tei Galil, iar © Coloana geologic ilstreazd varstele relative ale roclor3i denumirea erelor, perioadelor 5a epocior, care sunt utlizate peste tot in lume de geologi. (Seopa | MCLOCEN nse ins TERTIAR® | ease 5 Vicwes, (aut in it PLEISTOCEN (recent) PLIOCEN ral ea) MOG (ri pe) 3g |OLOGIEN pain rere) DCE cre 53 'MEZOZOIC - viata centrals _ [NEOZOIC - viat8 recent 144] cneracc (ear ds cet juRasic rum ups run Jr din Europa © impirtre crovaogic 2 leatate din Geraria PALEOZOIC - viata antics PRECAMBRIAN, PERMIAN mit up provincia useascd Per 28 SUPERIOR ‘denn | Permsyhvanian in SUA ctre INFERIOR Mssisippian in SUA —— DEVONIAN dap Devonshire dn Angi 4 Sse SILURIAN ‘dup un tr anti din Marea Bane - Siri 4 ‘ORDOVICIAN dp un ib antic din Marea Briere - Ordviien[ERBY stoma ceotocick a pAMANTULUL © Marele Canion (Grand Canyon) din Arizona este o rans ‘adanca de 1,5 kile- met in scoarta {erostrS. Dezvaiuie dou: format crestaturi 38 coloane in roca voleanica. wl a primit numele dup o province 1-— Perm, Altele, cum sunt ul 31 Sila au primit-nomele dup niste tibori antice din Marea Beitanve Perioadele Carbonifer si Cretacic enumite dpa tipul roclor asoctate ew ee ‘Gubunele Gu carbonul) respectivcreta (cae sin limba latin inseam cnet). Ca lucrure fe si mai complicate, geologt american aa impanit perioada Carbonifert in dod Mississippi (sau Carbon Pennsylvania (Carboni Perioade si epoci Neosoleul se. Tmpunte in out pedoade dintran sistem de casiicae mal vech, dup Prima, Secundae, Teniar 31 Custernar Termeni Prima si Secunde numa sunt uiilzat, dar cel Teniar st Cuaternar"au FPO vast ese o perioadt mal scurt decat 4 epoct, Sin nbs omdnd exist o discrepandi 4 epoct, deoarece geologi verbose despre 0 RIMM & Gun! Plestocenul, care exe 0 epoct Coloana geologicd a arate vata rein a rodlor sa dat ot peticadelor QAceoiosit Utzeazs frie, ‘um sunt 5 acest lamonite, ce au tet fn ura cu 200-70 milioane de ani, spre ‘a determina virsta fost gasite epocilor, care apoi au putut fl utiliza friunde in lume, desi geologtl inc nu sta durata Tor exacts Utilizarea fosilelor Spre sffistul secolulut al XISlea au inceput forurile seriouse penisu determinanea varstei roclor. Un geolog insemnat, Sit Charles Lye (1797 = 1875), prieten ox Charles Darwin, a incereat SI detemmine virsta 10 lative fi sta el nind nite fa pericudes levenitabundente fosilele, si pant fn prezent este de cisct 240 mnilioane de ani. Aceste cif inst nu au fost ‘corecte, find mai mict decit cele acceptate in prevent Un mare fizcian beitanic (4824-1907) a incercat metode si determine varsta clin metoxe a implicar studi de rotatie a Pimdntului si a canuiait de fenergie degajate de Soare, inteun calcul lifer sa zat pe ipoteza ch globul a fost la Inceput o sferk topita, ia incercat st caleuleze timpul necesar mci la temperatura prezenta, Din caleulele flcute a ajuns. la ‘oncluzia ca Paméintul poate fide cel mul 100, nilloane de ani SL aceste calcule sau dovedit afl incorecte Stabilirea varstei absolute up descoperitea radieactviail (1896) a demonstrat cf cifrele stabilte de Kelvin sunt incorecte. Substantele radioact tunele foci emit particule cu en radia puternice, Din aceasta cauzt, acesiea se descompun fni-un itm constant. De cexemplu, uraniul, care este un element radioacti, dupa de Lord. Kelvin nmai-multe nantulul, Una ied stezet plumb, deci varta mostrelor de uranin, poate Frcaleulata dupa cantiatea de plumb din el Ulizind metoda adhoc, dewenmine vars absolutd a ocr ceput st durata erelor Aceste cifte tebuie B gisese si se clasficd noi roci radioactive 3 Metodle radioactive au demonstrat cl vita Pimintului trebuie misuratd nu in. miloane ‘ean iin mila