‘guue——_ __ mApuuofurpaaoueioU earezepads | sumpu afb aun 1S poppuuoful-papDUIaIDUL earezepeds “qoas \youd “poqai0e} C21|3~ | ii e-IX e eseja Myuad jenuew VOIZzla | | FyPsAoMEQIayD aEIOOIN fppsaouequeyy exedoa[D © i ep ee A Poe WAYLAND IS TALL VACA TNAALSINON | Seat a gage ante Og gg Ties Ta aT aa TERETE ett\ ‘Manualul a fost aprobat prin Ord Minstruut Educates Corer nr. 4446 dn 19.06.2006, in urma_| valu clave orgenizate de cre Cons National pentru Evauarea gi Difwarea Manualolor gi ete tealat th conformitate cu programa analtca aprobat prin Ordinul Ministruul Educate si Crest 18.02.2008, © ISBN-10:973-87841-62 ISBN13:978.973-87641-85 1. Gherbanovschi, Nicolae 53007535) Reactor George Ve Procesarecompotetizat: S.C. Arete Computer & Design SRL, ‘Tipt i SEMIN '94 Capitolul meeanice Oseilatii si unde cuplagi -» (1) Tworey2so poss yelterajaa0e etfensa yUu\soy~= Hae -goquoune o4s0ie}[9s0 axe2Syuu o a1s9 ‘snutsoo nes snus aolUOWLTE ap _ajiouny und ajeusudxe runs — oie2s0 efes2|2028 ‘ae950 ap ezaUA ‘eleBUOje ‘ae3j2008 « ~ aonsaieie> aljusyipw are> nzquad go1poyad al01e}19s0 vase3! ore/280 juposiw fozeyin exfena9 yoso20y = 2P. =A ezaHA « xp aueurpy yopoSius ye nu sep ‘einpusd jnze3: [260 a1e81U 0 5189 yoo ap ailizod guuanu ~axy yfizod Joun runt uy epovied waxeokiyy ‘9 amu psuLdno gpeoiied o ne ind Sp yuu 120d ap ghey eave injrypund easeseidaq + fezey apes a5 nes pBnepe 2s iNjnsnuys jmuDUINELE \yp aySousod nu jeyaiew jmpund g>eC) « ) 2} uy RreosRW 96 16 jnususOUas Ada! 95 Uo IED ap wreLE ‘A‘eLLOADEA4 ane preospus “1 “epeoued I 4 “ap{polled aueus -ouay ssouinu as dus ap ajeo aed e] giadas 95-216 ajauawouay fey puyxeus eavenieds “uy N2 eIeBo 7 Buope /1°1 ein8y wip easewuozaid “i uy -nugiiyoe op exzod ap Pie) ep wou sree op asusap ns oypueuomoy 9 1H Sy Mompommiuonsveemmmzrt | -oypudew digo arfonpur #8 2ins9je dweD HOIs9A UNS BZe9II9S0 A1e> 2 [ps0 70d aDIueDaw ajpwrsrs rewnu My ‘SapUEOoM opun [5 THETSO:wo Sxxillatii si unde mecanice ‘mirimi pe parcursul unei pé Variajia tn timp a dona, BD vivezei si accelerayei ponens_tervale de 1/4 ‘ciate armonics impal_—_Tt Ca im [ae fo |} 2 [ow | | an L 2 2 elongatia | x= Asinot o A o | -A | 0 viteza__ | v=Awcosm | Ao | 0 |-Aa] 0 | Ao o in cazul unui oscilator armonic, forta este direct proporyionala cu elon- a nu depinde de amplitudine. jee vertical ale unul asernenea resort au fost joada de oscilatie, T, scriem principiul fundamental al ema (b) Relaxat ” (0 Copal 3 “Modelulesllatoralu ini Pendulul gravitational’ Forta care Tl readuce tn pozitia de ect fora nu este proportional carea rezultanti nu este o <5*, sing = 0 gf Fe ‘Acest tip de pendul se numeste pendul gravitational sau pen« 38 determin’m perioada unui asemenea pendul de I Aplicdm legea a Ila a dinami Rezul —o?sines = -gsine, de indesto= gar = Pendulsl rvitaional Ta2n fe, eB Perioada de oscilatie nu depinde de natura substanfei din care endulul (l_gea substanfelon, Ty hetodfoan sharp ore/physicsstutswings ham, www gl edu Pendulum/Pendula.htmi, httpy/Avww-phy.ntnu edu.tw/ntnujava/viewtc -— os on ee oe ee ee oe oe oemurzeidan ag -9 Stearew aseu 19 ‘aquawupeda aici 30 ago jaode rio RueOqo> my} PUEDE @ ‘cv -8y)"e ees “jane pupae goin my] PUED © 2p epeouod auluuoiep 2s gs “e eifesoj200e {yi} un-aul geseydwe aise inpued uz rn a, EE a" = ros 2s 2 njmpusd » sain ap gun rosea ‘pseouns se imjnynpued © 7 eutBUn iat oo vee tame ota (=) “SON pupunsgus Rulwuaiep 25: epeoyed ojpynoiypa e are>sn mnbe =e ‘iu = ew “39 9pan spiny uid « “injnjnpued ® alleyis0 ap epeorsod sumer 9625 (6'L Bu) # efemjo08 no RZ 235 929 van 9p Uodea unused aso evo AEE |npUEM U ‘s ehuansay § eauipnyidure uannedsipau afoussIss uy“ z vou” :21s9 s1u0U “ie snjruoyejoso © pies exBiauy “own ap siuepuedep quns gjeyiuptod eyfueus gonaUP eiBoua # 9a, ory 4 __ie, oa lwasyou" 7 9° aiepas woyuo> se) tte, was pa ais jrymuosas © a1ewuojep ap gpefumyod ex8ioug z ce wo» aay oso wu pu | 389 RayRUD eHRUR “a4a 2Alosuo9 as gajuezoui eiBroua ‘ANensasuod sq ap dwED UL 2uowue njnsopeyoso exfauy ‘w sew ap jeyajeu injmound exdnse ezeauof!>e 29 uy eijesajanae arede ‘2 ‘ajeuoTeunesS ro|fe12]2008 be 18 sndns aisa |nnpuad :eq -arfentasqo. 20720} eens 9 1720} uy ‘alo, s04e 4 [2-)samcten en im eujzepes no greuortuodoud sionuy aia atfeos0 ap epeouag “t woo (y= 4) tinpuod wur8uny eozeoren wip srenpd ‘pursgpgi n> pjeuorLuodoid yan aise atte|.Ds0 ap epeoued °z vaBoT SoyUESOM spun FS FETS ___ thQD oeceitatti 51 unde mecanice Ft um Panta creptei ce trece printre punc- tle expormentate este Ek (Wi = Metoda cna. Se clntireste resortul si masa corpuilui suspendat(m). Se pune sistemul tn oscilaie gi rimpul tn carese Tr renee nat, rt, determinarea constantei elastice prin = statics metoda dinamicd trebuie si ducd la aproximativ acelagi rezultat. Fem ‘Determinarea ‘consante lance k rin metods static. 