Drumuri

Drumuri
Trama stradala = Ansamblu de strazi pe care se concentreaza traficul principal intr-un

teritoriu urban. Se foloseste sintagma "trama stradala" pentru a desemna reteaua de cai
de comunicatie, majore si minore, dintr-o localitate sau din o portiune a acesteia.
Ce fel de balast s-a folosit?
STAS 599-87 Tratamente bituminoase ;
SR 662-2002 Agregate naturale de balastiera ;
STAS 865- 85 Elemente geometrice ale traseelor ;
STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor ;
STAS 1913/13 83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare ;
STAS 2800 89 - Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor ;
STAS 2914/84 Lucrari de drumuri. Terasamente ;
SR 4032/1 2001. Lucrari de drumuri. Terminologie ;
SR 6400 84 Straturi de baza si de fundatie ;
STAS 8840/83 Lucrari de drumuri. Straturi de fundatie din pamanturi stabilizate
mecanic ;
STAS 1076/1 77 Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor ;
STAS 1076/2 79 Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor. Rigole,
santuri si casiuri ;
Casiu ~ri n. Rigol larg, pavat, pentru scurgerea apelor n anurile laterale.
STAS 1076/3 79 Constructii anexe. Rigole, santuri si casiuri ;
Dren s. n. 1. conduct subteran pentru colectarea si evacuarea apei de pe un teren
mlstinos
STAS 10796/3 88 Drenuri de asanare ;
STAS 12253 84 Straturi de forma ;
STAS 12285 85 Determinarea densitatii straturilor rutiere ;
CD 148 85 Indrumator pentru executia fundatiilor din balast ;
Legea 10/1995 privind calitatea in constructii ;
Legea 82/1998 pentru aprobarea OG 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor ;
Legea 137/1995 privind protectia mediului inconjurator ;
HG 273/1994 Receptia lucrarilor de constructii ;
Ordinul MT 50/1998 Realizarea strazilor in ocalitatile rurale ;
Ordinul MT 357-1998 de aprobare a normelor specifice de protecia muncii, pentru
executarea lucrrilor de drumuri i poduri ;
STAS 1709/1 1990 Indicele de inghet.
HG nr. 363/14.04.2010 privind standardele de cost pentru obiective de investitii
finantate din fonduri publice, publicata in M.Of. nr. 311/12.05.2010
HG nr. 717/14.07.2010 pentru modificarea si completarea HG nr. 363/2010 privind
standardele de cost pentru obiective de investitii finantate din fonduri publice, publicata
in M.Of. nr. 537/02.08.2010.
1
Balastru e o denumire improprie, deoarece dimensiunile balastrului sunt cuprinse 2 >

> 0,5 mm.
Rambleu - Lucrare executat n scopul ridicrii unui teren la nivelul necesar sau al
susinerii terasamentului unei ci ferate, al unei osele etc. deasupra nivelului terenului.
Debleu - Sptur fcut sub nivelul terenului natural n vederea executrii platformei
unui drum ori a unei ci ferate sau a construirii unui canal deschis
Piatra de rau
Balastru = amestec natural de nisip si pietris
Rigola = Pereu - Strat de piatr care cptuete un taluz, un an sau o suprafa
nclinat de teren pentru a mpiedica surparea pmntului sau eroziunea lui de ctre
ape
Santuri sau rigole pereate.
Elevatia unui pod = Parte a unui zid, a unei pile sau a unei culee de pod situat
deasupra terenului
Pila unui pod = Picior de pod executat din zidrie, din piatr, din beton sau din metal
Adncitur ngust de-a lungul ambelor pri ale unui drum pentru scurgerea apei
Drumurile nu genereaza venituri, ci consumuri si costuri
Se depreciaza
Valoarea unui drum se determina prin inmultirea suprafetei, exprimata in mp, cu
valoarea media a lucrarilor pe mp, ca urmarea a realizarii de investitii in infrastructura
drumului, in functie de materialul din care este realizat drumul.
Lucrarile de pietruire reprezinta viabilizari ale unor trasee de drumuri comunale de
pamnt clasate
Profil de activitate
Serviciul Public Judeean de Drumuri are ca obiect de activitate administrarea,
proiectarea, construirea, ntretinerea, modernizarea drumurilor si podurilor
Controleaza si aplica normele specifice activitatii privind siguranta pe drumurile
judetene, constata si aplica sanctiunile contraventionale privind siguranta circulatiei pe
drumurile judetene si comunale, conform O.G. nr. 43/ 1996 republicata si a H.G. nr. 36/
1996; - Face propuneri pentru clasarea si ncadrarea drumurilor judetene si comunale,
potrivit prevederilor O.G. nr. 43/ 1997 privind regimul drumurilor, republicata;
Informeaza operativ conducerea Consiliului Judetean cu problemele specifice
privind drumurile judetene si comunale.
Ordonanta 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor - REPUBLICARE

Publicat in Monitorul Oficial nr. 237 din 29 iunie 1998
Emitent: Guvernul
*) Republicata in temeiul art. II din Legea nr. 82 din 15 aprilie 1998, publicata in
Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 158 din 22 aprilie 1998,
dandu-se textelor o noua numerotare.
Ordonanta Guvernului nr. 43 din 28 august 1997 a fost publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 221 din 29 august 1997.
Art. 8
Drumurile de interes local apartin proprietatii publice a unitatii administrative pe
teritoriul
careia se afla si cuprind:
a) drumurile comunale, care asigura legaturile:
- intre resedinta de comuna cu satele componente sau cu alte sate;
- intre orasul cu satele care ii apartin, precum si cu alte sate;
- ntre sate;
b) drumurile vicinale sunt drumuri care deservesc mai multe proprietati, fiind situate la
limitele acestora;
c) strazile sunt drumuri publice din interiorul localitatilor, indiferent de denumire:
strada,
bulevard, cale, chei, splai, sosea, alee, fundatura, ulita
etc.
Art. 10
Strazile din localitatile rurale se clasifica in:
a) strazi principale;
b) strazi secundare.
Art. 11
Drumurile nationale, judetene si comunale isi pastreaza categoria functionala din care
fac
parte, fiind considerate continue in traversarea
localitatilor, servind totodata si ca strazi. Modificarea traseelor acestora, in traversarea
localitatilor, se poate face numai cu acordul
administratorului drumului respectiv, in concordanta cu planul urbanistic aprobat.
Art. 12
Incadrarea in categorii functionale a drumurilor nationale, judetene si comunale se face
prin
hotarare a Guvernului, iar a drumurilor vicinale si a
strazilor, prin hotarare a consiliului judetean sau local, dupa caz.
Art. 14
Zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranta si zonele de protectie.
Art. 15
Ampriza drumului este suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale

drumului:
parte carosabila, trotuare, piste pentru ciclisti,
acostamente, santuri, rigole, taluzuri, santuri de garda, ziduri de sprijin si alte lucrari de
arta.
Art. 16
(1) Zonele de siguranta sunt suprafete de teren situate de o parte si de cealalta a
amprizei
drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea
rutiera, pentru plantatie rutiera sau alte scopuri legate de intretinerea si exploatarea
drumului,
pentru siguranta circulatiei ori pentru protectia
proprietatilor situate in vecinatatea drumului. Din zonele de siguranta fac parte si
suprafetele
de teren destinate asigurarii vizibilitatii in curbe si
intersectii, precum si suprafetele ocupate de lucrarile de consolidari ale terenului
drumului si
altele asemenea. In afara localitatilor, limitele minime
ale zonelor de siguranta a drumurilor, in cale curenta si aliniament, sunt prevazute in
anexa nr.
1 la prezenta ordonanta.
(2) Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranta este interzisa.
Art. 17
(1) Zonele de protectie sunt suprafetele de teren situate de o parte si de alta a zonelor de
siguranta, necesare protectiei si dezvoltarii viitoare a
drumului. Limitele zonelor de protectie sunt prevazute in anexa nr. 1.
(2) Zonele de protectie raman in gospodarirea persoanelor juridice sau fizice care le au
in
administrare sau in proprietate, cu obligatia ca acestea,
prin activitatea lor, sa nu aduca prejudicii drumului sau derularii in siguranta a
traficului prin:
a) neasigurarea scurgerii apelor in mod corespunzator;
b) executarea de constructii, imprejmuiri sau plantatii care sa provoace inzapezirea
drumului
sau sa impiedice vizibilitatea pe drum;
c) executarea unor lucrari care pericliteaza stabilitatea drumului sau modifica regimul
apelor
subterane sau de suprafata.
Art. 19
(1) Zona strazilor include partea carosabila, acostamentele, santurile, rigolele, trotuarele,
spatiile verzi, pistele pentru ciclisti, suprafetele
adiacente pentru parcaje, stationari sau opriri, precum si suprafetele de teren necesare
amplasarii anexelor acestora. Pe sectoarele de strazi fara
4
canalizare, scurgerea apelor trebuie asigurata prin santuri amenajate.

(2) Consiliile locale vor asigura, in intravilan, conditiile de deplasare a pietonilor si
ciclistilor
prin amenajari de trotuare si piste.
(3) Zonele de siguranta si de protectie in intravilan se stabilesc prin studii de circulatie si
prin
documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului.
(4) Pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice in traversarea
localitatilor
rurale, distanta dintre gardurile sau constructiile
situate de o parte si de alta a drumurilor va fi de minimum 26 m pentru drumurile
nationale,
de minimum 24 m pentru drumurile judetene si de
minimum 20 m pentru drumurile comunale.
(5) Asigurarea distantelor minime, stabilite conform alin. (4), se realizeaza de catre
administratorii acestor drumuri, numai cu respectarea
reglementarilor in vigoare.
valoarea conform Deviz General actualizat la data de 31.12.2008, este de
24.900.446,25 lei din care 24.436.527,88 lei C+M (deviz anexat pv de receptie), lucrri
executate 100% de ctre S.C. ENERGOCONSTRUCIA S.A., se admite recepia cu
obieciuni
- PV recepie la terminarea lucrrilor nr.12.173/11.12.2008. n evidena contabil
valoarea
decontat este de 24.965.188,14 lei, valoare ce se regsete i n listele de inventariere.
Conform prevederilor art.2^2 din O.U.G.nr.103/2007 pentru modificarea i completarea
O.G. nr.81/2003 privind reevaluarea i amortizarea activelor fixe aflate n patrimoniul
instituiilor publice, aprobat prin Legea nr.79/2008:ncepnd cu data de 1 ianuarie
2008,
activele fixe corporale de natura construciilor i terenurilor aflate n patrimoniul
instituiilor
publice vor fi reevaluate cel puin o dat la 3 ani, n condiiile prevzute la art.2^1, de o
comisie numit de conductorul instituiei publice sau de evaluatori autorizai conform
reglementrilor n vigoare, rezultatele urmnd a fi nregistrate n contabilitate pn la
finele
anului n care s-a efectuat reevaluarea. n art. 2^1 se precizeaz: Reevaluarea activelor
fixe
corporale se efectueaz cu scopul determinrii valorii juste a acestora, inndu-se seama
de
inflaie, utilitatea bunului, starea acestuia i de preul pieei, atunci cnd valoarea
contabil
difer semnificativ de valoarea just.
Consiliul Judeean Ilfov prin adresa nregistrat cu nr.1155/15.02.2012, comunic
5
Comitetul Olimpic i Sportiv Romn, c n conformitate cu prevederile art. 2 i art. 3

lit.b) i
lit.d) din Ordinul Ministerului Economiei i Finanelor nr.3471/25.11.2008 pentru
aprobarea
Normelor metodologice privind reevaluarea i amortizarea activelor fixe corporale
aflate n
patrimoniul instituiilor publice:
Art.2: Instituiile publice, indiferent de sursa de finanare a cheltuielilor i de
subordonare inventarieaz activele fixe corporale aflate n patrimoniul lor, care urmeaz
s fie
reevaluate.
Art.3: Activele fixe corporale ale instituiilor publice, se reevalueaz dup cum urmeaz:
b) Activele fixe corporale date n concesiune, cu chirie, n folosin gratuit persoanelor
juridice fr scop patrimonial, precum i cele date n administrarea regiilor autonome.
d)Activele fixe corporale la care s-au efectuat lucrri de investiii(modernizri, reparaii
capitale, reabilitri, consolidri etc.) care au majorat valoarea de nregistrare n
contabilitate a
acestora, indiferent de sursa de finanare a investiilor.
Astfel, innd cont de cele menionate, Consiliul Judeean Ilfov reevalueaz activele fixe
corporale aflate n patrimoniul lor ct i investiiile care majoreaz valoarea acestora,
indiferent de sursa de finanare, valori ce se vor regsi n evidena centralizat de la
nivelul
judeului Ilfov.
In cursul anilor 2011 si 2012 au fost efectuate lucrari de pietruire a drumurilor
anuri de pmnt - stnga, L = 909m,
- dreapta, L = 2.114m,
anuri pereate 10cm beton, 5cm balast.
- Amenajare drumuri laterale 5buc cu 20cm balast pe 15m lungime
5buc x 15m x 3,5m x 0,2m = 52,5mc;
Lipsa unei politici coerente de ntreinere curent si periodic a dus la apariia
defectelor att de suprafa ct i structurale, cobornd nivelul de viabilitate la
calificativul ru .
Asigurarea materialelor
Materialele de balastier i industriale necesare realizrii investiiei se vor asigura astfel:
- balastul i celelalte agregate se vor asigura de la balastierele din zona Rm. Vlcea, cu
transport mediu la 35 km;
- piatra se asigur prin transport auto de la carierele cele mai apropiate;
- betoanele i mortarele se produc n betoniere la nivel local sau se vor transporta ca
marf din Rm. Vlcea, la 35 km;
- betoanele asfaltice pentru suprastructur se transport cu auto din Rm. Vlcea,
distana medie de transport fiind aceeai, 35 km;
6
- materialele industriale i prefabricatele se transport pe DN64 i DJ 678H pn la

punctul de lucru;
- pmntul pentru umpluturi se asigur din spturi, transportul pmntului se face cu
buldozerul pe distane mai mici de 50 m i cu autobasculanta pe distane mai mari de
50m;
. Cai de comunicatii care nu au fost evaluate in prezenta expertiza pentru ca acestea au
pretul stabilit prin
lucrarile de proiectare si executie de specialitate, functie de categoria acestora, pe Km
(drumuri europene, drumuri
nationale, drumuri judetene, drumuri comunale, strazi, alee, accese, etc.)
Se vor aplica preturile unitare stabilite de ministerul de resort, cu amortismentele
cuvenite.
Ministerul evalueaza valoarea drumurirlor
Standardul de cost SCOST 09/MDRT prevazut in anexa 2 la HG mr.363/2010, cu
privire la modernizarea unui drum comunal, din clasa tehnica IV
Standardul de cost se refer la cheltuielile cuprinse n Capitolul 4 - Cheltuieli pentru
investiia de baz din
Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiii,
aprobat prin Hotrrea
Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei
tehnico-economice aferente
investiiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului
general pentru obiective de
investiii si lucrri de intervenii.
La stabilirea costului investiiei de baz s-au avut n vedere:
- analiza dispersiei costurilor unitare la obiective similare contractate n perioada 20082009;
- costul investiiei de baz rezultat din rularea listelor cu cantiti pe categorii de
lucrri n preuri
ianuarie 2010.
OBIECTIV DE REFERIN
III.1. Prezentare general: Modernizarea unui kilometru de drum comunal de clasa
tehnic IV
III.2. Date tehnice
Traseul nemodernizat are 2 benzi de circulaie, prezentnd degradri accentuate.
Situaia proiectat nu cuprinde: lucrri de art, poduri si podee.
Pentru drumuri de clas tehnic IV vor fi asigurate:
lime platform 8,0 m
lime parte carosabil 2 x 3,0 m
lime acostamente 2 x 1,0 m compuse din:
- 2 x 0,25 m benzi de ncadrare si
7
- 2 x 0,75 m umplutur balast

panta transversal carosabil 2,5%
panta transversal acostament 4%
Sistem rutier propus:
4 cm uzur din BA16;
5 cm strat de legtur BAD 25;
15 cm piatr spart;
15 cm balast pentru reprofilare (grosime medie);
acostamente amenajate (balastate)
sanuri seciune natural 80 % si seciune pereat 20 % din lungime, pe ambele
pri ale drumului.
III.3. Caracteristici eseniale de calcul
Denumire clas / nivel de performan
Caracteristica macroseismic a amplasamentului
P100-1/2006
ag = 0,08g; Tc = 0,7 sec
Clasa tehnic IV
Categoria de importan C - NORMAL
Zona climatic
STAS 1709/1-90
III
Tipul de pmnt
STAS 1709/1
P3
Adncimea de nghe
STAS 6054-77
80 - 90 cm
Costul unitar pe sistemul rutier este de 720.085 RON/km, adica de 171,449 Euro, unde 1
euro = 4,20 lei (curs luat n calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010)
Precizare
La stabilirea costului s-au luat n calcul:
- pentru materiale, utilaje si transport: preurile la nivelul lunii ianuarie 2010;
- pentru manoper: salariu mediu brut pe ramur comunicat de Institutul Naional de
Statistic la
nivelul mediei anului 2009;
- pentru contribuii asupra salariilor pe care le suport angajatorul si le include n
costuri
C.A.S, C.A.S.S, Ajutor somaj, C.C.I, Fond garantare: cotele n vigoare conform Legii
bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2010 nr.12/2010;
pentru accidentele de munca, boli profesionale: cotele n vigoare conform Legii nr.
346/2002 (republicat) privind asigurrile pentru accidente de munc;
- pentru cheltuieli indirecte si profit: procentul de 10% si respectiv de 5%;
- pentru distana de transport:
8
transport materiale 25 km.

transport pmnt 10 km
Not
1. Standardul de cost nu cuprinde cheltuielile aferente urmtoarelor capitole din
structura
devizului general al investiiei, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 28/2008:
- Cap. 1. - Cheltuieli pentru obinerea si amenajarea terenului;
- Cap. 2. - Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor necesare obiectivului;
- Cap. 3. - Cheltuieli pentru proiectare si asisten tehnic;
- Cap. 5. - Alte cheltuieli;
- Cap. 6. - Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar.
2. Pentru eficientizarea cheltuielilor din fonduri publice, pentru urmtoarele capitole /
subcapitole
de cheltuieli necuprinse n standardul de cost se iau n considerare urmtoarele niveluri
maximale de
cheltuieli, exprimate n procent, astfel:
a) proiectare si inginerie: 3,0 % din valoarea investiiei de baz;
b) consultan: 1,0 % din valoarea investiiei de baz;
c) asisten tehnic: 1,5 % din valoarea investiiei de baz;
d) organizare de santier: 2,5 %;
e) cheltuieli diverse si neprevzute: 10,0 %.
Valoarea cheltuielilor prevzute la lit.d) si e) se stabileste conform prevederilor
Metodologiei
privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiii si lucrri de
intervenii, Anexa nr.4 la
Hotrrea Guvernului nr.28/2008.
3. Cresterea costului unitar datorat, n principal, influenei zonei climatice de calcul a
amplasamentului investiiei, precum si/sau caracteristicilor geomorfologice ale
terenului de fundare,
diferite fa de caracteristicile investiiei de referin, se justific distinct n
documentaia pentru
aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiiei;
Cile de comunicaii rutiere (DR) i cile ferate (CF).
Din punct de vedere funcional i al administrrii cile de comunicaii rutiere se mpart,
potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, dupa
cum urmeaza:
Din punct de vedere al destinaiei drumurile se mpart n:
Drumuri publice - obiective de utilitate public destinate transportului rutier n
scopul satisfacerii cerinelor economiei naionale, ale populaiei i de aprare a rii;
acestea aparin proprietii publice;
Drumuri de utilitate privat - servesc autoritilor economice, forestiere, petroliere,
miniere, agricole, energetice, industriale i altora asemenea, de acces n incinte, ca i
9
cele din interiorul acestora, precum i cele pentru organizari de antier; ele sunt
administrate de persoanele fizice sau juridice care le au n proprietate sau n
administrare.
Din punct de vedere al circulaiei drumurile se mpart n:
Drumuri deschise circulaiei publice, care cuprind toate drumurile publice i acele
drumuri de utilitate privata care servesc obiectivele turistice ori alte obiective la care
publicul are acces;
Drumuri nchise circulaiei publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privat
care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces.
Din punct de vedere funcional i administrativ-teritorial, n ordinea
importanei, drumurile publice se mpart n urmtoarele categorii:
Drumuri de interes naional;
Drumurile de interes naional aparin proprietii publice a statului i cuprind
drumurile naionale care asigur legatura capitalei rii cu oraele reedine ale
judeelor, legturile ntre acestea, precum i cu rile vecine, i pot fi:
- autostrzi;
- drumuri expres;
- drumuri naionale europene (E);
- drumuri naionale principale;
- drumuri naionale secundare.
ncadrarea n aceste categorii se face de ctre Ministerul Transporturilor, cu
excepia drumurilor naionale europene, a cror ncadrare se stabilete potrivit
acordurilor i conveniilor internaionale la care Romnia este parte.
Propunerile de clasificare a drumurilor nationale in categoria drumurilor
naionale europene (E) se face de catre Ministerul Transporturilor.
Drumuri de interes judeean;
Drumurile de interes judeean fac parte din proprietatea public a judeului i cuprind
drumurile judeene care asigur legturile ntre:
-municipiile reedine de jude i reedintele de comune, municipii, orae, staiuni
balneoclimaterice i turistice, porturi, aeroporturi, obiective importante legale de
aprarea rii i obiective istorice importante;
-orae i municipii ntre ele.
Drumuri de interes local.
Drumurile de interes local aparin proprietii publice a unitii administrative pe
teritoriul creia se afla i cuprind:
Drumurile comunale asigur legturile ntre:
- reedina de comun i satele componente;
- ora i satele care i aparin, precum i alte sate;
Drumurile vicinale sunt drumuri ce deservesc mai multe proprieti, fiind situate la
limitele acestora;
Strzile sunt drumuri publice din interiorul localitilor, indiferent de denumire:
strada, bulevard, cale, chei, splai, osea, alee, fundatur, uli etc.
Strzile din localitile urbane se clasific n raport cu intensitatea traficului i
10
funciile pe care le ndeplinesc astfel:

Strzi de categoria I - magistrale, care asigur preluarea fluxurilor majore al
oraului pe direcia drumului naional ce traverseaz oraul sau pe direcia principal
de legatur cu acest drum;
Strzi de categoria a II-a - de legatur, care asigur circulaia major ntre zonele
funcionale i de locuit;
Strzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele
funcionale i le dirijeaz spre strzile de legatur sau magistrale;
Strzi de categoria a IV-a - de folosin local, care asigur accesul la locuine i
pentru servicii curente sau ocazionale, n zonele cu trafic foarte redus.
Strzile din localitile rurale se clasific n:
Strzi principale;
Strzi secundare.
Drumurile naionale, judeene i comunale i pstreaz categoria funcional din care
fac parte, fiind considerate fr ntrerupere n traversarea localitilor, servind i ca
strzi.
Modificarea traseelor acestora n traversarea localitilor se poate face numai
cu acordul administraiei drumului respectiv, n concordanta cu planul urbanistic
aprobat.
ncadrarea n categorii funcionale a drumurilor naionale, judeene i
comunale se face prin hotrre a Guvernului, iar a drumurilor vicinale i a strzilor
prin hotrre a consiliului judeean sau local, dup caz.
Proprunerile de ncadrare n drumurile naionale i judeene se fac de ctre
administratorii acestor categorii de drumuri, iar pentru drumurile comunale de ctre
consiliile locale interesate, prin consiliile locale interesate, prin consiliile judeene i
Consiliul General al Municipiului Bucureti.
Promovarea propunerilor se face cu avizul Ministerului Transporturilor.
Drumuri de interes naional: autostrzi, drumuri expres, drumuri nationale europene,
drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare;
Drumuri de interes judeean: drumurile care fac legtura ntre reedinele de jude i
resedinele de municipiu i orase, staiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi i
alte obiective importante;
Drumuri de interes local: drumurile comunale i drumurile vicinale;
Strzile din localitile urbane;
Strzile din localitile rurale: strzi principale i strzi secundare;
Ci ferate simple, duble i inguste, triaje.
CAPITOLUL I
NOTIUNI ELEMENTARE N LEGISLATIA RUTIERA
Drumul elemente, clasificare
n acest subcapitol vom defini notiunea de drum public, precum si elementele de baza
din legislatia rutiera referitoare la drumul public.
11
drum public - orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special
amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice; drumurile care
sunt nchise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscriptii vizibile;
localitate - catunul, satul, comuna, orasul si municipiul ale caror intrari si iesiri sunt
semnalizate n conformitate cu prevederile legale;
zona pietonala perimetrul care cuprinde una sau mai multe strazi rezervate circulatiei
pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulatie, avnd
intrarile si iesirile semnalizate ca atare;
parte carosabila portiunea din platforma drumului destinata circulatiei vehiculelor.
Un drum poate cuprinde mai multe parti carosabile complet separate una de cealalta
printr-o zona despartitoare sau prin diferenta de nivel;
acostament fsia laterala cuprinsa ntre limita partii carosabile si marginea platformei
drumului;
banda de circulatie - subdiviziunea longitudinala a partii carosabile, materializata prin
marcaje rutiere sau alte mijloace, daca are o latime corespunzatoare pentru circulatia
ntr-un sens a unui sir de vehicule, altele dect vehiculele care se deplaseaza pe doua
roti;
banda reversibila subdiviziunea longitudinala a partii carosabile, situata lnga axul
drumului, destinata circulatiei autovehiculelor ntr-un sens sau altul, n functie de
intensitatea traficului;
banda de urgenta - subdiviziunea longitudinala suplimentara, situata la extremitatea
din partea dreapta a autostrazii, n sensul de circulatie, destinata exclusiv stationarii
autovehiculelor n cazuri justificate, precum si circulatiei autovehiculelor cu regim
prioritar care se deplaseaza la interventii sau n misiuni cu caracter de urgenta;
pista pentru biciclete una din subdiviziunile partii carosabile sau o portiune din
trotuar ori acostament, materializata prin marcaje rutiere si/sau semnalizata prin
indicatoare, destinata numai circulatiei bicicletelor si mopedelor;
trotuar spatiul din partea laterala a drumului, separat n mod vizibil de partea
carosabila prin diferenta sau fara diferenta de nivel, destinat circulatiei pietonilor;
intersectie orice ncrucisare, jonctiune sau bifurcare de drumuri, inclusiv spatiile
formate de acestea;
trecere la nivel ncrucisarea la nivel dintre un drum public si o cale ferata sau linie de
tramvai, care dispune de o platforma independenta;
declivitate - nclinarea unui drum pe o portiune uniforma fata de planul orizontal;
drum n debleu drumul public a carui parte carosabila si acostament se afla la un nivel
mai jos fata de marginile lui;
drum n rambleu drumul public a carui parte carosabila si acostament se afla la un
nivel mai ridicat fata de marginile lui;
drum cu profil mixt drumul public la care una din margini este n debleu si cealalta n
rambleu;
autostrada - drumul national de mare capacitate si viteza, semnalizat special, rezervat
exclusiv circulatiei autovehiculelor, cu sau fara remorci, care nu serveste proprietatii
riverane, prevazut cu doua cai unidirectionale, separate printr-o zona mediana sau, n
12
mod exceptional, prin alte modalitati, cu exceptia unor locuri speciale sau cu caracter
temporar, avnd cel putin doua benzi de circulatie pe sens si banda de urgenta,
intersectii denivelate si accese limitate, intrarea si iesirea fiind permise numai prin
locuri special amenajate;
drum expres drum destinat exclusiv circulatiei autovehiculelor;
drum national european semnalizat cu panouri de culoare verde;
drum national - reprezentat prin borne kilometrice de culoare rosie;
drum judetean - reprezentat prin borne kilometrice de culoare albastra;
drum comunal - reprezentat prin borne kilometrice de culoare galbena sau alba;
drum vicinal - este cel care deserveste numai proprietati alaturate drumului;
drum de exploatare - reprezinta drumul nchis circulatiei publice, fiind marcat la intrare
cu inscriptii de avertizare asupra interdictiei accesului public pe acesta. Poate fi de mai
multe tipuri: forestier, industrial, militar, agricol, minier, petrolier, etc.
Expunere de motive privind declasificarea DC 1347 in drum de exploatare De 1347
Aduc la cunostinta membrilor Consiliului Local al comunei Vinga, necesitatea
declasificarii DC 1347 in drum de exploatare De 1347, ca parte a proiectului
Modernizarea drumurilor de exploatatie agricola din comuna Vinga, judetul Arad, in
cadrul Fondului European Agricol pentru dezvoltare Rurala, masura 125, submasura
125a Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea
agriculturii .
Invederez ca declasificarea amintita este necesara pentru incadrarea in conditiile de
eligibilitate, respectiv in vederea obtinerii de finantare prin FEADR, si corespunde
categoriei drumului in discutie.
Cu probleme
- la pozitia nr. 46, coloana 3 va avea urmtorul cuprins: Drum pietruit n Traian, tine de
la DN 2F pn la DE 1309/100, S = 1.560 mp, L = 260 m, I = 6 m;
poz.185 ,scrie doar latimea drumului
Prin drum se intelege definitia
Drumurile de exploatare cu o latime de 6 m
Chapter 1 Drumul asfaltat de la cimitir nu poate fi incadrat in categoria drumurilor

de exploatare agricole (De), deoarece prin ordinul 212 din 15 mai 2002 (Ordinul
212/2002) al Ministerului Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor, publicat in Monitorul
Oficial 705 din 27 septembrie 2002 si a normelor tehnice din anexa la acest ordin
Chapter 2 Ordinul 212 din 15 mai 2002 (Ordinul 212/2002) al Ministerului Agriculturii,
Alimentaiei i Pdurilor
pentru aprobarea Normelor tehnice de intocmire a proiectelor de organizare a
teritoriului exploatatiilor agricole
Publicat in Monitorul Oficial 705 din 27 septembrie 2002 (M. Of. 705/2002)
Chapter 3
Chapter 4 Norma tehnica din 15 mai 2002 (Norma tehnica din 2002)
de intocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploatatiilor agricole
13
2.3. Amplasarea si dimensionarea retelei de drumuri agricole

Reteaua de drumuri agricole se integreaza retelei generale de drumuri din zona, care
asigura circulatia si transporturile din toate domeniile activitatii sociale si economice.
Rolul principal al retelei de drumuri agricole consta in asigurarea accesului la toate
obiectivele si terenurile agricole, pentru efectuarea transporturilor de materiale si
produse, deplasarea uneltelor, utilajelor si tractoarelor, pentru executarea lucrarilor de
orice natura prevazute in tehnologiile pe culturi.
La proiectarea retelei de drumuri agricole in cadrul teritoriilor administrative trebuie
tinut seama de normativele tehnice in vigoare. Se obtine o retea fluenta si economica
daca aceasta se realizeaza concomitent cu organizarea teritoriului exploatatiilor
agricole.
In acest scop se va urmari respectarea criteriilor cu privire la:
-optimizarea accesului retelei drumurilor agricole la reteaua drumurilor publice;
-reducerea la un indice minim de ocupare a suprafetelor, folosindu-se cu prioritate
drumurile existente, deschizandu-se altele numai in situatiile in care acestea se justifica;
-accesul direct al tractoarelor, masinilor agricole si al mijloacelor de transport la fiecare
tarla, sola sau parcela;
-prevenirea si combaterea eroziunii sau a alunecarilor de teren;
-asigurarea exploatarii si a intretinerii sistemelor de irigatii si desecari pentru folosirea
agregatelor si echipamentelor de udare;
-scurtarea distantelor de transport pentru reducerea cheltuielilor aferente;
-operativitate in transportul personalului activ la executarea lucrarilor tehnologice,
transportul materialelor si al productiei vegetale obtinute.
Reteaua drumurilor agricole se clasifica astfel:
a) Drumuri de exploatare agricola (D.e.)
Aceste drumuri asigura legatura dintre masivele de terenuri agricole, deplasarea spre
centrele de productie si unitatile prestatoare de servicii si acced in reteaua drumurilor
comunale si judetene. Potrivit Legii nr. 43/1975 pentru stabilirea normelor privind
proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, cu modificarile ulterioare,
drumurile de exploatare agricola se clasifica in 3 categorii:
-categoria I - drumuri care au ca functionalitate legatura dintre masivele de terenuri
cu suprafete de peste 10.000 ha sau pentru un trafic de peste 50.000 tone anual;
-categoria a II-a - drumuri care asigura legatura dintre masivele de terenuri agricole cu
suprafete de peste 1.000 ha sau pentru un trafic mai mare de 5.000 tone anual;
-categoria a III-a - drumuri pentru masive de terenuri agricole cu suprafete sub 1.000
ha sau pentru un trafic mai mic de 5.000 tone anual.
b) Drumuri tehnologice agricole (D.e.t.)
Aceste drumuri asigura procesul de productie agricola in cadrul fiecarei categorii de
folosinta (arabil, pasuni, plantatii viticole si pomicole), in centre sau in complexuri
agrozootehnice si industriale, precum si in perimetrele sistemelor de imbunatatiri
funciare pentru exploatarea si intretinerea acestora.
In continuare se prezinta unele elemente tehnice de sinteza referitoare la reteaua
drumurilor agricole.
14
Latimea drumurilor agricole

---------------------------------------------------------------------Latimea (m)
Categoria drumurilor de
----------------------------------exploatare agricola
Partea
Acostament Totala
carosabila
---------------------------------------------------------------------I
5,50
0,750
7,00
II
4,00
0,500
5,00
III
2,75
0,375
3,50
Chapter 5 Latimea partii carosabile nu are doar 4 m latime
MODERNIZARE DRUM EXPLOATARE 1157 / 1, SAT TRAIAN, COMUNA
TRAIAN, JUDETUL BACAU (detalii anunt atribuit)
Nr. anunt atribuit / Data atribuire:
90995 / 14-10-2009
Nr. anunt participare / Data publicare:
226686 / 2009-09-11 11:15:00
Denumire contract
MODERNIZARE DRUM EXPLOATARE

1157 / 1, SAT TRAIAN, COMUNA
TRAIAN, JUDETUL BACAU
Cod CPV
45233120-6;
Autoritate contractanta
COMUNA TRAIAN (CONSILIUL LOCAL

AL COMUNEI TRAIAN)
Judet
Bacau
Tip procedura
Cerere de oferta
Tip contract
Lucrari
Valoare estimata
188,000.00 (RON)
Valoare totala contract
185,033.00 (RON)
Criteriu de atribuire
pretul cel mai scazut
Nr. Ofertant
Asocierea S.C.
ECOBETON BACAU
S.R.L. BACAU si S.C.
Valoarea
ofertei
Valoare
contract
Nr.
contract
Data
contract
185033.00
5312
2009-1007
Ofertant castigator (nume, cui, adresa):
Castigato
r
Asocierea S.C. ECOBETON BACAU S.R.L.