1.14, Osdiatii mecanice amortizate ezistoare si tran: stoare sunt responsable pentru 2g0 fe electronice de amy Oscilatia poate fi ps cilatiei este constanta tr Conform principiulut fans descrisé de ecuatia: ma=—kx, ‘care mai poate fi scrist sub forma: Px ke =0 sau mi + kx = mp tloe=0 sa kx=0. az) 1.12) este 0 ecuatie diferential tn realitate, oscilatile sunt amortizate. in cazul o: ‘area se datoreaza frecirilor, lar in cazul oscilatilor tenjei chimice. lor mecanice ice~ rezis- Oscilatii si. unde mecaniee ww In-cazul in care amplitudinea scade lent in timp, oscilatile sunt cvasiperiodice. La oscilatile amortizate deosebim trei cazuri: . 1.Forta de rezistenti nl depinde de ‘ ‘inte diferitele piese ind fora de rezientt, Fy nu depinde de vtexs, afplitudines sade linar in timp. trebule micsorat& cat mai mult frecarea, pentru ca acul s¥ revind ct mai fepede la unde r se numeste coeficient de reer Jn St, rse m&soari tn kg/s: faaNS cigs, Trarucatasupra sistem de mast m, care ostileaz8 cu acceleraia 2 acioneari fora elastic fora derezisents mizarea ete desriss de ma -kx~ ry care mai pote fscrist sub formas x m 2X socrmeo ae sau mik-tri toro In anakza matewaticd, se pltese de forma: x= Ce*sin(at +9). -mporant de rein este feptl cc ampltadinea sade exponential impliwr oe fe + (d+ ymus'e = (6 +20)u5Sy 21990 (0 + Oy =x ‘ans x aqueynza4 jee] 950 eHfeBU0|] xe key poinewouolin eporayy Co ramuste = % 8 (b suns “8 'b ‘aap 2| -tjdue pune “undusoo a5 2189 if}.950 enop J0}29 fayp pra feBuoye ayieng vatbaup sSeoa0e |$ pluanday \Se0aDe ap Ro1UOUMe affe!950 030) auliqo as offoaup H8ea0De 1 pluanoay 1Se9a9e ap a1uoUN 1 ‘pnop & easaundeidns uid 2jopered aoyuowue s0jufey3s0 vasounduso.> “uncuuoa 2s 2129 e}7980 eno J0}29 Jo}a|uaro8u Odes ap 1S — ajo astUL Aze|NSIP 50 gzeaniay> ‘35 a1e9 U npow! ap puldap sede are ajouowouss ‘a1e9 alio} gnop e auEy|nwis yuniize sndns apse jeuoreus {round ERG "guueyjnzes are! sons yews yunsfoe sndns aisa yeustew! ound un ¥ ‘aueqno}puadiad sourieipso earaunduto (.) “appjeied soytiespso eaxundusoy 171 inudey @ axeunn 2 Hejdno pyuersut HoyY>sO TL “giueisuo> auipmyjduse op aynurfout -oza) axe uy Juoueulted wiBar un arso|)qe2s 25 ny -on gdnp go grese efuayoda apareoap ‘aie o1e1>x9 elo} 3p y9s0 greampaye jruoxeu izuen way nun e24—> reuuoy ave grenyide eho} ao1uoue 10 ig reo} 332 eLO} ui ot aio Ree 99999 £99 UN] ‘iesaoau gurayxe effiaue pzeoz1U -any ginpuad o | usgie a1eo nai8 jndio9 nes ‘ayei205 aoquesoun iet>so “sinusienUy a>pUeDSUL WEIS STL ——_—____ Aa _soyutoour opun 15 HETPSO sojaiauns © plapy lew svepas o 1$ aserde> 0 pinBise sojauesq woul 1ojuteaqys earezpowe ojaieoznip 1S 1ojsueojorDNL \nzeD UY 729 Ul RIUELOM! also ea1ez! no dun un gdp -od uy aifaido a5 aveod reus nu jnuussis‘Sreus aso ot ~ezquoure aoere02q ‘poIporiade aso earl ze> 5008 ae a aleZ stuowe ap jniopes "0 <9 Z [tiluauode pers ao1pousdopnasd areznowe sopifey!2s0 eu 20 a rRzuowe efuosge u suxdoid epeotiod sop areu sew 20 epeoriedopnasd ‘pan ss ro pang) Boo ue et zefleai 9p sep “1 epeouedopnasd no aoypouedopnesd ayezp owe 0 aseuunu a5 18 2jeprOsnus uns 729 998 U1:"0>9"L 2} CoUpUs ap aitoury uy “aplesindopnasd ayfounu as 01 zziuoure eluasqe wy snjnsoy se11280 e aysdord exfesind aso ate °c eiejau ap EUUYep “on eoUEW *g-tf=0 serfejau tuys azezprowe ap ruorse ap greta) aso areztuowr jnohW erlesing sat" Eag {pUly &> salUYep aIs9 15 azeznsowe ap JoxDéy afoumnu 95 @ eoUILEW Soymesour opun 5 HIETOSO aoO Sseilatii si unde méeanice Oscilatii $i unde mecaniee ey Folosind formulele trigonometrice ale sinusulul sumei de unghiuri, se obtine: Asinotcose+ Acosintsing = = a,sinatcos9, + a,cosmtsing, + 4,sinatcosp, + a,cosusing, Asincosp + Acos@sing= sinotacosg, + a, C059.) + coswita,sing, + 3,sinp,), de unde rezulta: Asing = asing, + asing, Aeosy = 90089, + 2c090, ing a Saas cep = 2 sng aan TD ots i Reo tacaes latiei rezultante, @, in functie de ©) in cazurile in care Ap = (2k +1), rezults: A= fatea. lor care se compun, 2 i de frecventediferite, ick. In eazul ado si@,, miscarea nu mai e ae osh@. le care se compun, ‘Metoda géometrica (metoda fazorilor sau a vectorilor rot rezent (9 Campurnenia oscar perpenticolare de frecrongeegate serneeu vines unghie ohcens Fasopine dous puncte Main i sermcanviterungh iis eoen nce @. Vectorul rezultant diculare si ale cfr longa Asa+a, peu vay Daca:9,=9,-9 Xa Ary, area rezultanti este 6 dreapt RA=(@ +a) (549), adica: a cdrei panta (tangenta) este A= di +a +29, cose Din Figur’, rezul tgp = 218i + asing, 3,c059, + 2,005@, 1 1.13, B). Cele dout se stinge. ) Dack Ap = (2k + 1)x, rezulté. A= |a,—a, oscilait sunt inopozitie de 28. Dac a, = a, oscl CCompunerea a dou oscil perpendiculare.