15
BACAU si S.C., 22651689, Str.GEORGE

ENESCU, nr. 26, BACAU, 600296, Bacau
Anunt original
Sectiunea I: AUTORITATEA CONTRACTANTA
COMUNA TRAIAN (CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI TRAIAN)
Adresa: comuna TRAIAN, judetul BACAU, Localitatea: Traian, Cod postal: 607635, Bacau,
Romania, Email: traian@ppbc.ro, Tel.: 0234221042, Fax: 0234221050
Sectiunea II: OBIECTUL CONTRACTULUI SI PROCEDURA
II.1) Denumire contract MODERNIZARE DRUM EXPLOATARE 1157 / 1, SAT TRAIAN,
COMUNA TRAIAN, JUDETUL BACAU
II.2) Obiectul contractului MODERNIZARE DRUM EXPLOATARE 1157 / 1, SAT
TRAIAN, COMUNA TRAIAN, JUDETUL BACAU
II.3) Tip contract Lucrari
II.4) CPV 45233120-6 - Lucrari de constructii de drumuri (Rev.2)
II.5) Criteriu de atribuire Pretul cel mai scazut
II.6) Invitatie de participare 226686/11.09.2009 11:15
Sectiunea III: ATRIBUIRE
III.1) Numar de oferte primite 2
Valoare estimata totala 188,000 RON
III.2) Lista contracte
Contract
Valoare
185,033
RON
5312 / 07.10.2009
Castigator
CUI
Adresa
Str.GEORGE
ENESCU, nr.
Asocierea S.C. ECOBETON BACAU S.R.L. BACAU
RO22651689 26, BACAU,
si S.C. R.K.S. DRUMURI S.R.L. BACAU
600296,
Bacau
Total (fara TVA): 185,033 RON
Drumul comumal este amplasat intre DN2F si
Drumul national DN 2F traverseaza localitatile
Drumul este situat intr-o zona mlastinoasa
Comuna Traian are
Lucrari de intretinere si de reparatii
mbrcmintea sectorului de drum fiind din balast
drum de legatura intre sate
Drum de exploatare definitie
Recomandarea de a se face incadrarea juridica corecta a drumurilor
16
n ultimii anii s-a constat c n unele zone ale drumului au aprut probleme privind
scurgerea apelor n perioadele cu precipitaii abundente.
schimbarea/montarea de podee pentru asigurarea accesului la
gospodrii i a podeelor la intersecia drumului judeean cu drumurile laterale;
n sectorul ce urmeaz a fi reabilitat drumul naional se prezint ca o succesiune de
rampe i pante cu decliviti ce nu depesc 3% dar prezint i zone cu decliviti
accentuate de 10%.
Drumul se desfoar n ramblee mici cu puine zone de debleu, pe mare parte din
lungimea traseului analizat nivelul liniei roii fiind la nivelul terenului adiacent.
n seciune transversal drumul are n general platforma de 8.00 m i acostamentele de
1.00 m.
ntre km 27 + 000 41 + 000 limea prii carosabile este de 6.00 m i acostamentele
sunt de 2 x 1.50 m din pmnt.
anurile sunt colmatate pe teritoriul localitilor.
Pe sectoarele cu decliviti apele ravineaz acostamentele formnd fgae i denivelri
ntre marginea prii carosabile i cea a acostamentelor.
Apele din precipitaii sunt colectate de 35 de podee existente cu descrcare n zona
drumului.
Din lipsa anurilor de scurgere apele stagneaz pe acostament i n aproprierea
acestora.
Concluziile raportului de expertiz tehnic:
Expertiza tehnic a fost elaborat de S.C. BOMACO S.R.L. prin ing. Mihai BOICU n
baza contractului 41/27.03.2006 .
Reactualizarea expertizei tehnice efectuate n anul 2011, specific prin adresa nr.
502/14.11.2011 meninerea concluziilor expertizei tehnice iniiale.
Recomandrile expertizei pentru aceast lucrare sunt urmtoarele:
Realizarea ranforsrii drumului cu 2 straturi asfaltice dup repararea suprafeei
existente i consolidarea acostamentelor. Pentru asigurarea scurgerii apelor se vor
executa anuri cu descrcare la emisarii naturali i decolmatarea sau nlocuirea celor
existente degradate. Se menin cu reparaii podeele existente acolo unde este posibil.
Obiectivul este cuprins n Proiectul de eliminare a efectelor inundaiilor i msuri de
prevenire a lor BEI II Contract FI 23.371 - Proiectul de reconstrucie a drumurilor
afectate de inundaii i face parte din Programul pentru obiectivele de calamiti al
DIRECIEI REGIONALE DE DRUMURI I PODURI Bucureti, cu finanare BEI.
11. n cazul proiectelor de acte normative care transpun legislaie comunitar sau creaz
cadrul pentru aplicarea direct a acesteia Prezentul act normativ nu se refer la acest
domeniu.
2. Schimbri preconizate DATE TEHNICE ALE LUCRRII
Profilul longitudinal
n profil longitudinal cotele proiectate au inut cont de grosimea straturilor de
ranforsare rezultate, iar racordarile convexe i concave vor fi realizate cu raze care s
17
corespund vitezei de proiectare de 50 km/h, caracteristic zonei strbtute.

Linia roie proiectat n urma calculelor efectuate, precum i a influenei amenajrilor n
spaiu necesare a rezultat mai ridicat fa de cotele existente cu 10 - 14 cm pe ntregul
traseu studiat.
Profil transversal tip
Stabilirea seciunii transversale tip s-a fcut innd cont de normele n vigoare: STAS
863/1985 i Ordinul 45/1998 referitor la Normele tehnice privind proiectarea,
construirea i modernizarea drumurilor.
DN 61, ca drum naional principal corespunde pe unele tronsoane clasei tehnice III cu
parte carosabil de 7,00 m i platforma drumului de 9,00 m i pe unele tronsoane, clasei
tehnice IV cu parte carosabil de 6,00 m i platforma drumului de 8,00 m.
Pe tronsonul studiat lrgirea platformei ar afecta reelele electrice fiind necesar
mutarea lor, acestea aflndu-se n unele zone chiar n ampriza drumului existent.
Avnd n vedere c sursa de finanare este contractul BEI II pentru nlturarea efectelor
calamitilor, iar aceasta nu suport costurile aferente relocrilor de reele electrice i
modernizri ale drumului, s-a stabilit, pentru evitarea costurilor foarte mari pentru
relocarea stlpilor i reelei electrice, ca seciunea transversal pe tronsonul proiectat s
fie urmtoarea:
- Platforma drumului 8,00 m;
- Partea carosabil 7,00 m;
- Acostamente 2x0,50 m;
- Spaiu pentru amplasarea parapetului (n afara platformei de 8,00m), 0,75 m
n ceea ce privete nclinarea taluzelor, conform STAS 2914-1985, se prevd taluze de
debleu cu nclinarea de 2:3, iar de rambleu, pn la nlimea de 6 m, taluzele respective
urmnd a fi inierbate.
Structura rutier
n urma dimensionrii efectuate a rezultat c pentru asigurarea capacitii portante
pentru preluarea traficulului actual ct i al celui de perspectiv pentru 15 ani, lund n
cosiderare sarcina pe osia standard de 11,5 to sunt necesare urmtoarele structuri
rutiere:
km 20 + 000 km 37 + 250; km 37 + 550 km 39 + 900
a) Ranforsarea cu dou straturi asfaltice a prii carosabile (dup realizarea casetei)
a) 4 cm beton asfaltic de tip MASF16 cu bitum modificat;
b) 6 cm beton asfaltic deschis de tip BAD25 cu bitum modificat i egalizare pentru
preluarea denivelrilor din acelai material;
c) geotextil antifisur (PGM14) care se aplic pe toat limea prii carosabile.
b) Lrgirea cu casete. Pentru realizarea acestora este necesar scoaterea bordurilor de
ncadrare existente i realizarea unor casete cu lime variabil care vor avea urmtoarea
structur rutier:
10 cm strat de baza AB1;
15 cm piatra sparta;
15 cm balast.
c) Consolidarea acostamentelor
18
o tratament simplu;
o 35 cm piatr spart;
o 25 cm balast.
km 37 + 250 km 37 + 550 i km 39 + 900 km 40 + 300
Este necesar nlocuirea sistemului rutier existent i realizarea unui dren longitudinal.
Soluia de sistem rutier pe aceste tronsoane este:
a) Parte carosabil
4 cm beton asfaltic de tip MASF16 cu bitum modificat;
5 cm beton asfaltic deschis de tip BAD25;
10 cm strat de baz AB1;
25 cm piatr spart;
30 cm balast.
b) Acostamente
tratament simplu;
44 cm piatr spart;
40 cm balast.
km 40 + 300 km 41 + 000
Drumul se afl ntr-o zon inundabil, astfel este necesar ridicarea cotei liniei roii cu
39 cm peste linia roie existent.
Soluia de sistem rutier pe aceste tronsoane este:
a) Parte carosabil
- 4 cm beton asfaltic de tip MASF16 cu bitum modificat;
- 5 cm beton asfaltic deschis de tip BAD25;
- 8 cm strat de baz AB1;
- 25 cm piatr spart;
- 3 cm freazare materialul frezat va fi folosit pentru mpnarea stratului de piatr
spart;
b) Acostamente
- tratament simplu;
- 42 cm piatr spart;
- 25 cm balast.
nainte de aternerea straturilor asfaltice se vor face reparaii ale mbrcminii asfaltice
existente cum ar fi: repararea defeciunilor de suprafaa (colmatarea fisurilor cu bitum
cald) sau defeciunilor de structur (burduiri) prin nlocuirea sistemului rutier existent
cu 15 cm balast, 15 cm piatr spart i 10 cm strat de baza AB1.
Lucrri de colectarea i evacuarea apelor
Drumul nu dispune de elemente pentru scurgerea apelor cu excepia localitilor Vadu
Lat, Bucani, Dealu, Crevedia Mare, Crevedia Mica, Gieanca i Zdriciu unde
anurile sunt n stare mai bun. anurile sunt n general din pmnt fiind colmatate,
iar pe raza localitilor acestea sunt dalate, ns ntr-o stare de degradare avansat.
Pentru asigurarea scurgerii apelor s-a prevzut nlocuirea anurilor existente cu anuri
i rigole pereate ct i realizarea cu rigole de pmnt .
Podeele existente (n numr de 35) ce au lumina de 1,00 m se vor repara, se vor cura i
19
vor fi montai parapei metalici tip semigreu fr a afecta platforma drumului.

Parapete de siguran
Pentru sigurana participanilor la trafic, la marginile prii carosabile, s-a prevzut
parapete de siguran de tip semigreu i greu.
Alegerea tipului de parapete s-a fcut conform Catalogului de sisteme de protecie
pentru sigurana circulaiei la drumuri i autostrzi indicativ AND 591 astfel:
parapete de siguran deformabil de tip semigreu, greu i foarte greu amplasat pe
sectoare de drum n aliniament, n funcie de nlimea rambleului inclusiv interiorul i
exteriorul curbelor sau supranlate.
Intersecii cu alte drumuri existente
Toate interseciile dintre DN 61 i drumurile laterale au fost tratate difereniat funcie de
importana acestora i de alctuirea sistemului rutier existent al acestora astfel:
drumurile cu mbracaminte asfaltic (DJ412C; DJ601) vor fi ranforsate cu straturi
asfaltice;
drumurile de pmnt au fost prevzute a se pietrui n dou straturi (15 cm strat de
piatr spart i 15 cm de balast.
Toate amenajarile acestor drumuri laterale se realizeaz pe o lungime de 30 m, limea
pe care se realizeaz fiind cea existent.
Lucrri de drenare
Pentru prelungirea duratei de via a structurii rutiere este necesar s se execute drenuri
longitudinale sub sistemul de colectare i evacuare a apelor de suprafa pentru zonele
unde s-au ntlnit burduiri (km 37 + 250 km 37 + 550 i km 39 + 900 km 40 + 300).
Pe tronsoanele cuprinse ntre km 20 + 000 km 37 + 250 i km 37 + 550 km 39 + 900 se
vor executa drenuri transversale din balast de minim 10 cm. Drenurile transversale se
aplic din 25 n 25 m pe sectoarele de drum fr burduiri la margine, iar pe sectoarele
cu burduiri distana ntre drenurile transversale va fi de maxim 10m.
Lucrri de art
Pe acest tronson exist un pasaj inferior de CF la km 20 + 240 ce nu face obiectul acestei
documentaii, iar linia roie proiectat a drumului se va nscrie pe cotele existente ale
drumului pentru a nu modifica gabaritul acestuia. n profil transversal s-au prevzut
rigole de acostament pentru colectarea i evacuarea apelor pluviale fr a afecta culeile
pasajului.
Lucrri de semnalizare
S-au prevzut indicatoare rutiere de avertizare, de reglementare, de interzicere sau
restricie, de obligare, de orientare, de informare i panouri adiionale.
Lucrri de marcaj
Scopul lucrrilor de marcaj este de a asigura dirijarea traficului att pe timp de zi ct i
pe timp de noapte, precum i pentru presemnalizarea direciilor de mers sau a unor
zone cu caracter special (poduri, pasaje, zone cu limitare de gabarit, etc.).
Marcajele longitudinale se executa astfel:
- pentru separarea celor dou sensuri ale cu linie discontinu simpl;
- pentru separarea sensurilor pe drumurile cu o band pe sens cu linie discontinu
simpl;
20
- pentru delimitarea prii carosabile pe drumurile cu o band pe sens cu linie

discontinu simpl cu segmente de 0,5 m egale cu interspaiile.
Marcajele transversale se execut la intersecii pentru a presemnaliza conturul insulelor
sau al zonelor cu caracter special.
Marcajele diverse reprezin sgeile pentru presemnalizarea direciilor de mers, a
elementelor verticale ale infrastructurilor alturate drumului i ale altor zone cu caracter
special.
Terenul ocupat de drum, este proprietatea statului romn n administrarea operativ a
C.N.A.D.N.R. - D.R.D.P. Bucureti.
b. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament
- Perimetrul studiat se ncadreaz n categoria terenuri medii;
- Apa subteran nu a fost ntlnit pn la 6.00 m;
- Dup vecinti se ncadreaz n categoria fr riscuri;
- Adncimea de nghe este de 0.80-0.90 m;
- Indicele de plasticitate variaz ntre 17-21%.
c. Caracteristici seismice
- Din punct de vedere seismic terenul se ncadreaz n categoria C;
- Tronsonul studiat al drumului DN 61 se ncadreaz n categoria de risc geotehnic
redus conform normativelor NP074/2002.
3.Alte informaii Nu au fost identificate.
Drumuri de exploatare: agricole, de cariera, forestiere, industriale, miniere, petroliere
etc., marcate la intrare, cu inscriptia "Drum interzis circulatiei publice.
Drumurile de exploatare agricola erau definite ca atare de legea 13/1974
(abrogata)...puteti consulta si punctul 2.3 din Norma tehnica din 15 mai 2002 de
intocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploatatiilor agricole Publicat in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 705 din 27 septembrie 2002,
Drumurile de exploatare din extravilan(De)
Drumurile care nu au un caracter permanent, nu se nregistreaz ca detalii i se atribuie
n proporie egal parcelelor din imediata vecintate.
Prin HCL se aprob ncadrarea unor drumuri vicinale n drumuri de exploatare
agricol, fr ca aceasta s fie publicat n H.G
Situatia din teren e in neconcordanta cu situatia din inventarul domeniului public
Nu se respecta HG 363/ 2010 ca pret/ km
Exista neconcordante intre
Cheltuielile pentru proiectare depasesc procentul de 3% din valoarea investitiei stipulat
in HG 363/2010
Modificarea codului de reclasificare a drumurilor propuse pentru modernizare, din
drumuri vicinale in drumuri de exploatare agricola nu e aprobat prin HG
Tabel de punctaj i valori estimate
21
Preturile sunt exprimate n RON fr TVA

Nr.
crt.
Simbol
Denumire capitol de lucrari
0
I.
UM
1
2
4
REPROFILARE SI INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE
CURATIREA DRUMURILOR
P1.1 DI15A1
100 MP.
MODERNIZ DE NOROI SI MURDARIE
SCARIFICAREA USOARA A
IMPITRUIRII PINA LA 5 CM
P1.2 DH02B1
100 MP.
ADINCIME CU AUTOGREDER
INCLUSIV REPROFILARE
REPROF PARTII CAROS A
DRUMURILOR IMPIETRUITE
P1.3 DH03A1
100 MP.
EXECUTATA MECANIC CU
AUTOGREDER
STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU
FUNC REZIST FILTRANT IZOLAT
P1.4 DA06B1
M.C.
AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER MEC
BALAST
SAPATURA LA RIGOLE
SECT.TRIUNGHI.0,4M ADINC.CU
P1.5 TSC17C1
100 M.
AUTOGREDER PINA LA 175CP IN
TEREN CAT 3
SEMNALIZARE RUTIERA ASIG
CONTINU CIRCULATIEI IN TIMP
P1.6 DF24A1
BUC.
EXECUT LUCRARI CU INDICATOARE
METALICE
PILOTIPT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP
P1.7 DF27A1
ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU
ORA
RESTR DE CIRC PTR LUCR CONST,REP
UTILAJE MIJ TRANSP REP INTR DR
P1.8 DI19G1
AUTOVEHICOL SPECIALREP INTR DR ORA
CU CAROSERIE LEA DE 6,5 T
TRANSPORT MATERIALE CU AUTO 24
P1.9
ToKM
TO
P1.10
ToKM
TO
TOTAL P1
II.
FUNDATII DIN BALAST SI PIATRA SPARTA
P2.1 DI15A1
100 MP.
MODERNIZ DE NOROI SI MURDARIE
22
Valoare
estimativa P.U.
(lei / U.M.)
5
Puncta
6
V1.1 es = 5,17
1,18
V1.2 es = 16,03
1,29
V1.3 es = 7,65
1,41
V1.4 es = 54,61
2,35
V1.5 es = 174,27 1,76
V1.6 es = 494,49 0,12
V1.7 es = 9,23
0,12
V1.8 es = 30,99
0,71
V1.9 es = 0,25
0,59
V1.10 es = 0,38
0,47
10,00
V2.1 es = 5,17
0,94
P2.2 TSC01A1
P2.3 TSC01C1
P2.4 TSE04C1
P2.5 DA06B1
P2.6 DA12B1
P2.7 DF24A1
P2.8 DF27A1
P2.9 DI19G1
P2.10
P2.11
SCARIF.MEC.A TER.CU SCARIF.PE