-RIuop “e1eoxgungp ‘uoaye ‘uoaun gan y a1e0d elueuoz=y : wjxeut 359 oreU0zaL | J01eIDX9 e| ap ‘aifioue ap jmusysuen 1§ puuprew auyr9p eouIpmy|duse “uOWOU 36538 UL “injuoreuozese atidoud HUA seu aesay -294 n> gje8o oumrap s1eoreDx9 fio} ehuarSay ce spr ony) EN ;pugo une 90] af eueuoza 9p swore! ea “de no sea un-nuy gzea, -yps0 jnwasts pugo sf ejodat ayeod as etlesedQ - gupuase agin aulqo aibuny uy pepe’ ea 18 puguarasday ‘i019 injnsoyow efeam Sop ‘opeas axe ednp “guirxew auinap eauipny|duse ‘gep qwawou! un &7 “(jnsoyeuozay) imjmioses 1oyi2y950 eouIpmydure 18 318919 RuUOysuen 2111D9I9 1ONOU UA, , Geueéa) “ynaye 2] tnpued un ej 2p InjnuiaysisyorBroua @ anisaosns 1ie29N wUOREP 20] ne a)NeI!250 “BAIBSUOD 25 Mo ommoour opus ETOSO lve sew e/Riou9 ‘areunt 5)5 2D esapisuod wand ‘suas uy pjadas 9s jnvewoudy 1ode ‘nuquysy>e ap elizod ut ‘a8unfe {npuad ynusud pug> rounye wirxew e ‘afar uy yosos uns ‘ainpuad gnop :njdusis waysis un ‘aneydno 1980 ‘|nuoye|I950 RzeafuanyUr jnsoyeUOZas azeD UL [nzeD UL ieondy ejueuozay 771 snofessr ni suni:s QUEER ap ep arse “a /"n “aluansouy nop ap> amp jruodey “SLL 84) snofes “$17 ungyeyuinu ayeurq.u0> ny u}go 2s Baqu atouinu 9p uodel uy uns 18 “pp atejnoipuadiad e950 gop 20,29 ajaluersayj eq) “@ “PUL By) 2190 un ayso ueynzas eavedsjus +e Eloy ty e/v="ve000 84) Radyo 0 aso guueynzas waressis 4a 122% ¥ C1 210,509 +3005 ¥.. z F13| ((Eorwatras ave qouls*y =x Ye sous ve Ear cont 'E ate Son sy $'e'4:000 SopMESOM Spun 1S THETOSO LaOo _ > bseilatii si unde mecanice ‘+ Dac un numair mare de cameni mat pod suspendat, acesta incepe si oscileze. Car devine egala cu frecvena imprimata de p: rezonanti, amplitudinea dé iesc in pas cadenta se poate rupe. frecventa surselor este egal cu frecventa I + Cand se fixeaz motoare pe suporturi elastice sau pe grinzi, este im- Portant ca.turatia motorului si nu depageasca frecvenja proprie de vibratie a supor Pentru a nu se produce ruperea sau fisurarea acestora Probleme rezotvate 1.Ce lungime trebuie sé aibs un pendul care bate secunda la Bucuresti? (g= 98055 m/s. Rezolvare Un pendul care-bate secunda are perioada T= 2s raat 208 re 4:9,80551 Tnlocuind numerie:-1= =0,994 m, 49,86 2.Un punct material diferte, elonga se exprime amp Rezolvare x, = Asin(ot, + 9) ¥, = Aacos(nt, 3 an sot, +9); tipneoso a,4o BF Tieton +95 BEpmcostot, +0); B+ Eat, Rez x 4g wv AM 4.4 gp ov ARE R Ral > STF Veit Ovcilafil 1 unde mecantee ay nlocuind'in éxpresia amplitudinii pe w, obfinem: vine 3d, Si se serie ecuati care, conside- atunci cand resonul are ijeaza frecarea. lungimea 3d, Se n Rezolvare Ecuatia este de forma: x = Asin(ot+@). ‘Amplitudinea este: A= 3d~d= 2d, Deformarea resortului este produsa de forta Gina, deci Gsing. am Gsino.= kd k= 3 " via Lamomentul f=0,x=A: A=Asing = sing = Elgin kam sou,[E = [ae no? 0 [E = ESE Dec, ecusia ost ie 2 esa, =). 4. Un oscilator armonic de masi m= 6 g $i constant elastic& k= 2,4 Ném are la mornentul t= 0 0 elongatie x = 3 cm si 0 vitez& initial v, = 0,7 m/s Sa se calculeze: pulsajia, perioada, amplitudinea, viteza maxim’, faza initials #58 Se scrie ecuay i. Rezolvare Din relatia 1.6 stim ca on fE- m Tae sci ° Energia totalé a oscilatorul Inlocuind numeric, se objine: E= 25,5 - 10+)—————— ut OL- BU wOL* £O'LA uuprews ezoua 1S 2189 191N99I0u 1s ap BIBIOI eBr0Ue “hsoid 9) gO + 29L a9 UBBOApIY op INjrUUOIe ese 1S ‘aso ijmuosaie gonseps eiuesuo) “esndo Up gisuod ejn29jou yout [anse yrtoseu ira “(Oz : dioso1 un-nuud eBay wo. : © CH) vaBoupiy 2p eIn2ayour eUBe u yjdure eareojen asa 2109 ‘su eoL-@='a anoadsas st 7/0.='A jusous 40ysane areoygzundse100 2} uo 07 = %4 aso bifetuo are yuowou | wo 01 = BbeBuoye av jmuewour et eoeg -]vOUNE Iejos0 gyNdoxo Nose: UN 9p yepuadsns doo UN “gs yO'e ‘Sf 9790 aes yr w fesoonee 1 oza18 f= puupeeu waveojen aujuiovap 282g “ul (Esau V0 =x efeme ‘ap sii259p poluouLe ayore|!9s0 axeDsiul O zeaMID—}9 dD UN ayo) 8, doo tn aye -eourpmyjduse 1 gpeiur ezey auurerep 25 £ =o 189 35 “sp21 01 = 6 spun (u) | 308095 -20U8 | 01 EPs = OH 84 c 01+ ¢ = us peBu! ap jewarew ound ynun yorfe2s0 e1fena3 __ aa Jopmecour pam & HIETIOSO ib b ete tevesemmenenmmnnemnsseizsinnmaramrsioer renin feo 95 eS “ejeomaA = suyBuny ap un 7308 esas ‘ezeSe 05 1 FUIDEDXO ef}Z0d Us aye 95 nUELe}A oso gleonuan arfbauip ‘afeos0 uy jnuusysis aund 11 epeouad pugasouno ‘a2juoune x 60 viend9 240s 9s BS -pjeiiuaiod erfioua no gyeBs apse eonau wy (2.95 BS ’¢ RIPNOzOL eULa|qasd nauag asndasd aurajqoad pe oreojen anu ep umpes uy eusosuen BUN ey 1919-22 Ynous + busy axe 0m out uisy =x ty 22]uoUre yrfe}950 erendy Sh may 6 uo ig) Whom, sun igre Ye he Zz zor juuxew ezayA § eoulpmydue einajea wand apun ap ge ai wai? ‘ypap ‘pArasu09 a5 pjei0) #181003 Wieneso doyawoour opam [naeSS Seeiiatil st unde mecanice Dopul unei undite are masa m si diametrul D. Dupii ce pestele u s-a lsat prins, dopul oscileaz’ fn jurul ibru. Cunoscind densitatea apei, p, si se Tntexn tub in forma de U se afld tn echilibru 0 coloand de lichid de lungime 1. ‘O bil’ alunecs liber de la inalfimea h = 20 cm pe un plan -un cilindru orizontal cu lungimea pete, se ala un piston mobil, cu masa m, Jn fiecare compartiment se afl v me exprime temperatura T, presupundind c& aceasta rimine constanti, 28m? 27 : Bre Re Oscilagii gi unde mecantee xy 1.3. Unde mecanice 1.31. Propagarea unei perturbafi intr-un mediu elastic. ‘Transferul de energie Undele mecanice, printre care undele sonore, undele seismice, se pro- agi in medii elastice sau deformabile. Undele mecanice sunt generate de o perturbatie mecanic ce se propaga ‘nte-un medi elastic. Pentru propagarea acestora este necesard existenta unui \atural, spre deosebire de cazul undelor electromagnetice care se pro- ja lor se trans- mite de la 0 portiune de substanti la portiunea vecing, fara deplasarea sub- stanfei. Unda trans i, unda se numeste transversald. Dack migcarile p de propagare a undei, unda se numeste longituci s€ propaga numai unde longitudinale. In me luc, coardé, bare) se propaga si unde lor care ele provag enérgia, undele pot fi: bidimensionale (undele de suprafays le tntr-un lac) si tridimensionale (undele la un moment dat se poate duce o supraf licand cum se propaga perturbatia. Daca per ic4, aga cum se intdmpla deseori, punctele care oscileazi de egali faz’. Putem trasa suprafete de egala faz sau suf lund&. Dacé mediul este omogen si izotrap, directia de propagare e: deauna perpendiculara pe suprafata de und, und, ca e a undei, se numeste razé. Suprafata mal ingen rnumeste front de und. |wo Vg ote 9369 apun gnop anuip ezey ap ef + puny yopun e Ip xyz PUY OpUN ‘ezey "gan "BUSO}O} HOSS 3ISO 17" wsfeja! LIP Jaze; e aysouce ELL oye Lye (2 2hg-(2-s)£2(2+ rowan tpe( ete :unpow aqua. uy ewudds y ood “/9pUN Bz ‘injnsmus jmUoLNEY . jeds 1§ dwn uy 2ipoued tuausouey un aise epun pag “Oue/d Japun eifens2 asa arioury RISEOY 2 ) ‘(-sJousy =a. :peag 2 a -eid ap 10 ezais no x efuysip ad gSedoud as epun azeo ul indi ais9 2 pun “a —nousy =e 24 . i 3 foreted uojo i afeyoso uy nyzrey yews EAU 18ep ‘dup ap apuidap ea 1m 2 ‘en 13 “Rsuns ap x elueysip e} yeye ound un youlsy = e089] gdnp 2quouse gze9|19s0 (9 = x) 9uIBLO UL FIEYE BINION “ajound Sapp Ut no sep ‘ghuanday 18 ouipra ‘sear “g2|UOUNE aieSEIUL O nD BZeRLIIEO Bpse09 yeu ‘sued rapun exfenoy -auareul ap nodsuea ap nu ‘aiBiati ap uodsuen ap eié84) 2152 lepun easeBedoud !30] ad ueweL {Hore} 980 “elleqinuad shpoid w aie> esuns ap ee eilyzod ap dun ap 16 usp Nhadap aisa effeBuoje 'ZeD 16908 U] "Hove}.950 fjnus rew ReoqNed gpUN ONL] “Gun 9p sep epuidap efleuofo i Fore.os0 nun eoxedsius 39 ete 2SO preioday s prerieds eoyypipouad ‘euetd gpun mNePOW TEL 10 aun op enn ae zecns wo y pin Lip eaunjsuay ap pesnspur aise 19 eayeyoRseja “gsUNUL RpIeOD o NAUag ti thoy Z ' :eifeyou op grep a1se “2 #pueo Ounuy ajesiansuen sOpOpUin eZ—UA — sepun pBedoid 96 area uy injrypaus eareysuap d 1S Bund, inj yjnpous 0159 9 :9pUP —_____ Ca mmo open FeO Denerarpenrsiyoinnemsntensen = hes retleja ap grep arse “2 “apyos wy eyeurpmysuo} soyepun zou — “yBedoud 2s a1e> ou eareyonse[o 1S (BareysUEp) exmyeu ap i "BosaNsuEN mes RfeuIpry 1 9p apudap japun v aueSedoud ap ezaUA 4 Spey ‘9 o1eSedoid ap ezmnia no ‘) proud o-nuI ypun ap esunored eluersIp nv erp pun e areedoud ap eza1/A 4 gern :easo YA "pZ6j ap BrayA suunu "gpUN ap Inymvo4y ® aroBinored ap ezaua 1oap “Y eluersip aBinazed epun “gpeoued ona) S¢no pzeoou 96 ppun 9p auurBun sxounu a5 ez) pee op ayszons a.oundgnop sauip eu "e-1 By) aouays ‘apun uns earsade !ap/!Seup ayo) us porald zed afeypes a] uns 9foze1 Jet “quays quns ppun ap afalajesdns “go1s9js nes guuoynound ayse esins eq sued adesue ‘> ajeiuetp spun ap ayunivoy pwtrexde sjouryd “Fue! RUN Oe D ajajered aidaup 11) uns ajazes 1f auejd wuns Roun ap ajatayeucing “oue/d apun sown as ajopun ‘aifooup pinBuys o-nuy pBedoid as ayfequmiad RE. Joprecout open WS HIETEOSO MET_—~ Sreitatii gi unde mecanice | Oseflafil sf unde mecantce’ Greltagt oi unde mecanice 13.3, Reflexia si refractia undelor mecanice. Unde seismice sferice elementare emisede sursele ; 4s 8 Cnflgurdtoarea). Principiul lai Huygens . js