TRACTOR DE 81-180 CP PE
100 MP.
ADINCIMEA DE 30CM TEREN CAT 3
SCARIF.MEC.A TER.CU SCARIF.PE
AUTOG.PINA LA 175 CP PE
100 MP.
ADINCIMEA DE 40CM.TEREN CAT.3.
NIVELAREA SUPR.TEREN.SI PLATF.DE
TERASM.EXEC.CU BULDOZ.PE
100 MP.
TRACT.81-180CP IN TEREN CATEG.3 SI
4
STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU
FUNC REZIST FILTRANTIZOLAT
M.C.
AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER MEC
BALAST
STRAT FUND REPROF P SPARTA PT
DRUM CU ASTERNERE MECANICA
M.C.
EXEC CU IMPANARE FARA
INNOROIRE
BUC.
METALICE
ORA
ToKM
TO
ToKM
TO
TOTAL P2
III. SANTURI DE PAMANT
SAP.MAN.SANTURI SI RIGOLE
PT.SCURGEREA APELOR
P3.1 TSA19B1
M.C.
SANT.TRAPEZ.CU
ADINC.<0,50M,T.MIJLOCIU
SAPATURA CU EXCAVAT.PE PNEURI
P3.2 TSC02B1
0,21-0,39 MC PAMINT UMIDIT.NATUR 100 MC.
DESC.DEP.TER.CAT.2
P3.3 TSC35B31
INCARC. AUTO CU INCARC. PE
100 MC.
23
V2.2 es = 14,78
0,59
V2.3 es = 7,29
0,71
V2.4 es = 16,45
1,06
V2.5 es = 54,61
2,35
V2.6 es = 104,37 2,35
V2.7 es = 494,49 0,12
V2.8 ES = 9,23
0,12
V2.9 es = 30,99
0,71
V2.10 es = 0,25
0,59
V2.11 es = 0,38
0,47
10,00
V3.1 es = 20,50
2,47
V3.2 es = 507,05 2,71

V3.3 es = 225,92 1,76
PNEURI CUPA 2,6-3,9 MC TEREN

CATEG 2 LA DIST. 11-20 M
INCARCAREA
MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI
P3.4 TRI1AA01C1
MARUNTE,PRIN ARUNCARE RAMPA
SAU TEREN-AUTO CATEG.1
P3.5 DF24A1
METALICE
P3.6 DI19G1
AUTOVEHICOL SPECIALREP INTR DR
P3.7
TO
TOTAL P3
IV. SANT DALAT
P4.1
P4.2 DF24A1
P4.3 DI19G1
P4.4
P4.5
SANT DALAT SI BETON MONOLIT

METALICE
AUTOVEHICOL SPECIALREP INTR DR
TO
TO
TOTAL P4
V.
PODETE TUBULARE
EXECUTIE PODET TUBULAR
P5.1
DN=300mm, L=8m
EXECUTIE PODET TUBULAR
P5.2
DN=500mm, L=8m
P5.3 DF24A1
METALICE
P5.4 DF27A1
24
TONA
V3.4 es = 3,23
1,76
BUC.
V3.5 es = 494,49 0,12
ORA
V3.6 es = 30,99
0,71
ToKM
V3.7 es = 0,38
0,47
10,00
M.
V4.1 es = 269,10 8,12
BUC.
V4.2 es = 494,49 0,12
ORA
V4.3 es = 30,99
0,71
ToKM
V4.4 es = 0,25
0,59
ToKM
V4.5 es = 0,38
0,47
10,00
BUC.
BUC.
V5.1 es =
3.478,44
V5.2 es =
5.948,50
3,65
4,35
BUC.
V5.3 es = 494,49 0,12
ORA
V5.4 es = 9,23
0,12

P5.5 DI19G1
P5.6
P5.7

ToKM
TO
ToKM
TO
TOTAL P5
VI. IMBRACAMINTE ASFALTICA
P6.1 DI15A1
MODERNIZ DE NOROI SI MURDAR
CURATIREA PT APLIC IMBRAC SAU
TRATAM BITUM A STRATSUPORT DIN
P6.2 DB01A1
BET CIM SAU PAV PIATRA BITUMATE
MEC
AMORS SUPRAF STRAT BAZA SAU
IMBRAC EXIST IN VEDER APLIC
P6.3 DB02D1
STRAT UZ MIX ASF CU EMULSIE
CATIONICA
STRAT DE BAZA MIXTURI ASFALTICE
P6.4 DB14B1
EXEC LA CALD CU ASTERN
MECANICA
IMBRAC BET ASF CU AGREGAT
P6.5 DB16H1
MARUNT EXEC LA CALD IN GROS DE
4,0 CM ASTERN MECANICA
V5.5 es = 30,99
0,71
V5.6 es = 0,25
0,59
V5.7 es = 0,38
0,47
10,00
100 MP.
V6.1 es = 5,17
0,94
MP.
V6.2 es = 0,02
0,94
100 MP.
V6.3 es = 103,45 0,94
TONA
V6.4 es = 29,40
1,29
MP.
V6.5 es = 3,56
1,18
P6.6 NL
MIXTURA ASFALTICA AB 1
TONA
V6.6 es = 205,00 0,59
P6.7 NL
MIXTURA ASFALTICA AB2
TONA
V6.7 es = 185,00 0,59
P6.8 NL
BETON ASFALTIC TIP BADPC 25
TONA
V6.8 es = 190,00 0,59
P6.9 NL
BETON ASFALTIC TIP BADPS 25
TONA
V6.9 es = 181,00 0,59
P6.10 NL
NISIP BITUMAT
TONA
V6.10 es = 145,00 0,35
P6.11 DF24A1
P6.12 DF27A1

BUC.
METALICE
ORA
25
V6.11 es = 494,49 0,12
V6.12 es = 9,23
0,12
P6.13 DI19G1
P6.14 NL
P7.15 NL

ToKM
TO
ToKM
TO
V6.13 es = 30,99 0,71

V6.14 es = 0,25
0,59
V6.15 es = 0,38
0,47
TOTAL P6
VII. ESTETICA RUTIERA
10,00
P7.1 NL
AMENAJARE ACOSTAMNTE(100 MP)
100 MP.
V7.1 es = 101,68 1,41
P7.2 NL
COMPLETARI ACOSTAMENTE(100 MP) 100 MP.
V7.2 es = 271,75 0,59
P7.3 NL
CURATIRE SANTURI (100 ML)
100 ML
V7.3 es = 139,25 0,47
P7.4 NL
COSIREA VEGETATIEI (100 MP)
100 MP.
V7.4 es = 5,72
P7.5 NL
VARUIRE PLANTATII (100 MP)
100 MP.
V7.5 es = 354,83 0,24
P7.6 NL
COMPLETARI ACOSTAMENTE CU
PIATRA (100 MP)
100 MP.
V7.6 es = 529,92 1,76
P7.7 NL
VOPSIRE PARAPET RAMPE POD (1 MP) 1 MP
V7.7 es = 8,48
P7.8 NL
VOPSIRE PARAPET RAMPE POD (1 TO) 1 TO
V7.8 es = 233,94 0,12
P7.9 NL
INDREPTARE SI COMPLETARE
ELEMTE LIPSA (1 TO)
1 TO
V7.9 es =
2.882,41
P7.10 NL
DEFRISARE ACOSTAMENTE (100 MP)
100 MP.
V7.10 es = 236,17 0,59
P7.11 NL
PLANTARE STALPI DIN MASE

PLASTICE
BUC.
V7.11 es = 140,31 0,35
P7.12 NL
TRATARE CHIMICA(IERBICIDARE)
100 MP.
V7.12 es = 205,00 0,35
P7.13 DF24A1
P7.14 DI19G1
P7.15 NL

BUC.
METALICE
ToKM
TO
TOTAL P7
0,35
0,12
2,35
V7.13 es = 494,49 0,12
V7.14 es = 30,99 0,71

V7.15 es = 0,38
0,47
10,00
VIII. SIGURANTA CIRCULATIEI

26
P8.1
INDICATOR CIRCULAR
BUC.
V8.1 es = 191,40 1,18
P8.2
INDICATOR TRIUNGHIULAR
BUC.
V8.2 es = 241,30 2,35
P8.3
INDICATOR PATRAT
BUC.
V8.3 es = 236,14 0,35
P8.4
INDICATOR SAGEATA
BUC.
V8.4 es = 238,64 0,35
P8.5
INDICATOR OCTOGON,,STOP"
BUC.
V8.5 es = 284,03 0,35
P8.6
INDICATOR DREPTUNGHIULAR
BUC.
V8.6 es = 326,85 0,47
P8.7
STALP DE SUSTINERE SEMN
BUC.
V8.7 es = 174,05 0,59
P8.8
MARCAJ RUTIER TERMOPLASTIC
MP
V8.8 es = 95,00
1,76
V8.9 es = 20,00
1,18
P8.9
P8.10
P8.11 DF24A1
P8.12 DF27A1
MARCAJ RUTIER CU VOPSEA PE BAZA

MP
DE ULEI
MARCAJ RUTIER CU VOPSEA PE BAZA
MP
DE APA
BUC.
METALICE
PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP
ORA
V8.10 es = 15,00 1,18
V8.11 es = 494,49 0,12
V8.12 es = 9,23
TOTAL P8
IX. INTRETINERE CURENTA PE TIMP DE IARNA
P9.1
P9.2
P9.3
P9.4
P9.5
P9.6
MATERIAL ANTIDERAPANT - NISIP

RASPANDIT MATERIAL
ANTIDERAPANT DIN AUTO MANUAL
ASTERNERE MATERIAL
ANTIDERAPANT CU RSP
FUNCTIONARE UTILAJ FOLOSIT LA
LUCRARILE DE DESZAPEZIRE
-AUTOGREDER PANA LA 175CP
-AUTOGREDER PESTE LA 175CP
-BULDOZER S1500
27
0,12
10,00
MC
V9.1 es = 56,77
1,50
TO
V9.2 es = 15,67
0,70
TO
V9.3 es = 15,74
1,00
ORA
V9.4 es = 90,95
1,00
ORA
V9.5 es = 115,54 1,00
ORA
ACTIUNE
V9.6es = 174,01
0,30
P9.7
P9.8
P9.9
P9.10
P9.11
P9.12
P9.13
P9.14
P9.15
P9.16
P9.17
P9.18

ORA
V9.7 es = 79,66 0,10
ASTEPTARE
-BULDOZER S1500
ORA
V9.8 es = 265,42 1,76
ACTIUNE
-AUTOFREZA PENTRU ZAPADA
ORA
V9.9 es = 82,97 0,82
ASTEPTARE
-AUTOFREZA PENTRU ZAPADA
ORA
V9.10 es = 84,77 1,18
-TRACTOR U650 CU GREDER
SEMIPURTAT
ORA
V9.11 es = 24,02 1,18
-GREDER SEMIPURTAT
ORA
V9.12 es = 125,56 1,18
-INCARCATOR FRONTAL WOLLA 2,63,9MC
ORA
V9.13 es = 145,50 0,35
ACTIUNE
-UNIMOG MERCEDES+ECHIPAMENTE
ORA
V9.14 es = 50,00 0,12
ASTEPTARE
-UNIMOG MERCEDES+ECHIPAMENTE
TRANSPORT UTILAJE AUTOREMORCHER TATRA CU
ORA
V9.15 es = 13,10 0,59
TRAILER 40TO
TRANSPORT UTILAJE AUTOREMORCHER TATRA CU
KM
V9.16 es = 8,53 0,12
TRAILER 40TO
TRANSPORT MATERIAL CU AUTO
ToKM
V9.17 es = 0,36 0,35
14to
ORA INFORMARE COMANDAMENT
ORA
V9.18 es = 6,25
0,35
TOTAL P9
10,00
TOTAL PUNCTAJ (P1+P2+P3+P4+P5+P6+P7+P8+P9)
90,00
Morfologic, suprafata drumului e aproximativ plana

Nivelul actual al carosabilului a fost suprainaltat cu 20 25 cm fata de cel existent in
urma cu n ani.In prezent, la suprafata se afla un strat subtire de balast de 5 10 cm
grosime
28
Drumul e executat la nivelul terenului

Conform normativului pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide,
indicativ PD 177/2001 si STAS 1709/1- 90, cu privire la adancimea de inghet drumul se
incadreaza in tipul climateric I ( - 20...0)
Fundatia drumului e de 20 cm de balast grosier peste care a fost asternut un alt strat de
baza de 5 cm de balast
n cazul proiectelor de drumuri judeene, n cadrul POR, la acest perioad au fost
admise numai
proiecte de reabilitri / modernizri. Acest tip de proiecte nu justific dezvoltarea unei
ACB, deoarece
indicatorii financiari practic nu se pot calcula, iar reabilitarea / modernizarea acestor
drumuri nu poate
aduce beneficii economice sufiecient de mari pentru ajustifica finantarea. n marea
majoritate a
proiectelor, beneficiarii au exagerat beneficiile economice, astfel inct chiar si
reabilitarea unui drum de
2-4 km s condic la indicatori economici corespunztori (RIRE > 5,5%). Ori astfel de
Inventarul sa fie diminuat cu

ntreinerea i repararea cu piatr de balastier
In conformitate cu legislaia in vigoare, respectiv P100 -1/2006, PD177-2001, STAS
863-85, STAS17909/1-90 investiia se incadreaz in urmtoarele date tehnice:
- clasa tehnic a drumurilor V;
- categoria de importan C (importanta normala);
- clasa de importanta III -medie
- zona climateric II;
- zona seismic de calcul E (grad 7,5); ag=0,12g
- perioada de col Tc = 0,7sec;
- clasa de incrcare E (V80 A30);
DS12: km 0+000 (DC21) - 0+600 (Ispas)
- limea prii carosabile 4,00 m
5
- lime acostamente 0,50 m
- panta transversala a carosabilului 3%
- panta acostamentelor 4%
Lucrarile de intretinere ale drumurilor sunt conform solicitarii autoritatii
contractante,
si in conformitate cu Normativul privind intretinerea si repararea drumurilor publice
indicativ AND 554-2002, astfel:
DS12: km 0+000 (DC21) - 0+600 (Ispas)
- strat de balast 15 cm
29
- reprofilare parte carosabil cu autogrederul

LEGE nr.13 din 26 iulie 1974
Legea drumurilor
Textul actului publicat n B.Of. nr. 107/31 iul. 1974
Art. 11. - Drumurile de exploatare sint cai rutiere construite sau amenajate in scopul
gospodaririi fondului forestier si transportului materialului lemnos, cercetarilor
geologice si accesului la exploatarile zacamintelor de substante minerale utile,
exploatarii si intretinerii sistemelor de hidroamelioratii si irigatii, culturilor agricole sau
pentru legarea altor obiective cu reteaua drumurilor publice.
Drumurile de exploatare agricola erau definite ca atare de legea 13/1974...puteti

consulta si punctul 2.3 din Norma tehnica din 15 mai 2002 de intocmire a proiectelor de
organizare a teritoriului exploatatiilor agricole Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
705 din 27 septembrie 2002,
In Monitorul Oficial nr. 109 din 11 februarie 2011 a fost publicata OUG 8/2011, pentru
completarea art. 22 ind. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul
drumurilor
Potrivit OUG 8/2011, "pentru indeplinirea obiectivelor programelor nationale de
realizare a proiectelor prioritare de interes judetean si de interes local, cu acordul
autoritatilor administratiei publice locale, se preiau de catre Ministerul Dezvoltarii
Regionale si Turismului, dupa caz, sectoare de drum de interes judetean sau local
situate in intravilanul/extravilanul unor localitati, in vederea realizarii lucrarilor
respective."
Regimurile juridice ale drumurilor comunale DC 17 i DC 19 au fost preluate sau nu de
Ministerul Dezvoltrii Regionale i Turismului? privind mandatarea doamnei EANU
MARIA GEORGETA, Primar al Comunei Traian s
semneze documentele de predare n administrarea Ministerului Dezvoltrii Regionale i
Turismului a terenurilor care fac obiectul Programului Naional de Dezvoltare a
Infrastructurii i pentru care au fost depuse Studii de fezabilitate
Cimentul B350 se foloseste la drumuri si poduri.
Chapter 6 Ordinul 212 din 15 mai 2002 (Ordinul 212/2002) al Ministerului Agriculturii,
Alimentaiei i Pdurilor
pentru aprobarea Normelor tehnice de intocmire a proiectelor de organizare a
teritoriului exploatatiilor agricole
Chapter 7
30
2.3. Amplasarea si dimensionarea retelei de drumuri agricole