itatea triunghiurilor Huygens consider cX unds sfeicd este forma fundamental a tuturor Spee ae de undi si, ca atare, o numeste und elementars, pleaci numai de la 0 surs& punctiforms tun front de und poate fi considerat ca sursi de unde: ‘ Flecare punct al unui front de und& poate i considerat surs& dé noi unde i vitezé $i lungime de undé ca unda fare (secundare) reprezinté noul 1.23 se araté cum se construiese front Huygens. de timp tn care unda incidentd parcurge distana BB", unda rfractati (. i emis’ din A’tn medi se deduc pe baza principiului lui Huygens. incidents al cirei front de unda este AB fig. 1.24). unctul A al frontului de unda atinge suprafata de separare a celor dou’ medii, in punctul rsa de unde secundare care imp in care unda incidenta parcurge la.un cere de raza A'B". Noul front B, este planul B’B*, tangent suprafeeloraa Hae ~oyifonasuod e gotusjosque af>aio1d 9p 2jausou preauoqejo a5 vjaga wzeq ad 20 a9 IMSFSONeU EEL] mnze> eave soleus uy “ajaue ‘apesB QL e| pes® 1 e] ap 2souod ajeun “g>s aynu “ai0Snasip ap |npesB n> gWUB|eAIyDa aIsO— Be : ‘und glenyeas y ayeod snwanno youn @/810u3 msg sary 9 if ¢ au RsUUGND a9 ¢ imugurgg eLe0>s un s/n s ypun giedoid 952129 uid 1 Ulp iojpauu ejeu ap apuydopasefedoid ap eZaUA “¢ sojopune e> aseu yew sos 1ojapun vouipmcury“Bio|Aeg #$an07 afapun Rush | 8 ajepun 250505 tod ‘ojouiid 35050 2j9pun “Pap 9pUn fan 0} ap aeBedosd ap 9,z3HA nymupused eleesdns ej Sune aze> ayeurpraf3uoy i$ ‘ud gzeousios 95 eleesdns ap ajppun red — yf apuin — red oqugse|dap ~ 9407 pun ~ uns pleyezdns op ajapun in ‘iejesdns ap 9j9pUN © 3g) armpunoas ajepun (@ srenro ursiyy : eng $ Uy OL aU ssuusdna a a>}usos ojopun eourpmydury “2H 2-61 [njeataul ul esudn eu o1s9 SD|wsf J0]9pUN epeOLss ‘aso Bauyzunjoid $ 967 ap ywued01d UW} UNS aveyPouuiOIU! ajaiNWAAND — uy CE ap ais9 alpaw Powrouepy “Un OZ If (0 anu1 gsurzcno awyaugpe o e| anpoid 2s a[3 “auayora guns # greinp EUNDS OP ‘pleyeicins op sunuuarnno yuns o1ensi8aiuy 3ojasnwWasin> [ner UIP OZ ~ (eulzunjoid nes awifouepe) 1290) 6 nqussida anuip efuesip un} Uy, ROYISEPD Few as ejaiNWOAN, ‘aqueaida a¥ouInU 9s "Injrue>0} BleDTOA ad weye “injmnupLIRS eAeyes nse] ap jmoung ‘nquasodiy nes seo0} a¥ouinu 9s esmdns sonpoud as epun Gy Sree ope eTIIsO yn207 je} 2s0unu as asadns ap ajunuesg “2194fe} ap |nLowou9} D0} RsUl a1 fe nu aifonpqns ap jnuauwouey ‘jeusunuo: gid ree uy 1 owlougpe: ave 29Un}e) 901 ® gosnug eavadnu onpoud “ylieoos uy “dws uy avejnUE yuinjsuan pug Pzeasue|pap as aoluorDar afsunwiann>, (uo ap ayeSonoid 11zoydxa ‘aonsse> wréngesd 3193p) ‘aye20] azned wip %E 15 (962) EoIUEDSU BIMIeU Bp “(G6 CIUEWOY oIWOWDAt zuMIeU ap “uns afoinuonND ‘sse.BUEB ap ajouIsiueoW edn ‘unze> anuip ayed azeui eu ea> uy ‘a}es0U98 ywns aDiUH 'ueaDd qs wy g 18 B|UBUNUOD gns UD Z¢ BP BaUN|sO1B o1e a1eD — (eISMID nes) elreoos $ eneuew — piyoi} zanus Un-qul jon pros Zalw! un apuudn ase = napnu :ajedioupd yeeyos § ayeyayau uns aowusies alapuy |SUap 10RD ae ‘ao|AUODUOD UMERS Up ~ISUO: a) fali2025 exnyanaas aidsap wieuuoyut ¥13)0 “arew yew 2952 Ze} Op ezanA “1ieus feu Heysuap dp ypeUs uy ‘aotueDBU LO}ePUN jnzeD UY oro nustid ap ghey 10p 9p inyarysun |nsni 18 pluaprou ap injmygun jnsnuys amy rupous jpuitad ap ef 1p nyrupaws je ayer axSoeuay ap aoypuy axsouunu as Wy = <2 > _ suis soymedom OpmM F HETOSO Ma seynzoy,an Magnitudinea (sau intensitatea Richter). Ea di masura energiei undelor seismice. Scara Richter are limita superioard 9. Ea este o scara logaritmict, ‘magnitudinea fiind dat de formula: M= 0,67 - logE- 2,9 unde E este energia, exprimatd in J. De exemplu, daca energia este de 10" }, M = 8,5 (valodrea m: ‘San Franscisco din anul 1906). n focar, undele ‘in linie dreaptd, ci dup’ acestea sunt inregistrate de stafile seismi Instrumentul care inregistreazi migcarile oscilatori ale solului, ca urmaré ® propagiiii undelor seismice, se numeste seismograf ismografel le verticale iniregistreazi undele P si Sgi Love. ismice sunt trei seismografe: doua sunt agezate in plan ori- zontal si unul in plan vertical Th prin suspendat de un resort stationara cu ajutorul suportul se misc sub are, ‘actiunea undei seismice (fig. 1.26, a, b). De corpul suspendtse atageaz4 o penijé care Mnregistreazi seismograma pe o hartie care se misc uniform (fig. 1.26, cl area animatd a funeyionsrii unui selsmograf se poate vedea tn How a Works, pe pagina wivmwwmnorton.convearthlegea/animations/che hime? : i | i Oscitatii si unde meeantee——————ey ~ amplitudinea i perioada, 113.4. Interferenta undelor mecanice. Unde stationare Suprapunerea a doud sau mai mislte unde'se numeste interferenta. Pentrusimplifcare, alegem amplitudinile