Reteaua de drumuri agricole se integreaza retelei generale de drumuri din zona, care
asigura circulatia si transporturile din toate domeniile activitatii sociale si economice.
Rolul principal al retelei de drumuri agricole consta in asigurarea accesului la toate
obiectivele si terenurile agricole, pentru efectuarea transporturilor de materiale si
produse, deplasarea uneltelor, utilajelor si tractoarelor, pentru executarea lucrarilor de
orice natura prevazute in tehnologiile pe culturi.
La proiectarea retelei de drumuri agricole in cadrul teritoriilor administrative trebuie
tinut seama de normativele tehnice in vigoare. Se obtine o retea fluenta si economica
daca aceasta se realizeaza concomitent cu organizarea teritoriului exploatatiilor
agricole.
In acest scop se va urmari respectarea criteriilor cu privire la:
-optimizarea accesului retelei drumurilor agricole la reteaua drumurilor publice;
-reducerea la un indice minim de ocupare a suprafetelor, folosindu-se cu prioritate
drumurile existente, deschizandu-se altele numai in situatiile in care acestea se justifica;
-accesul direct al tractoarelor, masinilor agricole si al mijloacelor de transport la fiecare
tarla, sola sau parcela;
-prevenirea si combaterea eroziunii sau a alunecarilor de teren;
-asigurarea exploatarii si a intretinerii sistemelor de irigatii si desecari pentru folosirea
agregatelor si echipamentelor de udare;
-scurtarea distantelor de transport pentru reducerea cheltuielilor aferente;
-operativitate in transportul personalului activ la executarea lucrarilor tehnologice,
transportul materialelor si al productiei vegetale obtinute.
Reteaua drumurilor agricole se clasifica astfel:
a) Drumuri de exploatare agricola (D.e.)
Aceste drumuri asigura legatura dintre masivele de terenuri agricole, deplasarea spre
centrele de productie si unitatile prestatoare de servicii si acced in reteaua drumurilor
comunale si judetene. Potrivit Legii nr. 43/1975 pentru stabilirea normelor privind
proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, cu modificarile ulterioare,
drumurile de exploatare agricola se clasifica in 3 categorii:
-categoria I - drumuri care au ca functionalitate legatura dintre masivele de terenuri
cu suprafete de peste 10.000 ha sau pentru un trafic de peste 50.000 tone anual;
-categoria a II-a - drumuri care asigura legatura dintre masivele de terenuri agricole cu
suprafete de peste 1.000 ha sau pentru un trafic mai mare de 5.000 tone anual;
-categoria a III-a - drumuri pentru masive de terenuri agricole cu suprafete sub 1.000
ha sau pentru un trafic mai mic de 5.000 tone anual.
b) Drumuri tehnologice agricole (D.e.t.)
Aceste drumuri asigura procesul de productie agricola in cadrul fiecarei categorii de
folosinta (arabil, pasuni, plantatii viticole si pomicole), in centre sau in complexuri
agrozootehnice si industriale, precum si in perimetrele sistemelor de imbunatatiri
funciare pentru exploatarea si intretinerea acestora.
In continuare se prezinta unele elemente tehnice de sinteza referitoare la reteaua
drumurilor agricole.
31
Latimea drumurilor agricole

---------------------------------------------------------------------Latimea (m)
Categoria drumurilor de
----------------------------------exploatare agricola
Partea
Acostament Totala
carosabila
---------------------------------------------------------------------I
5,50
0,750
7,00
II
4,00
0,500
5,00
III
2,75
0,375
3,50
ANEXA
ORDONANTA nr. 43 din 28 august 1997 (**republicata**)(*actualizata*)
privind regimul drumurilor
EMITENT: GUVERNUL
Data intrarii in vigoare:
29 Iunie 1998
Forma actualizata valabila la data de
29 Aprilie 2010
Prezenta forma actualizata este valabila incepand cu data de
14 Mai 2007
, pana la data de
29 Aprilie 2010
-------*) Textul republicat al ordonanei a fost publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 237 din
29 iunie
1998. Aceasta este forma actualizat de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A.
Piatra
Neam forma actualizata valabila la data de 29 Aprilie 2010, cu modificrile i
completrile aduse de:
ORDONANA nr. 132 din 31 august 2000 ; ORDONANA DE URGEN nr. 295 din
30 decembrie
2000 ; ORDONANA nr. 79 din 30 august 2001 ; LEGEA nr. 189 din 16 aprilie 2002 ;
LEGEA nr.
413 din 26 iunie 2002 ; ORDINUL nr. 1.959 din 5 decembrie 2002 ; ORDONANA nr. 26
din 30
ianuarie 2003 ; LEGEA nr. 227 din 23 mai 2003 ; LEGEA nr. 47 din 17 martie 2004 ;
ORDONANA
nr. 21 din 27 ianuarie 2005 ; LEGEA nr. 98 din 3 mai 2005 ; ORDONANA nr. 38 din 9
august 2006 ;
32
LEGEA nr. 10 din 9 ianuarie 2007 ; LEGEA nr. 130 din 8 mai 2007 .
**) Republicat n temeiul art. II din Legea nr. 82 din 15 aprilie 1998 , publicat n
Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I, nr. 158 din 22 aprilie 1998, dndu-se textelor o noua numerotare.
Ordonana Guvernului nr. 43 din 28 august 1997 a fost publicat n Monitorul Oficial al
Romniei,
Partea I, nr. 221 din 29 august 1997.
ORDONANTA nr. 43 din 28 august 1997 (**republicata**)(*actualizata*)
privind regimul drumurilor
EMITENT: GUVERNUL
Data intrarii in vigoare:
29 Iunie 1998
Forma actualizata valabila la data de
29 Aprilie 2010
Prezenta forma actualizata este valabila incepand cu data de
14 Mai 2007
, pana la data de
29 Aprilie 2010
ART. 67
Prevederile prezentei ordonane intra n vigoare la data de 1 ianuarie 1998. Pe aceeai
data se abroga
Legea drumurilor nr. 13/1974 , publicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr. 107 din 31
iulie 1974, Legea
nr. 37/1975 privind sistematizarea, proiectarea i realizarea arterelor de circulaie n
localitile urbane
i rurale, republicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr. 82 din 6 septembrie 1978, Legea nr.
43/1975
pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea i modernizarea drumurilor,
publicat n
Buletinul Oficial, nr. 136 din 27 decembrie 1975, cu modificrile ulterioare, i prevederile
referitoare la
drumuri din Hotrrea Consiliului de Minitri nr. 257/1959 privind raionalizarea
folosirii terenurilor
situate de-a lungul cilor ferate i drumurilor, precum i orice prevederi contrare.
ORDONAN nr.43 din 28 august 1997
privind regimul juridic al drumurilor
Textul actului publicat n M.Of. nr. 221/29 aug. 1997
Art. 8. -Drumurile de interes local aparin proprietii publice a unitii administrative
pe teritoriul creia se afl i cuprind:
a) drumurile comunale care asigur legturile ntre:
- reedina de comun i satele componente;
- ora i satele care i aparin, precum i alte sate;
b) drumurile vicinale sunt drumuri ce deservesc mai multe proprieti, fiind situate la
limitele acestora;
33
c) strzile sunt drumuri publice din interiorul localitilor, indiferent de denumire:

strad, bulevard, cale, chei, splai, osea, alee, fundtur, uli etc.
privind aprobarea ncadrrii n categoria drumurilor comunale a unor drumuri de

exploatare de pe teritoriul administrativ al comunelor
Sunt valori estimate si nu reprezinta
Caiet de sarcini
Terenuri scoase din circuitul agricol
Cai de comunicatii care nu au fost evaluate in prezenta expertiza pentru ca acestea au
pretul stabilit prin
lucrarile de proiectare si executie de specialitate, functie de categoria acestora, pe Km
(drumuri europene, drumuri
nationale, drumuri judetene, drumuri comunale, strazi, alee, accese, etc.)
Se vor aplica preturile unitare stabilite de ministerul de resort, cu amortismentele
cuvenite.
La baza evaluarii stau o serie de ipoteze si conditii conditii limitative, prezentate in cele
ce urmeaza. Opinia
evaluatorului este exprimata in concordanta cu aceste ipoteze si concluzii, precum si cu
celelalte aprecieri din acest
raport.
Informatiile furnizate de terte parti sunt considerate de incredere, insa nu asiguram
garantii pentru acuratete.
_ Evaluatorul a utilizat in estimarea valorii numai informatiile pe care le-a avut la
dispozitie existand posibilitatea
existentei si a altor informatii de care evaluatorul nu avea cunostinta
Se presupune ca utilizarea terenului si a constructiilor se realizeaza in cadrul limitelor
proprietatii descrise si ca
nu exista incalcari sau violari ale altor proprietati.
Observaii pe teren specialitii de la General Proiect Bacu
In urma deplasarii pe teren din de 12 08.2004 s-au constatat ca podetele proie-::2te in

S'~ -;00 Km 2+68 . 2+909 0,=-:: ~ = 100 m se afia in s: --:=: 2u::a de ~,e. In aceste c,,~, '_ :ru
m ~ , , ce executie a Ie = 51
c: S~c:2 zestrei exis!E-;-~(:? :.: -:, ~., .wi se renu rea podete!c'-F\ ~:"~'-':e in acesti picheti
urmand ea sectiunea de scurgere sa fie decoirr,a:ata pentru asigurarea s..::~rgerii apelor
in bune conditii. Suplimentar timpanele podetelor se vor tencui cu mortar M 25 T.
34
Deoarece in urma trasarii drumului s-a constatat ca este asigurata platforma drumului
de 7,0 m si in urma decolmatarii sectiunii santurilor laterale
Drum Bogdneti
Timpanele podeelor tencuite cu mortar M 25T. Platforma drumului e de 7m.
Completarea fundaiei de balast de 15 cm, strat de legtur ABPS 25 4 cm
Strat de uzur de 4 cm.
Reeaua de drumuri 16011 mp, inclusiv drumurile laterale
Observaii pe teren specialitii de la General Proiect Bacu

3. Sat Zapodia. In urma deplasarii pe teren din data de 5.08.2004s-a constatat ea
podetul existent la Km 0+024 se afla in stare buna de functionare astfel ineat S8 renunta
la executia podetului din documentatia initiala 0 800 L = 10.0 m.
L.a Km 0+064.69 pe partea stanga a drumului se afla un nuc, arbore protejat prin lege.
In aceste conditii pentru protectia copacului si evitarea unor sa!Jaturi ce ar putea afecta
gardurile din apropriere S8 propune rtealizarea unui podet tubular 0 800 L =6.0 m cu
rol de descarcare a apelor pluviale colectate in santuriie de pe partea stanga in santul de
pe partea dreapta, Din pichetul6 pana in pichetul 1 rigola se va construi conform
detaliilor din documentatia initiala.
La cererea Contractorului pentru micsorarea duratei de executie legate de aprovizionare
si asternere se modifica sistemul rutier proiectat realizat din macadam penetrat in
grosime de 10 cm asternut pe fundatie din balast -completare -10 cm in urmatoarea
alcatuire:
completare fundatie din balast 10 cm strat de legatura din ABPS 25 -4 cm strat de uzura
din BAPe 16 -4 cm
Mentionam ca suprafata de sistem rutier nou ramane aceeasi fata de documentatia
initiala respectiv 9025 mp inclusiv drumurile laterale. Deoarece in urma trasarii
drumului s-a constatat ea este asigurata platform (~~ de 7.0 m si in urma decolmatarii
sectiunii santurilor laterale si a podetelor acce ecurti se
renunta la dezafectarea acestora in numar de bucati (podete tubu!are) precum si s celor
cu sectiune casetata. In aceste conditii se renunta si la demolarea platforme1or betoO&te
din fata curtilor.
In urma reprofilarii platformei drumului s-a descoperit intre pichetii 26 -46 lungitne. de
468.60 m Km ~7.36 -1+105.95 pe partea stanga un sant betonat avand sectiune
trapezoidala ( adanclme 30 cm cu latime la baza de 30 cm si taluze cu panta de 1: 1) OJ
ml de colectare ape pluviale a carui sectiune a fost opturata in urma lucrarilor de
balastare din urtimii ani.
Deoarece santul are panta longitudinala corespunzatoare si se afla in stare buna de
functionare se renunta la desfacerea acestui sa'it pe lungime a de 468.60 m si
COnstructia unei rigole noi conform documentatiei initiale.
Santu/ pereat existent se va reface prin desfacerea si refacerea dalelor de beton
deteriorate in procent de 10% din suprafata respectiv 56.35 mp precum si refacerea
35
rosturilor deteriorate in proportie de 20 % din lungimea totala de rost respectiv 150.27

ml
asigura legatura dintre DN 2F(Bacau-Vaslui) si centrul satului.

Drumul comunal DC 17 (Traian.Sogdanesti), asigura legatura intre drumul judetean
DJ 207 D si localitatea Bogdanesti, zona studiata in aceasta lucrare avand 0 lungime de
3002.0m cuprinsa intre intersectia drumului comunal DC 17 cu drumul judetean DJ 207
D si intrarea in localitatea Bogdanesti
Caracteristicile principale ale drumului sunt: -partea carosabila a drumuluj cuprinsa
intre 5.00m si 6.50 m,patul drumului fiind balastat pe 0 grosime de circa 30 cm. in
proportie de 75 % -santurile laterale pentru evacuarea apelor de pe suprafata carosabila,
de 0 parte si de alta a drumului au sectiune necorespunzatoare si traseu discontinuu
-podetele de descarcare din corpul drumului sunt tubulare cu diametre de 400 mm Sl
600 mm,in numar de 1 O,toate prezentand degradari avansate la e!ementele din beton
precum si un grad ridicat de colmatare.
-drumurile laterale sunt neamenajate, podetele tubulare de trecere sunt colmatate sau
lipsesc, ceea ce duce la ingreunarea scurgerii apelor -distantele intre garduri sunt de
10.80 m -elementele geometrice ale drumului existent,s-au modificat dea lungul
timpului profilullongitudinal si transversal neamenajat cu pante cuprinse intre
1
circa 0.25% si 3.60%, profilul transversal se evidentaza ca fiind deteriorat deoarece ploile
abundente au creat fagase,ingreunand circulatia in zona.
Drumullocal din satul Zapodia are 0 lungime de 1.60 km si face legatura cu DN
2F(Bacau-Vaslui) si centrul satului Zapodia Mica fiind identificat conform hartii
cadastrale a satului cu indicativ DC 1084.
Documentatia de fata studiaza intreaga lungime a traseului drumului comunal DC1084
respectiv respectiv 1.60km.
Caracteristicile principale ale drumului sunt:
-partea carosabila a drumului cuprinsa intre 4.00 si 6.00 m,patul drumului fiind balastat
pe 0 grosime de circa 30 cm. in proportie de 75 % -santurile laterale pentru evacuarea
apelor de pe suprafata carosabila, de 0 parte si de alta a drumului au sectiune
necorespunzatoare si traseu discontinuu -podetele de descarcare din patul drumului
sunt in numar de 1,situat la intersectia cu drumul national DN 2F(Bacau-Vaslui)
-drumurile laterale sunt neamenajate, podetele tubulare de trecere sunt colmatate sau
lipsesc, ceea ce duce la ingreunarea scurgerii apelor -profilul longitudinal si transversal
neamenajat cu pante cuprinse intre circa
1.20 Sl 7.60%, profilul transversal se evidentaza ca fiind foarte deteriorat
deoarece ploile abundente au creat fagase,ingreunand circulatia in zona -distanta intre
gardurj variaza intre 8.0 m si 11.50 m
36
1.7 Clima si fenomene naturale specifice

Din punct de vedere climatic teritoriul judetului Bacau se incadreaza Intr-un climat
continental, caracterizat prin ierni lungi si cu precipitatii bogate. Temperatura medje
absoluta a aeruluj nu coboara sub -21 C jar temperatura medie a lunii julie urca pana la
+ 20 C
1.8 Geologie si seismicitate.

Conditiile geotehnice sunt prezentate in studiul geotehnic intocmit de S.C General
Proiect S.A Bacau.
Adancimea maxima de inghet in zona comunei Traian este de -1.0 m
d. STAS 6054. In conformitate cu normativul P100/92 zona studiata se af!a in zona
seismica de calcul "C" avand urmatorii parametrii seismici: -coeficient seismic Ks = 0.2.
-perioda de colt T c = 1.0 s -grad de seismicitate seismica VIII cf tabel A2 Referitor la
caracteristicile geotehnice, climatice si hidrologice acestea
sunt urmatoarele: -tipul climatic 1 -tipul de pamant P4 -praf argilos galben -cafeniu
-regim hidrologic 2b
1.9.Clasa de importanta a constructiei.
Clasa de importanta a constructiei conform ordinului M.L.P.A.T nr 31/N din 2
Octombrie 1995 este clasa de importanta "C" (normala) conform anexelor prezentate in
cadrul documentatiei de fata.
1.1 O.Situatia juridica a terenului
Terenul pe care sunt situate drumurile din comuna Traian apartine domeniului public si
se afla in administarea Primariei Traian. Lucrarile de modernizare propuse nu prevad
exproprieri.
Prjeti
Traseul drumului se va amenaja in plan si in lung conform STAS 863 Elemente
geometrice ale traseelor" pentru 0 viteza de baza de 20 km/h. fara supralargiri si
suprainaltari pentru evitarea exproprierilor.
Se va amenaja profilul transversal conform imbracamintii adoptate STAS 1014411
"Profiluri transversale, Caracteristici ale arterelor de circulatie din !ocalitatile urbane Sl
rurale". Se adopta incadrarea drumului la clasa tehnica V drum vicinal conform
prevederilor legii 82/98 pentru aprobarea OG 43/97 ~rivind proiectarea, construirea,
reabilitarea, modernizarea, intretinerea, repararea, administrarea Sl exploatarea
drumurilor publice elaborate prin ordin al tv1inistrului Transporturilor, cu urmatoarele
caracteristici:
-parte carosabila 5,5 m cu doua benzi de circulatie, profil acoperis cu pante de 2.50%
-acostamente 2 x 0,75m cu pante de 4.00%
37
Imbracamintea sistemului rutier adoptat este 0 imbracaminte bituminoasa usoara din

mixturi asfaltice realizata dintr-un strat de legatura din anrobat bituminos cu pietris
sortat ABPS 25 in grosime de 4cm si un strat de uzura reaiizat din beton asfaltic cu
pietris concasat BAPC 16 in grosime de 4 em.
Pe zona de pe primul tronson cuprinsa intre km 0+07B.17 -km 0+260.4, caracterizata de
pante de13-14% stratul de uzura va fi realizat din imbracaminte asfaltica rugoasa
BAR16.
Fundatia sistemului rutier se va realiza dupa reprofilarea si scarificarea patului
drumuluL respectiv completarea acestuia cu material pietros (balast) in grosime medie
de 15 cm.
Oimensionarea sistemului rutier s-a efectuat conform PO 177-2001 .,Normativ pentru
dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide Imetoda analitica i", pentru clasa de
trafic us~r.
Scurgerea si colectarea apelor s-a faeut prin amenajare rigole pereate sau ;;epereate,
functie de panta in lung a drumului si cu rigole carosabile de acostament pe sectoarele
de ingustare a drumului ce nu au permis exeeutia de rigoie cu profil triunghiular.
Rigolele se vor realiza din beton C 12/15 ,10 em grosime pe un strat filtrant din nisip de
5.0 cm grosime. Panta longitudinala va urmari pe cat posibil panta drumului si se va
realiza cu panta de 2:3 spre acostament si 1:1 spre exterior.
Rigola carosabila se va amenaja pe intreaga latime a acostamentului de 075 m pe un pat
de nisip de 5 em grosime si se va realiza din beton C B/10 in fundatia si peretii rigolei si
C 16/20 in placuta carosabila.
Pe zona mai sus mentionata cu pante foarte mari fundul rigolei se va amenaja in trepte
cu inaltimea de 30 cm si pante de max. 4.00%.
Rezolvarea punctelor de descarcare a apelor s-a facut prin prevederea de podete dalate
avand lumina de 2,0 m si tubulare <l> BOO in corpul drumului astfel :
-primul tronson, in intersectia cu OJ207D : podet tubular <l> 600, L=1 a.OOm
-primul tronson km 0+237.47 : podet dalat avand lumina de 2,0 si inaltimea elevatiei de
1.00 m -primul tronson km 0+447.03 : podet tubular <l> BOO, L=6.00m -tronsonul al
doilea km 0+697.B7 : podet tubular <l> BOO, L=6.00m -tronsonul al doilea km 0+940.47:
podet dalat avand lumina de 2,0 Sl ,naitimea elevatiei de 1.00 m.
-tronsonul al doilea la sfarsitul traseului podet tubular <l> 600, L=10.00m.
Pentru accesul catre drumurile laterale se vor executa un podet tubular PREMO <l> 600
L=5.00 m, acestea amenajandu-se pe 0 lungime de 20 ml cu acelasi sistem rutier folosit
pentru amenajarea drumului principal. Podetele tubulare din corpul drumului si de
acces la drumurile laterale se vor realize
din tuburi eu armaturi preeomprimate tip Premo. Podetele se va poza pe 0 fundatie din
beton C 6/7,5 de 10 em grosime si un strat filtrant din balast 20 em. La eapetele
podetului se vor prevedea timpane eu fundatia din beton C 6/7,5 si e!evatii din C 16/20.
Se are in vedere eonsolidarea drumului pe trei zone de aproximativ 70 m la Km
0+450.37, 50m la Km 0+644.11 ~i 40m la Km 1+1 09.09 eu un rambleu de pamant armat
eu geogrile, eu 0 ina/time de 3,50m si 0 latime la partea inferioara de 7,00m. Aeest
rambleu este aleatuit din 5 straturi de pamant eompaetat ~i a~ezat pe 10 em de strat de
38
baza din piatra sparta. Determinarea dimensiunilor rambleului si tipul geogrilei s-a
efeetuat eu ajutorul programului de ealcul ' GEOSYNTH '.
Astfel au rezultat lnaltimea straturilor de pamant eompaetat de 0,70 m si tipul de
geogrila eu 0 rezistenta la traetiune pe ambele direeti; de 30 KN/m.
Tn partea aval a rambleului unde geogrilele sunt aparente se va utiliza 'nierbatul pentru
masearea aeestora din motive de siguranta impotriva distrugerii ~i deteriorarii lor.
In partea amonte a rambleului se va realiza un filtru de piatra sparta eu 0 grosime de 20
em, avand la baza un tub erepinat la partea superioara, pentru preluarea apelor pluviale
si de infiltratie.
Pentru asigurarea desfasurarea trafieului in eonditii de siguranta se prevad iuerari de
semnalizare rutiera prin montarea de semne de eireulatie si realizarea mareajului rutier
eorespunzator (eontinu, diseontinu, sageti de dirijare , treeeri de pietoni) .
Drum comunal DC 17(Traian-Bogdanesti):
Traseul drumului se va amenaja in plan si in lung conform STAS 863
Elemente geometriee ale traseelor"
Viteza de proieetare adoptata este de 40 km/h .
Amenajarea traseului in plan s-a faeut eu 0 sueeesiune de aliniamente de diferite
lungimi (lungime minima 22.23 m, lungime maxima 444.0 m)raeordate eu aree de cere
eu raze euprinse intre minim 250 m si maxim 800 m. In profil in lung declivitatile
propuse au valori euprinse intre min 0.25 % pe
o lungime de 560.27m si 3.71% pe 54.43 m.Lungimea minima a pasului de proieetare
este 30.14 m iar eea maxima de 126.10 m.
Se va amenaja profilul transversal conform imbraeamintii adoptate STAS ~ 0144/1
llProfi/uri transversa/e. Caraeteristici ale arterelor de eireulatie din loealitatile urbane
si rurale";
Se adopta ineadrarea drumu/ui /a clasa tehniea V -drum vicinal conform prevederilor
legii 82/98 pentru aprobarea OG 43/97 privind proieetarea, construirea, reabilitarea,
modernizarea, intretinerea, repararea, administrarea Sl exploatarea drumurilor pub/ice
elaborate prin ordin a/ Ministrului Transporturilor, eu urmatoarele caraeteristiei: parte
earosabila 5,5 m, doua benzi de eireulatie Sl aeostamente 2 x O,75m, in profil aeoperis
eu panta de 3.0 %.
Aeostamentele drumu/ui sunt de pamant si vor avea panta transversa/a de
Imbraeamintea sistemului rutier adoptat este 0 imbraeaminte bituminoasa usoara din
macadam penetrat exeeutat la eald pe 0 grosime de 10 em in conformitate cu buletinul
tehnic rutier -Normativ privind conditiile de executie a imbracamintilor bitiminoase
usoare Indicativ CD 16-2000. Macadamul penetrat la cald se inchide cu un tratament
bituminos dublu cu emulsie executat conform STAS 599. Fundatia sistemului rutier se
va realiza dupa 0 scarificare a patului drumului si 0 reprofilare a acestuia.
Sistemul rutier nou propus este in conformitate cu CD 16-2003 "Normativ orivind
conditiile de executie a imbracamintilor asfaltice usoare " va avea urmatoarea alcatuire :
-strat de fundatie din balast 15 cm
-macadam penetrat cu bitum 10cm
39
Sistemul rutier adoptat a fost dimensionat conform "Normativului pentru d

mensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide Imetoda analitica /" indicativ PO
177/2001 pentru clasa de trafic de tip usor. Colectarea si evacuarea apelor de pe
suprafata drumului se va face catre rigolele care vor fi de doua tipurl:
-rigole pereate L=530.0 m
-rigole de pamant L=3322.0 m
Rigolele pereate se vor realiza din beton C 12/15 ,10 cm grosime pe un strat filtrant din
nisip de 5.0 cm grosime . Panta rigolei va urmari pe cat posibil panta drumului si se va
realiza cu panta de 2:3 spre acostament si 1: 1 spre exterior.
Pentru accesul catre drumurile laterale se vor executa doua podete tubulare PREMO <l>
600 unul cu L=5.00 m in pozitiile km 2+012.80 si unul cu :ung:me 10.0 m la pozitia km
2+373.84 acestea amenajandu-se pe 0 lungime de 20 ml cu acelasi sistem rutier folosit
pentru amenajarea drumului principal.
Pentru deversarea apelor din rigola stanga in rigola dreapta se prevede inlocuirea celor
10 podetelor existente in corpul drumu/ui cu 8 podetele tubulare PREMO <l> 800
avand lungimea de 10.0 m la pozitiile km 0+006.50, 0+485.82,1 +020.97, 1 +200.12, 1
+371.50, 1 +646.58,2+681.60, 2+909.23 si 2 podete dalate cu Ilumina de 2.0m la pozitiile
km 0+656.33, 2+023.52.
Pentru desfasurarea circulatiei in coditii optime de confort si siguranta maxima se
prevad si lucrari de semnalizare rutiera cuprinzand marcaj rutier Sl amplasarea unui
numar de 16 semne.
Drum local in comuna Traian localitatea Zapodia:

Traseul drumului se va amenaja in plan si in lung conform STAS 863 "Elemente
geometrice ale traseelor"
Viteza de proiectare adoptata este de 40 km/h cu derogare pana la 20kmlh si parametri
de proiectare limita -raze minime in plan si in profilui ;ongitudinal justificate de conditii
de teren si de caracterul corectiv al elementelor geometrice existente (tinandu-se cont de
latimile reduse ale platformei drumului si de limitele de propritate).
,A.menajarea traseului in plan s-a facut cu 0 succesiune de aiiniamente de diferite
lungimi racordate cu arce de cerc cu raze cuprinse intre minim 60 m Sl rr,8xim 300 m.
In profil in lung declivitatile propuse au valori cuprinse intre min 1.21 % pe
o iungime de 55.28 m si 7.56 % pe 49.40 m.Lungimea minima a pasului de proiectare
este 46.50 m iar cea maxima de 123.27 m.
Se adopta incadrarea drumului la clasa tehnica V -drum vicinal conform prevederilor
legii 82/98 pentru aprobarea OG 43/97 privind proiectarea, construirea, reabilitarea,
modernizarea, intretinerea, repararea, administrarea si exploatarea drumurilor publice
elaborate prin ordin al Ministrului Transporturifor, eu urmatoarele caracteristici: parte
carosabila 5,5 m, doua benzi de circulatie si acostamente 2 x O,75m, in profil acoperis cu
panta de 3.0 %.
Acostamentele drumului vor avea panta de 4% .
40
Imbracamintea sistemului rutier adoptat este 0 imbracaminte bituminoasa usoara din

macadam penetrat executat la cald pe 0 grosime de 10 cm in conformitate cu buletinul
tehnic rutier -Normativ privind conditiile de executie a !mbracamintilor bitiminoase
usoare Indicativ CO 16-2000.
Macadamul penetrat la cald se inchide cu un tratament bituminos cu emulsie executat
conform STAS 599.
Fundatia sistemului rutier se va realiza dupa 0 scarificare a patului drumului si 0
reprofilare a acestuia.
Sistemul rutier nou propus este in conformitate cu CD 16-2003 llNormativ privind
conditiile de executie a imbracamintilor asfaltice usoare " va avea urmatoarea alcatuire :
-strat de fundatie din balast 10 cm
-macadam penetrat cu bitum 10cm
Sistemul rutier adoptat a fost dimensionat conform llNormativului pentru
dfmensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide Imetoda analitica f" Indicativ PO
177/2001 pentru clasa de trafic de tip us~r. Colectarea si evacuarea apelor de pe
suprafata drumului se va face catre rigolele care vor fi de doua tipuri:
-rigole pereate
-rigole carosabile
S-a ajuns la solutia de rigole carosabile deoarece platforma drumului este
ingusta si nu permite amenajarea unor rigole pereate. Rigolele pereate se vor realiza din
beton Bc15 ,10 cm grosime pe un strat fiitrant din nisip de 5.0 cm grosime . Panta rigolei
va urmari pe cat posibil panta drumului si se va realiza cu panta de 2:3 spre acostament
si 1: 1 spre exterior. Rigola carosabila se va amenaja pe intreaga latime a acostamentului
de
0.75 m pe un pat de nisip de 5 cm grosime si se va realiza din beton Bc 10 in Tundatia si
peretii rigolei si Bc 20 in placuta carosabila.
Oeoarece nu este posibila descarcarea apelor pe tot traseul drumului acestea vor fi
preluate prin intermediul rigolelor pereate si nepereate ,descarcari orin intermediul
podetului tubular 800 , L= 10 m, din corpul drumului la km
o+002.41 apoi la podetul aflat in amonte fata de drum. Pentru accesul catre drumurile
laterale se vor executa doua podete tubuiare 600 cu L=5.00 m la kilometrii 0+406.72 si
1 +300.51 acestea amenajandu-se pe 0 lungime de 20 ml eu aeelasi sistem rutier folosit
pentru amenajarea drumului principal. Podetele tubulare din eorpul drumului si de
aeees la drumurile laterale se vor realiza din tuburi eu armaturi preeomprimate tip
Premo avand lungimea de
5.00 m . Podetul se va poza pe 0 fundatie din beton Be 7.5 de 10 em grosime si un strat
filtrant din balast 20 em.La eapetele podetului se vor prevedea timpane eu fundatia din
beton Be 7.5 si elevatii din Be 20.
Solutiile tehnice prezentate In aetualul proieet au tinut eont de
urmatoarele elemente: -trafieul de ealeul estimat prin numarul de osii standard eu
sarcina pe osia simpla de 115 KN, pe banda eea mai solicitata, pentru 0 perioada de
perspectiva de 10 ani clasa de trafic us~r; -caracteristicile drumului existent : latime,
41
panta longitudinala, distante intre gardurile proprietatilor aflate de 0 parte si de alta a

drumului;
-posibilitati de exploatare mai usoare: sectiuni pentru podete dalate si tubulare cu
lumina suficienta care sa permita curatarea si decolmatarea lucrarilor de arta executate;
-adoptarea de sisteme rutiere corespunzatoare, care sa permita efectuarea unor luerari
de intretinere adeevate (pentru imbracamintea rutiera bituminoasa usoara realizata din
mixturi asfaltice) respeetiv crearea unor sisteme rutiere a caror cale de rulare este
impermeabilizata Sl care pot deveni fundatii pentru viitoarele sisteme rutiere definitive
(pentru imbracamintea rutiera bituminoasa usoara realizata din macadam penetrat eu
bitum);
-compatibilitatea cu reglementarile de mediu nationale precum si cu legislatia
Europeana in domeniul mediului.
Devizul financiar conine i comuna Prjeti
Deviz financiar, Privind lucrarile aferente subcapitolului 3.1.7. Asistenta tehnica si

urmarirea executiei din partea proiectantului pe durata executiei proiectului
Urmarirea executiei si .., 3 1"7 asistenta tehnica din partea 98.000.000
, . . I 98.000.000
proiectantului pe durata executiei lucrarilor
. -..---...~-... "'---"'-~"---"--'----"--~
TOTAL DECONTAT SUBCAPITOL 3.1.7 98.000.000
S.C. GENERAL PROIECT S.A. BACAU
Deviz financiar SC Interproiect SRL Bacu 33.000.000, 00 Lei vechi Trana I i II, la fel
Formular G3-ACP 1.15

ANEXA V DETALIEREA BUGETULUI
PENTRU ACHIZIT" DE SERVICII
Titlul proiectului : Verificarea atestata a
proiectului " MODERNIZARE
DRUMURI iN LOCALITATILE
PRA~IE$TI, BOGDANE$TI, zAPODIA
COMUNA TRAIAN ", JUDETUL
BACAu DENUMIRE
Verificarea atestata a proiectului
Valoare Lei
42.000.000
42
Va/oare Euro
Trana I S,C. DRUMURI S,R.L. BACAU din 24 martie 2004

Prjeti Valoare total contract 8.972.386.167 trana I 5.554.749.181
DC 17 sat Bogdneti
Terasamente - 6200 mc - 634.396.631 lei
Rigol nepereat - 3322 ml - 185.659.852
Rigol pereat - 530 ml - 374.899.646
Pode tubular D = 600 mm. L=10ml - 107.107.118 1 buc.
Pode tubular D = 600 mm, L = 5ml - 61.322.726 1 buc.
Pode tubular D = 800 mm, L = 10ml - 551.589.317 6 buc.
Pode dalat L =2,00 ml - 464.868.435 Demolare podee accese laterale 10 buc. 14.545.171
Decolmatare anuri 120 ml- 6.159.148
NC 5/2004 mbrcminte bitum uoar 16611 mp - 7.733.522.294 prima tran 4.633.879.378 lei pentru 9.956 mp
NC 6/04 Decolmatare pode existent+ refacerea tencuielii - 1.915.551
Total drum sat Bogdneti 10. 135. 986.199 lei Trana I 5.819.865.326
Drum local sat Zpodia
Terasamente 2005 mc - 156.734.846
Rigal carosabil - 880 ml - 1.916.874.602
an pereat - 1857,4 ml - 1.739.490.247
Pode tubular D = 600 mm, L = 5ml 2 buc - 122.659.368
Desfacere platform + an pereat 117,7 mp - 17.032.069
Decolmatare an 50 ml - 827.666
Decolmatare podet existent 1 buc. - 154.665
N.C.7/2004 - mbrcminte bitum uoar 9025 mp - 4.211.926.108
NC.8/04-Pode uibular de 800 mm =6ml. km 0+074 1 buc. 73.765.527
Total drum sat Zpodia - 8.260.824.771 Prima tran -Trana I 4.368.660.954
Indicatoare Bogdneti 3 km de Indicatoare + marcaje - 108.380.626
Indicatoare Zpodia 1.6 km de Indicatoare + marcaje - 120.832.357
Total general lucrri - 27.780.207.345 I Tran - 15.743.274.461
Deviz financiar, privind lucrarile aferente capitolului 3 Cheltuieli pentru proiectare si

asistenta tehnic
Studii de teren: II
TOPOGRAFICE - 63.000.000 lei
GEOTEHNICE -39.000.000 lei
43
Cheltuieli de proiectare documentatii avize actualizate, proiect autorizatie constructie,

proiect tehnic + caiete de sarcini. Detalii de executie - 971.200.000 lei
Urmarirea executiei si asistenta tehnica din partea proiectantului pe durata executiei
lucrarilor - 98.000.000 lei
Total : 1.171.200.000 lei
Trana a II a
Bogdneti - 4.316.120.872 lei Total I + II: 10.135.986.198 lei
Zpodia - 4.088.563.197 lei Total I + II: 8.457.224.151
Conform Standardelor Internationale de Evaluare IVS