celor dous unde egale gi scriem ecuatiile undelor sub forma: ‘ 5 14), yy = Asinanf £2 rae Anal Ehreas aa 2} vera afer) sa £4) Aplicand formula trigonometricl: is arb, atb sina + sinb = 2e0s2=Psin2= 2, rezulti: TOR Rezubtatul interferentei se apreciazi dupi intensitate, care este direct este direct proportional cu Hern treoran sna 5g). idinit(termenul care nu depinde de timp) este: 4A cod Bax, Pentru a obine tin maxim: © x Zax = ZAx=kt = Ax= cos Fax at Fhe Axe, ja de drum dintre cele dows unde trebuie si fie un numsr itreg Fae RO: Fax = 2k + OF = Ax = 2k HE diferenta de drum dintre ‘cele dou unde trebuie s fie un numar impar de semiunde,———______$— ne oye earmueroitoy —q ‘eutjuoradas—e sseu0se% pun) SSO} crue [OOoo} 2S} omuouny (Z (QD TO US SSS] pro uepuny oteps0 fe z (gluenzoy goqu yeu eaaygrenuawepuns ehuoncey aafousn 28 tq s0) ne= "(nes z =1 ‘asa yaleg ® 7 BauuSun| ¥> apon ag "F/eVUELE repun e gidwis pew ea euuos -epuny ajfej}950 aSounu as are {e621 Au) oxy alede> ajaqure n> worsS"L eg suid aso wn dnp Bap azeuoses Yopun ae afe>s0 op ojouL04 E ap gen aura un aye atuesp | 2ye)ye>.1 ‘sexy 9p round u 9599 9s pow fourg eros Sylhet rme(Zee le o-(Z JE se CTO “Sys sreeka oa(E+x lh 0 (-<)fs +x sojanpou woo pugundu} ‘ngquan un aikase8 2s y pute jnpund e ap’ 9p set sun un > ao sue 920 aytitizod wise’ myjuse pry mretien Homer eate(Eeae)t a-(Eou oo cuetien tows vye(Enc}f a-(Eex}f pew 9p ea pd wioundun “x (esojsave ajastosqe) sojanuen aa Dopresom span F HIeIPO Da LunYmpUES/soneMyeseqUMPE NsBrASe-AyCsD|shydodAU/AERY A i 4 fs] 2 — brscoye = 4 4 waked bane suauiigo ‘quis + euys gonawouoais erfeyo1 pugsydy thent-Henh on § 2p arapraid no 20} ave erxey sup eu rupous ad go arepan Ul hae e-§ x L (x 4 firwsy = 00 ( [ss 7 © areworjeys jopun exfenag aveuoites ‘2pun joun avoySeu gp aye;oays opun foun & SS suapout apun jaun easoundesdns = zreuojtens* pou sais efz04 “srevotes apun ‘pun eourgeu $0 inynipaus ajaround apun apn07 ‘asndo unsuas Lut sep “elloaup iSeas0e ad pBedoud as avo “gluanoay iSe0008 If auipmaduie (Seaa0e ap apun pnop e eluarayroquy e| gZeaus1o} 3s azeuorlers ajepur)! Sy Srseitatii si unde meeanice Mut | I | regi ai frecventei fundamentale sunt armonicele. 2. Sistem cu un capit fix si unul liber (ig. 1.29, b) ‘La capitul fix se formeazd un nod gi la. capa ds In acest caz, lungimea barei este: 1=22 sau y= mental v,=£. a Problema rezolvat (© undi longitudinata se propaga pe de densitate p = 2600 kg/m*, dup’ legea: tia Ox tnt-un mediu el vextai{ o0m-2,) en Diferenta de fz tre dou puncte afte pe axa Or, la dstanfa Ax = 3,2 m, este Ag = 4n/5. Sa se calculeze: re ia a dependenta de timp a energie cine, a energie potential sa fe unui punt material de mash m= 1g, care oscleazd dept Dunctl de abseist x= cde propagare a undei longitudinale; elastic in care se propaga unda cu te prin compunerea fn ¥, Care, Th punctul respectiy,are forma y, = 12s 1008-2) em, Rezohare 2 mAta? cost@t;A=12- 10 msi@= 10%. se obtine: 10712? 10-10 = 2.86 cos? i00Rt = 0,71c0s*1000nt (), 2 Infocuind numeric: £(9 = 0,71sin*1000Rt(), E,= E+E, = Ae Numeric: &,= 0,71 J. 2 ©) Din relagia: A = 2% ay mj = EX ———EE Oscilatii si unde mecaniee——__— ey - 2n-3,2 Tnlocuind numeric: A= 753 al 2500 Hz. A=£; c=Av= c= 8 - 500 = 4000 mis. =8 m. vade®, eee €) Din celatia pentru viteza de propagare a undelor longitudinale th on foene Pp \Valoarea numeric a modulului lul Young este: E = 16 - 10° -.2600 = = 416-10" Nim? solide: 5 eel x mm, 4 Qs yar forma ys =1.2si{YoOont §) deouece 2 ot: © compunem cu osclatie y Ys = ‘asi tooo -3) Stim cd: A?= af + ad + 2a,a,cosh. Din datele problemel, rezulti: At = 42%; A= 2a= 2,4 cm. ee sjo= BIRO 5, 3 20, ayeose, r=ncns0, de unde rezutis gp =1 98 9= 5. Punctele unui medi tn care s-au format unde execut’ migciri periodice descrise de ecuatia y= 2 - 10"sin(120xt— 0,252) m. teza cu care se propaga unda si vi R: 1507,2 m/s; 0,75 ms gitudinal& a cdrei ecuatie, la distanfa x= 5 mde sursa de os y= 2sin2m(500t— 0,5) cm. S8 se calculeze densitatea me R:3- 10? kei?————————— ‘noe aiSauinu 9s jnuowouay ul £1