Valoarea reziduala este o expresie a valorii de piata pentru o
investitie/proprietate, la sfarsitul unei perioade de exploatare, timp in care a fost
recuperata integral. Aceasta nu inseamna ca investitia/proprietatea nu mai poate
functiona.
costul de inlocuire net - este principala metoda de evaluare a
mijloacelor fixe necesare exploatarii. Aceasta reprezinta o procedura in afara pietei,
rezultatul fiind conditionat de o profitabilitate potentiala adecvata si de o viabilitate pe
termen mediu si lung
Sectiuni transversale-tip pentru strazi rurale ( STAS 10144/1-90 )
parte carosabila = calea, este partea principala din platforma drumului destinata
circulatiei vehiculelor latimea ei fiind suma latimilor benzilor de circulatie
acostamente = fisie laterala situata intre marginea partii carosabile si cea a
platformei drumului .Ele servesc la
- incadrarea partii carosabile impiedicind deplasarea laterala a materialului din
corpul drumului
- asigurarea scurgerii apelor de pe cale ( trebuie sa aiba panta transversala 4-6 %
- circulatia pietonilor, stationarea vehiculelor defecte, depozitarea materialelor de
intretinere, largirea la nevoie a partii carosabile, amplasarea de elemente accesorii
( borne, parapete, table indicatoare )
benzi de incadrare = fisii consolidate din acostamentul drumului, linga partea
carosabila. Au intre 25-75 cm latime, si au rolul de a proteja partea carosabila de
defectiuni si de a mari latimea utila pentru circulatie in cazul intilnirilor sau al
depasirilor
benzi de consolidare = inlocuiesc uneori benzile de incadrare, reprezinta
consolidari mai slabe
platforma = suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele, sau dupa
caz, trotuare, piste de ciclisti, zone verzi
44
ampriza = suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului :parte

carosabila, trotuare, piste pentru ciclisti, acostamente, santuri, rigole, taluzuri,
banchete, santuri de garda, ziduri de sprijin si alte lucrari de arta.
taluzuri = suprafata inclinata a terasamentelor sau a terenului natural care
margineste lateral un rambleu sau debleu
santuri = constructii anexe drumului sub forma de canal deschis ,cu sectiunea
trapezoidala sau triunghiulara , destinate colectarii apelor meteorice de pe platforma
drumului sau taluzuri si dirijarii lor la un sistem de canalizare
rigola = constructie anexa pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice ,
cu profil curent triunghiular, de adincime mica, amenajata in lungul drumului sau
strazii, la marginea platformei
banchete laterale = fisii orizontale de 50 cm latime cu panta de 1- 2 % spre sant,
prevazute uneori intre santuri si taluzuri pentru a retine pamintul si materialele ce cad
de
pe taluz evitind impotmolirea santurilor
gabaritul de libera trecere = spatiul liber necesar deasupra drumului cu forme si
dimensiuni astfel stabilite incit sa asigure trecerea nestingherita a vehiculelor cu
dimensiuni normale.
trepte de infratire se executa pe terenuri in panta pentru realizarea unei conlucrari
mai bune intre acesta si corpul drumului
panta transversala este inclinarea in raport cu orizontala , in profil transversal, a
suprafetei partii carosabile si a acostamentelor, exprimata in procente ( % ).
Zona drumului cuprinde: ampriza, zonele de siguranta si zonele de protectie
Zonele de siguranta sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a amprizei
drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutiera, plantatii rutiere, sau pentru
alte scopuri legate de exploatarea si intretinerea drumului, suprafete de teren necesare
asigurarii vizibilitatii in curbe si intersectii si suprafete ocupate de lucrarile de
consolidare ale terenului drumului.
Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranta ale drumului sint
interzise.
Zonele de protectie sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a zonelor de
siguranta, necesare protectiei si dezvoltarii viitoare a drumului.
Pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice in traversarea
localitatilor rurale, distantele intre gardurile sau constructiile situate de o parte si de
alta a drumurilor va fi de:
min.26 m pentru DN
min. 24 m pentru DJ
min. 20 m pentru DC.
Produsele de balastiera necesare constructiilor de drumuri sunt urmatoarele:
- nisipul, agregat cu dimensiuni intre 0 7 mm (intre 3 7 mm se numeste
margaritar);
- pietrisul, agregat cu dimensiuni [ntre 7 70 mm (7 15 mm se numeste
margaritar);
45
- balastul, agregat provenind din amestecul natural al nisipului si pietrisului.

Conditiile tehnice pentru aceste agregate sunt:
- nisip pentru fundatii la pavaje de piatra (0 7 mm);
- nisip pentru macadam (0 7 mm si nisip argilos pentru colmatare (max.0,08
mm);
- nisip pentru mortare asfaltice si covoare cu suspensie de bitum filerizat (0 7
mm) cu granulozitate speciala;
- nisip pentru betoane asfaltice, asfalt turnat sau alte mixturi asfaltice (0 3
mm sau 0 7 mm), cu granulozitate continua;
- pietris pentru binder (7 30 mm), cu granulozitate continua;
- pietris pentru imbracaminti din beton de ciment (7 40 mm), cu
granulozitate speciala;
- pietris pentru intretinerea drumurilor pietruite (10 40 mm);
- balast pentru fundatii (0 70 mm, 40% nisip si 60% pietris);
- balast pentru intretinerea drumurilor nepietruite sau slab nepietruite (0 70
mm, nisip 30 50%), cu granulozitate continua.
4.3.Lianti pentru lucrari de drumuri
Liantii sunt materiale care pot lega intre ele alte materiale, formand amestecuri
ce se intaresc in urma unor fenomene fizico-chimice.
Liantii pot fi:
a) minerali ( in amestec cu apa formeaza paste visco-plastice care se intaresc in
timp). Dupa modul de comportare in mediul umed ei se impart in 2
categorii :
- lianti hidraulici = ciment
- lianti nehidraulici= ipsos, var
b) puzzolanici = cenusa de termocentrala, zgura de furnal inalt, tuful vulcanic .
Se folosesc in adaos cu var sau ciment la stabilizarea agregatelor naturale pentru
realizarea straturilor inferioare . Efectul principal este scaderea pretului de cost al
lucrarii. Pentru traficuri usoare este o solutie potrivita.
c) hidrocarbonati :
bitum care poate fi natural sau distilat din titei ,
amintim aici urmatoarele tipuri de bitumuri pentru lucrari de drumuri :
- bitum neparafinos pentru drumuri (tratamente, reparatii si constructii noi cu
betoane asfaltice);
- bitum neparafinos pentru constructii (reparatii si constructii noi de podete);
- bitum parafinos si emulsii (pentru tratamente si constructii noi);
- bitum inmuiat (pentru tratamente superficiale);
- bitum subtiat (taiat, pentru izolatii, stropiri si protectii la impietruiri si ca liant
la mixturi asfaltice);
- emulsii de bitum (suspensii de bitum in apa 50% cu emulsionare 50%) ;
gudronul se obtine prin distilarea uscata a huilei . Este inferior ca si parametri
calitativi bitumului, si a fost interzis la prepararea mixturilor asfaltice si
tratamentelor bituminoase fiind toxic si inflamabil.
46
d) mixti = stabicol. Este un liant obtinut din amestecarea cimentului cu emulsii

bituminoase . Pentru a stabiliza amestecul se mai adauga aditivi speciali
( substante tensioactive si polimeri organici )
Se foloseste pentru realizarea de straturi rutiere cu rezistente superioare datorita
faptului ca este mai stabil la variatiile de temperatura decit bitumul.
4.4. Materiale folosite la executia imbracamintilor
a) mixturi asfaltice, obtinute prin amestecarea agregatelor naturale cu bitum , pot fi :
betonul asfaltic ( B.A ) sint amestecuri de cribluri, nisip natural sau de concasaj, filer si
bitum ca liant. Se realizeaza dupa retete de laborator in statii speciale si se utilizeaza la
realizarea imbracamintilor bituminoase cu durata de exploatare indelungata, pentru
trafic
greu si conditii climatice rele.
anrobate bituminoase ( An. B ) .Sint inferioare calitativ betoanelor asfaltice pentru ca
se realizeaza cu agregate de balastiera si nu cu agregate concasate.
mortarul asfaltic ( M.A ) are aceeasi compozitie ca si betonul asfaltic, mai putin
agregatul mare ( nisip natural, nisip concasaj, filer , bitum, aditivi) . Dezavantajele sint :
continut mare de bitum, rugozitate redusa, instabilitatea la temperaturi mari.
Betoanele si mortarele asfaltice pot fi preparate la cald sau la rece si pot avea
diverse compactitati:
- masticuri si chituri bituminoase (asfaltice), obtinute prin amestecuri de
bitum cu sau fara filer si corpuri straine (deseuri de cauciuc, fire de azbest, etc.). Se
folosesc de regula la inchiderea rosturilor.
asfalt turnat ( A.T) . Este recomandat ca imbracaminte pentru strazi si trotuare. Este un
material complet impermeabil si nu necesita compactare. Se foloseste mai ales pentru
imbracaminti pe poduri.
b) betoane de ciment sint amestecuri de agregate naturale, ciment, apa si diversi aditivi
( plastifiantii, antrenori de aer,acceleratori de priza si intarire ) . Imbracamintile rutiere
rigide au o durata de viata mult mai mare decit cele asfaltice dar sint mai scumpe, mai
greu de realizat tehnologic si aproape imposibil de reparat. Practic , la noi in tara nu s-a
reusit constructia in parametrii recomandati a acestor tipuri de imbracaminti.
5.1.Structuri rutiere
5.1.1. Definitie :
Structurile rutiere reprezinta scheletul de rezistenta al drumului.Structura rutiera este
formata din mai multe straturi realizate din diverse materiale, prin tehnologii adecvate.
Ea este dimensionata astfel incit sa poata prelua , pentru o perioada determinata ,
solicitarile din trafic si din conditiile climaterice , in limita deformarilor admise.
5.1.2. Clasificare.
Din punct de vedere al modului de alcatuire si comportare in exploatare structurile
rutiere se impart in:
- suple ( imbracaminti bituminoase, macadam)
- rigide ( imbracaminti din beton de ciment )
- mixte
47
a. Imbracamintea rutiera este situata la partea superioara a structurii rutiere si poate

fi alcatuita din unul sau doua straturi . La drumuri de clasa tehnica IV si V proiectarea
se opreste la nivelul stratului de baza asimilat stratului superior al fundatiei , de aceea
realizarea acestui strat trebuie sa se faca din materiale mai rezistente deoarece primeste
si solicitarile transmise prin imbracamintea rutiera ( socuri, vibratii, o parte din
eforturile unitare tangentiale ) .
Punctele slabe ale unei structuri rutiere care pot compromite tot complexul
rutier sint contaminarea cu argila din patul drumului si sensibilitatea la actiunea
apei. Pentru anihilarea acestor fenomene primele straturi de fundatie se numesc
de protectie si pot fi
- anticapilar ( balast min. 15 cm , cota lui trebuie sa fie deasupra inaltimii capilare
maxime )
- antigel ( zgura expandata 0-7 mm, zgura granulata de furnal cls. A , min.12 cm)
- anticontaminant ( nisip 7 cm sau geotextile ) se aplica cind nu se executa strat de
forma sau atunci cind celelalte straturi de protectie a fundatiei nu indeplinesc si
acest rol
Geotextilele pot indeplini si rol drenant, in acest caz stratul se va executa pina la
taluzurile santurilor cota sa fiind cu minim 15 cm mai sus decit cota fundului de sant
- drenant ( balast, min. 15 cm )
Modul de evacuare al apelor din straturile de protectie difera in functie de situatia
existenta. Pentru ramblee realizate din paminturi necoezive sau permeabile nu se
prevede.
b.Straturile
b1.Stratul de forma este stratul superior al terasamentului, amenajat pentru
uniformizarea si sporirea capacitatii portante la nivelul patului drumului. Structural el
face parte din infrastructura.
Necesitatea executarii lui si solutia tehnica de realizare sint date de
- caracteristicile pamintului din terasamente iar la debleuri de omogenitatea terenului
de fundare
- natura si caracteristicile straturilor inferioare de fundatie
Grosimea stratului de forma se stabileste prin calcul , de regula 10-30 cm.
Materialele din care se executa :
- paminturi coezive imbunatatite cu adaosuri pentru corectatea granulozitatii si
stabilizate cu zgura granulata, cenusa de termocentrala, ciment, var
- materiale necoezive nisip, balast, deseu de cariera, zgura bruta de furnal , etc.
Ca mod de alcatuire a unui sistem rutier de clasa tehnica IV sau V voi detalia 2 scheme
constructive ( conform STAS 6400/ 84 )
1 ) un strat inferior de balast 10 cm grosime
- un strat superior de balast amestec optimal 10 cm grosime
- strat de baza = imbracaminte = macadam semipenetrat la rece
2 ) - un strat inferior de balast 10 cm grosime
- un strat superior de piatra sparta mare sort 63-90 sau piatra sparta amestec
optimal 12 cm grosime
48
- strat de baza = imbracaminte = macadam semipenetrat la rece

In general , straturile de fundatie pot fi alcatuite din
- agregate naturale ( nisip, balast, impietruiri vechi )
- balast amestec optimal
- piatra sparta mare , sort 63-90
- piatra sparta amestec optimal
- pamint stabilizat mecanic
- agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici ( ciment )
- agregate naturale stabilizate cu lianti puzzolanici ( zgura granulata, cenusa
de termocentrala, activanti- var, ciment )
- blocaj de piatra bruta
b.2.Straturi de fundatie din balast
Executia lor necesita urmatoarele operatii
- asternerea si nivelarea agregatului natural la sablon , manual sau mecanic, in
straturi de max.15 cm inainte de compactare.
- Adaugarea prin stropire a cantitatii necesare de apa pentru asigurarea umiditatii
optime de compactare Proctor modificat
- Indesarea nisipului prin pilonare sau vibrare si a balastului prin compactare si
vibrare
Descarcarea din autocamioane a agregatelor naturale se face prin basculare, de
preferinta in mers, iar imprastierea acestora cu autogrederul sau buldozerul.
c. Folosirea impietruirilor vechi in fundatia drumului sau in stratul de baza
Modul de utilizare a impietruirilor existente in alcatuirea sistemului rutier se stabileste
functie de latimea si grosimea acestora si de calitatea materialelor constituente , astfel
- in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului drumului iar grosimea
ei este mai mica de 10 cm, nu se ia in considerare in alcatuirea sistemului rutier,
dar se va scarifica si reprofila
- in cazul in care impietruirea este pe toata latimea patului drumului iar grosimea ei
este de min 10 cm, aceasta va alcatui stratul de forma sau stratul de fundatie care
va fi luat in considerare in calculul de dimensionare a sistemului rutier,
- in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului drumului dar are o
grosime mai mare de 10 cm, aceasta se scarifica , se reprofileaza si se compacteaza
alcatuind stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi luat in considerare in
calculul de dimensionare cu grosimea rezultata dupa reprofilare
- impietruirea poate constitui un substrat de fundatie sau un strat de fundatie numai
daca este alcatuita ca atare sau in adaus cu alte agregate naturale din materiale care
indeplinesc conditiile tehnice prevazute pentru aceste straturi conform STAS 66282 .
In cazul utilizarii ca straturi de baza sau de fundatie a imbracamintilor vechi, grosimea
reala a acestor straturi si calitatea materialelor din alcatuirea lor se stabilesc prin
recoltari de probe si sondaje si prin analizarea acestora in laborator.
49
6.2.Clasificarea tratamentelor bituminoase

a ) dupa modul de punere in opera al liantului
- TB. Executate la cald. Se executa numai pe timp uscat si calduros, cu temperatura
aerului mai mare de 8 C, liantul este bitum incalzit la temperatura de 170-190 C
- TB. Executate la rece . Liantul poate fi bitum taiat sau EBCR 60, EBCR65,
EbmCR.
Acest tip de TB se poate aplica pe suprafete umede dar nu pe ploaie la temperaturi de
minim 5 C.
b ) dupa scop
- TB. De etansare ( pentru inchiderea suprafetelor poroase )
- TB. De intretinere ( pentru regenerarea suprafetelor uzate sau imbatrinite )
- TB. De rugozitate ( pentru asprirea suprafetelor slefuite )
- TB. De protectie ( pentru protejarea macadamului sau straturilor stabilizate cu
lianti minerali sau puzzolanici )
c ) dupa tehnologie
- TB. Simple = o singura stropire cu bitum, urmata de raspindirea criblurii si
cilindrare
- TB. Duble sau multiple = doua sau mai multe stropiri, urmate fiecare de
raspindirea criblurii si cilindrare
- TB. Intarite = se executa cu agregatele bitumate in prealabil
Alte avantaje pe care le au tratamentele sint marirea rugozitatii, o buna drenare a apelor
pluviale de pe suprafata de rulare si intreruperea filmului de polei chiar de la formarea
sa.De mentionat ca aceste tratamente imbunatatesc starea de viabilitate a drumului dar
nu
maresc capacitatea portanta.
6.4. Modele de sisteme rutiere aplicabile in mediul rural
6.4.1. Sistem Rutier A:
1) pamint stabilizat mecanic
2) impermeabilizare cu tratament bituminos simplu la rece ( TB )
Operatii : 1) - scarificare
- adaus material granular
- amestecarea ,, in situ ( cu autogreder )
- asternere+ reprofilare
- compactare
- benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.
- transportul materialelor
2) -raspindirea emulsiei
- raspindirea pietrisului
- compactare
Durata de viata : 3-5 ani
50
NR. Se poate aplica TB dublu in care caz se va dubla pretul doar pe TB.Nu se poate
renunta la nici o operatie din cele enumerate.
6.4.2. Sistem Rutier B:
1) pamint stabilizat chimic
2) impermeabilizare cu tratament bituminos simplu la rece
Operatii:
1) - scarificare
- adaus material chimic (var, ciment, lianti puzzolanici, clorura de calciu , etc. )
- amestecarea ,, in situ ( cu autogreder ), in betoniera sau INS
- asternere+ reprofilare
- compactare
- compactare
Durata de viata : 3-5 ani
renunta la nici o operatie din cele enumerate.
6.4.3. Sistem Rutier C:
1) strat balast ( grosime intre 10-30 cm )
2) TB simplu/dublu la rece
Operatii:
1) reprofilare
- asternere balast
- compactare
- compactare
Durata de viata : 7 ani
renunta la nici o operatie din cele enumerate.Grosimea stratului de balast rezulta din
calculul de portanta .
6.4.4. Sistem Rutier D
1) strat drenant ( nisip, balast, geotextile )
2) macadam semipenetrat la rece ( MPE )
Operatii:
1) - reprofilare
51
- asternere materiale in straturi