P EEC “Ul £L =p @ WHE = 10 OVE =D=PT ‘Ove op puy 338 u) njnjouns & areBedord ap nu2eq0 aiulp eVESIP reaynd ® nated "yauns snBuys un ipevoz}sos eaypoin ‘5 1/0 > nauag "EpuNdeS ap BUU;IaZ O |p [PAA UN-ALL peoons s of #>ep “SDUNSIP stains nop 2s09p 120d guewn eaY>eIN ezaiyn ‘ws £1 ulind [99 9p 2y ‘yw nauns ap jODeISqO UN ap Yerayes |mauNS 2 epOyey -aayvou ew 3 ‘ez. o0@ 006) atpaui rluedsoy (2H ODE >) ese! suaroas ap aIOwO? I {eivonoais no t1uipnnjéuse ejlesea) njmiauns e xjeoods ehuouod -auoa ap 1§ eavensuaiut ap apuldap 10|s10W08z F qe puoy 9p [miowodz “ssp ynun ye ud} ap ymowo8Z Mord Pai9pe> 2p snpord imowo8z ~ rod ymowo8 “Rauiod spouse? “ejatodoj> |eBu08) e>zznus ow oipouiade aojuezous fesqia“es0u38 Ul ~ seowo8zZ arews ayeysuarut ap 1$ gunds aed} eveunp nD aaUNs — ieuoiog "| jjewue ajoun ap axndoasod juns sep “guewn eoy2eun ap aundao. ‘eaysane [ou 20AUNSEAN'>saunu ZH 000 OZ awed afuan2ou M2 2 -areoyyjdure ap ifexs sew asuns ep ayeraua’ uns ajarounseyu r 2yewue ajoun ep aindaarod uns Zep ‘guewn eaypaun ap aindaoted uns nua} paunsessul asauunu as Z}{ 9L ns aluOndayy ne aze> ayy fesq\A “ZH 000 0 91 aquy psuridno efuarcaxy ne a1e> ayiieugia adaoved puewn w>X>SIN) “ayguns nes aouos apun sseusnu 28 ‘aysein ap aind: govonoid 18 apun ap BuO} Qns RBedoid as aed ‘aolueDow > even esnistsnancnsnsnnnonr sf 00g =2 9 002 ="Y!2H L= 4/00 OL = VE japun e areSedoud op ezaya “wSL'IL= Y2H z= Aun ¢= Vy Swetz = 2 uypSnu e gpun ap eauBun} #$ eluandey, ‘eouypmay|due "=zenIA aut wf oz & gen SL GER KR 1a ZL =" 3159 pun 9p eowiBuny goep “greUOITeYs epuN | uy pzeewo} as a1e2 1ojuINpoU aye #§ soaulUeA afpeuOpJ009 au}a “op.as gs ‘susp yew nipauu Un ad pisayas Os epuN axed Uy ZED UL “up erat ‘2usprnSuo} tapun e epun ap eourBuny az0jn2qe>°95 BS -ourprayéue up aereunt no wea. = 2 up yx eluesip ¢ alose8 as ase> ‘feyered ound run efeBu0|a yuawow 2 ‘esins 2p “uD S724 “w o'0 = v aso ote.2s0 eaupmajdwy ¢ = 3 mauawoW 2) i ‘eins ap “t= x stuesp eye und nun e840} 949 949 “AUN of S'6L 3 Injopaus ye syexasepp ap ynjnpows ‘azojnzje> a5 BS “wi (KZ'0 ~ IUDOOLATUIS-OL =X nay uo} pue| ‘pun gBedoud 0s .uy8y 0082 = d aieysuap ap Esijer=U Rie O-AU] what “WYN oi = ZE9S8'9 = 3 Inymypou ye OLEYRSe|9 ap InynpoUs IS “yb G02 = 0 "e BawEsuep puyDsOuND ‘ateq wou] AURUOTED 95 RS ( w (f-nocezps.01-2=% us E-aocsz fos ove feroe ap aep auejd ajapun 25950 ‘apun ap puLio} qns ‘Req wud Bed uywunye ap areq foun afayade) Soyueoour opua FH THeTISO __ Lyhe temperaturilordiferite de aer din atmosferg, {a trecerea dinteun strat altul undele ctl (Viteza variaza cu temperatura). La trecerea dintnun strat mat caldin unul mai rece, unda se apropie de normal la stiprafata de separate spective. Cu ct nerd ayenueut -ransus auquyp eno1g> feuinu Uns ezqo9 ‘2uljopueW“esBOW “ymUesd "E27 z edord sgpajjoi 2s ‘fopueoo jndun} wy Beck ‘epur ‘Snove un no sie29yj nes atfnovod ‘auig i§ ayeasn o1wo ap auisanut op aly Syepuea5 exy a1ound gnop aus sunuy “| ausUR 9p se} 4 uN 153 pIOUOS EpIeOD “E euossuawip soygzundsai09 piveuoza! ‘9s are “oxgun{uoout nypau n> 1npu02e 16 2:0U05 "gw :auojqoid gnop RsIxe 910405 esis ayeON NAIA iuozedeip) aqueiqya auesquiat ~ ins ap aquawunsasut) z0U0s LNG — sqqnueyd ‘exeora "ydny> ap sysouunnsul) BWUEAGIA SPre0> ~ (ynueyd ‘exeo1n "dni ap amu Hay 2 ‘ap dio9 un no 8: -euoysooe eoussiew ym efuaizoug wird nugnuare 218019 exdnse ped eargeu ap aifouny uy "UD s' go “unped uy rere “eypaunoru gio oolongo es fuori Bea enone aveoygzunasso Kpur op eo] > see ae np ae ‘aru a runs pe woe # IE! Fe {£519 0 NOU Llp BALBSGO 25 ZH OOO! o)Ep 1-5 BSEODY URMURT eH rm ma _Sopmasom spam WHEIPSO aptuonony anu tenust un oun 6901 ap eishoay m9 OU nSizuruy aySasdiy pug: 1 “eure! 1S Palasqo 2s uaWoUay Sejaoy 4 2 # ozuny ap 8 sgponge tne eosnesonnoep 1 ogy ap ton aun stented so ung Og op verse und o|Wa;nd rew ead eaLenu: ped: fame ae 19 JO} easeueso9'nes P Pap RaVENIGIEOA ‘UL gP os RoseaSzdep es Up sjowo82) an}301 8P $6-<9 In asuudn3 ap) Stu “2qLqeHodns jUns gp ¢9-se anu /80U Uns fp SE- Uo} Un 05 a}eySUBIU! ap Injnjanu e eluancal) 9p eluapuadap uo 2 18 pew1>oz np 3s "BiOU naued s0U0S seysUaIU @P Injnjoatu e punspui ap eareyun 1S aSojiquis as iejau rsaDe ezeq ag “aes #4] 4ouajur azupne mnSesd areorez 1 toleyoxa eorexsuenuy anuyp inraodel je jeivez sodesd peup aise axpipne feifezuas eapeysuaiuy ~undsai09 eareysui InuneS0j no pyet bee romneesenenmncctranien acne mannsnitansentsinncintitbi 0 geE esettatit st unde mecanice ; QschtaHt stiumde mecantce————___ Se i unde mecanice —eoOornrererr= 2 Din figur® se vede ca: ° 4 iP I ‘ heat $3, deci freeventa sunetilatune damental este! } Par i Larezonanta, oF LL sramaseeniiaetes 9 > la freevente egale cu un numar jc. Se oa oar, praf de plut sa tale MRD erecta pa de® 5 fet abu nub se pinto zlbre ea os ont, Aiea | to cir presiratd cu sac iv a qi unde n= 1,2, ... (129) 4 ntre. obsta 2 ) Tuburi sonore deschise | Unde sonore retindies de paneer Aga cumse vece din j cin ura 1.34, la ambele capete i rainy ale tubului se formeaza ven. i ae i 4 rea pistonului P. dou noduri succesive, recvesie sontal : ram cu ila distanfa dire dou entre sau douk nod fundamental ete: ved, aw Freeventa sunetelor inti- Fe 2 ‘ite este un numar tnt le >: ED Tu wae itreg de zy Tuburi