- compactare
2)- asternerea pietrei sparte
- compactare
- asternerea split de impanare
- compactare
- stropirea emulsiei pentru penetrare
- raspindirea split de acoperire dupa penetrare
- compactare
- stropire emulsie pentru tratament de inchidere
- raspindirea criblura 3-8 pentru tratament de inchidere
Durata de viata : min.7 ani
NR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate
6.4.5. Sistem Rutier E
1) strat anticontaminant , antigel, anticapilar( nisip, geotextil, liant puzzolanic,
balast)
2) macadam MPE
Operatii:
1) reprofilare
- asternere materiale in straturi
- compactare
2)- asternerea pietrei sparte
- compactare
- asternerea split de impanare
- compactare
- stropirea emulsiei pentru penetrare
- raspindirea split de acoperire dupa penetrare
- compactare
- stropire emulsie pentru tratament de inchidere
- raspindirea criblura 3-8 pentru tratament de inchidere
Durata de viata : min. 7 ani
NR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.Se aplica pe paminturi
coezive. Stratul definit la 1) este in functie de tipul pamintului si a nivelului apei freatice
.
6.4.6. Sistem rutier F
1) strat anticontaminant( nisip, geotextil, liant puzzolanic)
2) balast
1 3) TB simplu/dublu
Operatii:
52
1) reprofilare
- asternere materialului
- compactare
2) - asternerea balastului in straturi
- compactare
- compactare
Durata de viata :min.7 ani
NR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.Se aplica pe paminturi
coezive.
Indicative drumuri n extrasele de carte funciar.
DA Autostrzi
DN Drumuri naionale
DJ Drumuri judeene
DC Drumuri comunale
DS Strzi i ulie
DE Drumuri de exploatare
DT Drumuri i poteci turistice
CF Ci ferate
Traseul drumului forestier se desfoar n ntregime n fondul forestier

naional, ocupnd cu aproximaie, definitiv sau temporar, urmtoarele suprafee:
- suprafaa ocupat definitiv - cca 1,0-1,2 ha/km
Suprafaa ocupat definitiv este format din platforma i anul
drumurilor. Aceast suprafa rmne n continuare n fond forestier,
schimbndu-se folosina n instalaii de transport forestier-drumuri", i
reprezint 0,5% din suprafaa deservit de drumurile nou-construite.
Lucrrile de refacere a drumurilor forestiere existente nu ocup
suprafee noi din fondul forestier.
53
Drum forestier axial - trafic 30-50.000 m3:

- limea platformei drumurilor n aliniament: 5,00 m;
- limea prii carosabile n aliniament: 4,00 m;
- raza minim de racordare n plan orizontal: 20,00 m;
- raza minim de racordare n serpentin: 15,00 m;
- declivitatea maxim la transportul n gol: 9%;
- declivitatea maxim la transportul n plin: 6%.
III.2. Date tehnice:
- platforma 5,0 m;
- suprastructura 25-35 cm macadam;
- 10-15 cm balast pentru reprofilare;
- acostamentele amenajate balastate;
- asigurarea scurgerii apelor: rigole, anuri de pmnt sau dalate;
- lucrri de art - ziduri de sprijin la ap sau la versant;
- poduri i podee tubulare.
III.3. Caracteristici eseniale de calcul
Caracteristica
esenial
Categoria de
drum
Clasa de
importan
Act normativ
Dimensionare:
convoi de calcul
Drum tehnologic*) A10 -S30 PD 67/80 reactualizat 1998
Zona climatic Zona III
*) Conform Codului silvic.
III.4. Planuri i seciuni caracteristice1)
Seciune transversal
1) Pct. III.4 este reprodus n facsimil.
III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament
In funcie de substratul litologic i de structura orografic, la nivelul rii
se disting 3 mari zone:
- zona I - partea estic a Carpailor Orientali, constituit din roci
sedimentare;
- zona II - munii Apuseni i partea vestic i de nord a Carpailor
Occidentali, constituit din roci magmatice;
- zona III - Carpaii Meridionali, Munii Banatului, constituii din roci
metamorfice.
Avndu-se n vedere amplasarea acestor drumuri auto forestiere, ele
se pot mpri n funcie de zona geografic n care sunt situate, astfel:
54
drumuri de es-colinare; altitudine sub 300 m;

- drumuri de dealuri nalte; altitudine ntre 300 i 700 m;
- drumuri de munte; altitudine peste 700 m.
In primele dou categorii caracteristicile geotehnice sunt n general de
formaiuni geologice de vrst recent, alctuite din argile nisipoase sau argile
prfoase de origine deluvial. In aceste zone relieful este domol, cu pante
transversale i longitudinale relativ mici, iar cursurile de ap au un caracter
permanent, cu albii stabile.
In cea de a treia zon de munte caracteristicile fizico-mecanice ale
formaiunilor difer n funcie de natura rocilor de baz. Aceste formaiuni sunt
acoperite de argile nisipoase cu fragmente de roc cu grosimi variabile, n
funcie de panta transversal. Astfel, deluviul are grosimi mari n zona I i scade
ctre zonele II i III.
Pantele longitudinale i transversale ale versanilorsuntn general
accentuate.
Regimul hidrologic de tip torenial al apelor de suprafa este pus n
eviden att de prezena albiilor n form de V, ct i de numeroasele conuri
de dejecie ce se gsesc la baza pantelor. Din cauza pantelor accentuate i a
cantitilor mari de precipitaii, n zonele montane sunt mult mai frecvente
alunecrile de teren. Datorit reelei hidrografice dese i alunecrilor de teren,
n aceast zon se impune executarea unui numr mai mare de lucrri de art
i consolidare, comparativ cu zonele de es i de coline.
Sistemele rutiere se realizeaz preponderent cu materiale locale
extrase, piatr spart din derocrile din traseu sau balast din albiile praielor din
zon.
IV. Cost investiie de baz
Cost unitar
IV. 1. Zona I - partea estic a Carpailor Orientali sedimentary
III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament
In funcie de substratul litologic i de structura orografic, la nivelul rii
se disting 3 mari zone:
- zona I - partea estic a Carpailor Orientali, constituit din roci
sedimentare;
- zona II - munii Apuseni i partea vestic i de nord a Carpailor
Occidentali, constituit din roci magmatice;
- zona III - Carpaii Meridionali, Munii Banatului, constituii din roci
metamorfice.
Avndu-se n vedere amplasarea acestor drumuri auto forestiere, ele
se pot mpri n funcie de zona geografic n care sunt situate, astfel:
drumuri de es-colinare; altitudine sub 300 m;
- drumuri de dealuri nalte; altitudine ntre 300 i 700 m;
- drumuri de munte; altitudine peste 700 m.
55
In primele dou categorii caracteristicile geotehnice sunt n general de

formaiuni geologice de vrst recent, alctuite din argile nisipoase sau argile
prfoase de origine deluvial. In aceste zone relieful este domol, cu pante
transversale i longitudinale relativ mici, iar cursurile de ap au un caracter
permanent, cu albii stabile.
In cea de a treia zon de munte caracteristicile fizico-mecanice ale
formaiunilor difer n funcie de natura rocilor de baz. Aceste formaiuni sunt
acoperite de argile nisipoase cu fragmente de roc cu grosimi variabile, n
funcie de panta transversal. Astfel, deluviul are grosimi mari n zona I i scade
ctre zonele II i III.
Pantele longitudinale i transversale ale versanilorsuntn general
accentuate.
Regimul hidrologic de tip torenial al apelor de suprafa este pus n
eviden att de prezena albiilor n form de V, ct i de numeroasele conuri
de dejecie ce se gsesc la baza pantelor. Din cauza pantelor accentuate i a
cantitilor mari de precipitaii, n zonele montane sunt mult mai frecvente
alunecrile de teren. Datorit reelei hidrografice dese i alunecrilor de teren,
n aceast zon se impune executarea unui numr mai mare de lucrri de art
i consolidare, comparativ cu zonele de es i de coline.
Sistemele rutiere se realizeaz preponderent cu materiale locale
extrase, piatr spart din derocrile din traseu sau balast din albiile praielor din
zon.
IV. Cost investiie de baz
Cost unitar
IV. 1. Zona I - partea estic a Carpailor Orientali sedimentary
Precizare
La stabilirea costului s-au luat n calcul:
- pentru materiale, utilaje i transport: preurile la nivelul lunii ianuarie
2010;
- pentru manoper: salariul mediu brut pe ramur comunicat de
Institutul Naional de Statistic la nivelul mediei anului 2009;
- pentru contribuii asupra salariilor pe care le suport angajatorul i le
include n costuri:
C.A.S., C.A.S.S., ajutor omaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele n
vigoare conform Legii bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2010 nr.
12/2010;
pentru accidentele de munc, boli profesionale: cotele n vigoare
conform Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli
profesionale, republicat;
- pentru cheltuieli indirecte i profit: procentul de 10% i, respectiv, de
5%;
- pentru distana de transport:
transport de materiale cca 25-30 km.
56
NOTE:
1. Standardul de cost nu cuprinde cheltuielile aferente urmtoarelor
capitole din structura devizului general al investiiei, aprobat prin Hotrrea
Guvernului nr. 28/2008:
- cap. 1 - Cheltuieli pentru obinerea i amenajarea terenului;
- cap. 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor necesare obiectivului;
- cap. 3 - Cheltuieli pentru proiectare i asisten tehnic;
- cap. 5 -Alte cheltuieli;
- cap. 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice i teste i predare la
beneficiar.
2. Pentru eficientizarea cheltuielilor din fonduri publice, pentru
urmtoarele capitole/subcapitole de cheltuieli necuprinse n standardul de cost
se iau n considerare urmtoarele niveluri maximale de cheltuieli, exprimate n
procente, astfel:
a) proiectare i inginerie: 3,0% din valoarea investiiei de
baz;
b) consultan: 1,0% din valoarea investiiei de
baz;
c) asisten tehnic: 1,5% din valoarea investiiei de
baz;
d) organizare de antier: 2,5%;
e) cheltuieli diverse i neprevzute: 10,0%.
Valoarea cheltuielilor prevzute la lit. d) i e) se stabilete conform
prevederilor anexei nr. 4 Metodologie privind elaborarea devizului general
pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii" la Hotrrea Guvernului nr.
28/2008.
3. Creterea costului unitar datorat, n principal, influenei zonei
seismice i climatice de calcul al amplasamentului investiiei, precum i/sau
caracteristicilor geomorfologice ale terenului de fundare, diferite de
caracteristicile investiiei de referin, se justific distinct n documentaia pentru
aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiiei.
Detinatorii drumurilor, la care se refera prezenta reglementare tehnica, vor respecta
obligatoriu "Normativul
de intretinere pentru drumuri" - AND 554/1999 -, precum si "Nomenclatorul
activitatilor de administrare,
exploatare, intretinere si reparatii la drumurile publice", aprobat prin Ordinul
ministrului transporturilor nr.
78/1999.
4.3. Toti factorii implicati si detinatorii de drumuri vor respecta, potrivit competentelor
care le revin, prevederile
standardelor si reglementarilor legale in vigoare prevazute in anexa nr. 4.
Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului
Ordin nr. 66 din 30/06/2000 (Ordin 66/2000)
57
pentru aprobarea Specificatiei tehnice pentru proiectarea, executia si exploatarea

drumurilor cu
o singura banda de circulatie din mediul rural. Indicativ ST-022-1999
Publicat in Monitorul Oficial nr. 396 din 24/08/2000
Ministrul lucrarilor publice si amenajarii teritoriului,
in temeiul art. 2 alin. (23) si al art. 5 din Hotararea Guvernului nr. 456/1994 privind
organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului,
republicata,
emite urmatorul ordin:
Art. 1. - Se aproba Specificatia tehnica pentru proiectarea, executia si exploatarea
drumurilor cu o singura banda
de circulatie din mediul rural. Indicativ ST-022-1999, cuprinsa in anexa care face parte
integranta din prezentul
ordin.
Cataloage de reevaluare la nivelul preturilor din 01.01.1965_stabilirea valorii de
reconstructie la pretul zilei
Actualizarea valorii de reconstructie cu ajutorul sistemului de coeficienti de actualizare
elaborate de MLPAT
Estimarea deprecierii acumulate
Baza legala folosita
Standardul international ISV-I (International stnadard version)_privind stabilirea valorii
de piata
Standardul international de practica in evaluare GN13_evaluare globala pentru
impozitarea proprietatii
Metodologie pentru evaluarea cladirilor si constructiilor speciale din grupele 1 si 2
_indicative
GV-0001/0-95, aprobat MLPAT cu ordinul 32/N/16.10.1965
Indicativ GV-0001/0-95 , aprobata cu Ordinul Ministrului Lucrarilor Publice Si.
Amenajarii Teritoriului , cu nr.32/N/1995
Ordinul M.L.P.A.T nr. 32/N din 2.10.1995
Buletine documentare privind indicii de actualizare a valorii constructiilor elaborati de
Corpul expertilor tehnici din Romania si aprobati de MLPAT
http://www.experts.ro/ro/sectiune.php?s=127
Normativ P135/1999 privind coeficentii de uzura fizica normala la mijloacele fixe din
grupa 1 constructii
HG 2139/30.11.2004 pentru aprobarea catalogului privind clasificarea si duratele
normale de functionare a mijloacelor fixe
Alte informatii necesare
Evaluare teren reprezinta o lucrare relativ ampla care cuprinde in mai multe capitole
- introducere,
58
-premizele evaluarii,
-prezentarea datelor
-analiza datelor si concluzii
Evaluarea terenului de regula se realizeaza in temeiul
-decretului lege nr256/1984,L 61/1990,
-legea 62/1965,;legea 15/1994.
-HG 2139/2004 privind clasificarea si durate de funcionare a mijloacelor fixe,
-HG 983/1998 privind reevaluarea cladirilor,constructiilor speciale si a
terenurilor,buletin tehnic nr 102/ad 6539/15.11.2006 si nr 113/03.2010 editate de corpul
expertilor tehnici privind coeficientii de actualizare a terenurilor,buletine informative,
-manuale de evaluare proprietatii imobiliare,
-standarde ANEVAR SEV 4.03.SEV 3.04 SEV4.01,SEV 4.04.SEV4.07,SEV 4.08.,SEV
9.01,SEV9.02,
-cursuri de evaluarea prioprietatilor imobilare
Pentru elementele de active fixe corporale la care s-au constatat deprecieri, comisia de
inventariere face propuneri pentru nregistrarea ajustrilor pentru depreciere n
formularul "Lista de inventariere
Societilor
Coeficieni de actualizare
Criteriile nr.2665/1C/311/1992, cap V_valoarea terenului
59

Drumuri - Asta Grad de Seismicitate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drumuri - Asta Grad de Seismicitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Trama stradala = Ansamblu de strazi pe care se concentreaza traficul principal intr-un

Balastru e o denumire improprie, deoarece dimensiunile balastrului sunt cuprinse 2 >

Ordonanta 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor - REPUBLICARE

Ampriza drumului este suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale

canalizare, scurgerea apelor trebuie asigurata prin santuri amenajate.

Comitetul Olimpic i Sportiv Romn, c n conformitate cu prevederile art. 2 i art. 3

- materialele industriale i prefabricatele se transport pe DN64 i DJ 678H pn la

- 2 x 0,75 m umplutur balast

transport materiale 25 km.

funciile pe care le ndeplinesc astfel:

Chapter 1 Drumul asfaltat de la cimitir nu poate fi incadrat in categoria drumurilor

2.3. Amplasarea si dimensionarea retelei de drumuri agricole

Latimea drumurilor agricole

Nr. anunt participare / Data publicare:

226686 / 2009-09-11 11:15:00

MODERNIZARE DRUM EXPLOATARE

COMUNA TRAIAN (CONSILIUL LOCAL

Valoare totala contract

pretul cel mai scazut

Ofertant castigator (nume, cui, adresa):

Asocierea S.C. ECOBETON BACAU S.R.L.

BACAU si S.C., 22651689, Str.GEORGE

corespund vitezei de proiectare de 50 km/h, caracteristic zonei strbtute.

vor fi montai parapei metalici tip semigreu fr a afecta platforma drumului.

- pentru delimitarea prii carosabile pe drumurile cu o band pe sens cu linie

Preturile sunt exprimate n RON fr TVA

Denumire capitol de lucrari

V1.5 es = 174,27 1,76

V1.6 es = 494,49 0,12

SCARIF.MEC.A TER.CU SCARIF.PE

V2.6 es = 104,37 2,35

V2.7 es = 494,49 0,12

V3.2 es = 507,05 2,71

PNEURI CUPA 2,6-3,9 MC TEREN

SANT DALAT SI BETON MONOLIT

V3.5 es = 494,49 0,12

V4.1 es = 269,10 8,12

V4.2 es = 494,49 0,12

V5.3 es = 494,49 0,12

RESTR DE CIRC PTR LUCR CONST,REP

UTILAJE MIJ TRANSP REP INTR DR

V6.3 es = 103,45 0,94

V6.6 es = 205,00 0,59

MIXTURA ASFALTICA AB2

V6.7 es = 185,00 0,59

BETON ASFALTIC TIP BADPC 25

V6.8 es = 190,00 0,59

BETON ASFALTIC TIP BADPS 25

V6.9 es = 181,00 0,59

V6.10 es = 145,00 0,35

SEMNALIZARE RUTIERA ASIG

V6.11 es = 494,49 0,12

UTILAJE MIJ TRANSP REP INTR DR

V6.13 es = 30,99 0,71

AMENAJARE ACOSTAMNTE(100 MP)

V7.1 es = 101,68 1,41

COMPLETARI ACOSTAMENTE(100 MP) 100 MP.

V7.2 es = 271,75 0,59

CURATIRE SANTURI (100 ML)

V7.3 es = 139,25 0,47

COSIREA VEGETATIEI (100 MP)

VARUIRE PLANTATII (100 MP)