sonore deschise. : propagd 1n.bara metalic’. ’ jc nda a sufetull care se 1 fd angie ore fo onagie a aru Gn Ub, v, et xa Cu im lungimea de und 2a sunetului care se propagé tn tub: eld. ind prinsi la mijloc, formeaza la Capetele ef lungimea ei, v,=n& La rezonanti,frecvenia de “2 (1.29) frecventa de oscilatie a barei, dh mate aratn CH expresareevent nu int nico masime cares depind eva £22, ete in caret ionat ingimea tubului poate fi variat ve we ee iste cl Ser onal ears sch degetele'saucu ‘unoscand viteza de propagare a sunetului in aer Mist cle, a uno nt raccaten prt us Gaes ciara fn in narrate caleuleaz viea de POPE Metode experi " nd fi confectionaté din diferite ma naif Snare te epg Tubul Kunde oo 7 medi solidey Mt’*™énarea vitezei de propagare asunetului tn diferite Tubul Kun nga) se la capete cu: Prin capatulB,. locul ei gi terminata cu un dise O. Dis — oo os oe oe ee oe oe apet tn tub, deasupra lui se tine un itroduce o bar’ metalicd sfuncfioneaz’ ca un tub inchis 13 un ‘cul i pistonul nu ating _———as ‘ounidaid ap asap § wew sojsfeyen au ad (ZW L = 4) feu aluansay ap Jojarpunseayn vaieSedoud &7 roo) w avep y 0d ’ iTeur ago exosoae eiiouD 1 asbu 3y00; pu sunyen op nes oquezeu ero x0 gondo exe no payeed Bye txe no pjojesed atyamu 0 axe ee peisu> jnniuao jonuao aysaun “3y) ayeuo8ex usu aye ozeq Eni lo Exe a1s9 OO ® oun eu ate en 9 2 -ozayd inyoaya 2480 BS92Y *291N22) o A - ‘layeidns aywinue ad “tpussdwio> —_______—. Gn. Sopawoom opan HED boner menansr inn i100 soun sojaxe exfoaup ad goeq ‘oupajaoreye yrzaeg “z ‘89 nu “zh uOseAN opun ap iso} Gns Ino luend91; n> juno a2an are a>nponut as anouBewoles earewi up leq C) ‘ARDjAsoNeUrLy ‘S10wosenn s0j=pun vaL2onpoLd * ZHO € 9p oluansay sune ne-s 243 000 07 ap ew yeus aluancayy no yeusyew injntpaus uns ajaiaunsesin Weondy aaunsesin se. “tumeiodwai ap opurdep a1eBedoid ap = wan WOSDOTE na ap jozay ‘000F=00SE | EapETD ap fered ud as OobT ede ap ‘olueseu Jojepun jnze> ‘0005-008% jo! op seq doo < | sees soe nyiouns eared op ex OFF = -pootrerd2sp pupinseuSnjnuoredap seep | luaroay pugosouns ‘seo up aes | Aw) exon | METOHT OP | impo | ia TAL 5h muy ‘9p |niajsuen ‘Ux ‘ghueuozar ey — :gpun ap awit } un) guinue 0 8 aanpoid 9 elubuoze) e jereduaie| mUeSsuo> aso 48 nruauns e areedbid 9p esau 8 AY 95 sins eluondayteonaup ape ——— SoyreQem opum B iEEyOSQ riry eo oe ee ee ee ee ee ee oe oeproduc in masa de lichid ruperi microscopice, formandurse mic! gol PoGure pattund vapori lichidutu, Fenomenul de cavitatie exe Inohtce a Helor. Acest fenomen are un important efect de distrugere. In wen si In ap: fenomen-este insotit de un efect de k aarp | Ooclins wees en , Sscilatit si unde mecanice out stune sui 7 diferte datorita difertelor densi li de 196 Hz i 294 Hz, care este raportul densiti Aceste efecte Se bazeazi pe enérgia mi 2) Distrugerea microorganismelor. Se Ultrasunetele distrug lrasunetele de-intensitate mic (~ 800K pentru accelerarea germinatiei semintelor, smului endocrin, it folosite'tn fizio- ularea sisteruului ner- juouue Jore1950 inn Bases pr iasae ammmoatemen peor Soran =peeeahamapean eons {aoe + a }uses = Ox (q (uD) (Eanes aos =oxle ; (es) 3 (wo) | + ne c= ofet (Sen) lence ap sep sovounie [gnop e tot -sndwo> euun uy 37 ysove (q 2b sonore (e € § ‘eiioie /6°Z © ‘ZBDIe {SP (qszBIIE ss (@ abe nowys =¥x (qa i 7 sayep a1sp0e op aff5u 25-7 ereioreifioug 8 % oso eileuoj® 0 ioensrynen (w) (E+2s}uso'o= oxo tay (% (a ($+r01)enso= ox (E+s}ss0 = ot ‘yAt aso presbuy ezey go “ubeos0 ap 00 aR BOLE jduy “ws (Ex13}usc00 = ox x9 jeuavew und up Z - 2 scusy = 00 @0UISy =O} (g (2 ~ 2 rosy eae {pj pun joun eeros uuzaidas na areomun sou aguip are Nor rw af ape espe e ‘188 S]UOULE 10}211950 Inun'e ale|I350 ap epeoLeg Pa (qa (e iss [9 ee so oun eieBuoys au et op eassa “fev os ash e gayesiaasue’n opun youn zareSedoud ap ezaya giutzaudas ajnuoy ajareciguun asjuip ase) semaape aso ilewiye ajaieorguun anulp aie> SEE Somtuoour opan 18 HiETOSH Ly oe ee oe oe ek ee oe eeDD Osetatit si unde mecanice Rezolvarile problemelor ka? _ mv? , “ 121. TF 7 k= mooi, x= Asin(wot + ©) $1 v= Auostat + @),deci BAe Ot MAE OE a csayay wt eB t-% PF sinat = conats ot = B 12% [S— 2 2 a ma 26, 2a = Asinlots gy; EPA po gia y Am EL, ya 2® oc Qt Fe Aenea 26 (28 ir ! x02 Eesin( 21+ 9).3.kA= mg; 7, =2m [si 7 <2mf = Lom Re (? ) Shoe Tan a = t= Ano4m. ™ 4. Din figurd se vede c&: Fi = Giger si,r= sinc. és = Kina; mn? = ing 3 = Teose’ T= 2m lM cosa e 5. Ecuatia poate fi adusé la nuité: x= § 10 asi or-Z , deci Antoimsi en, thks Tami rag = HOH 6 RFA 21036. 103) 8. baa =|AG = 104 2m 0,626 rls; a. =[Aa'| = 3,94. m/s% flecdrui ator reviné jiiénate: “ =F; asa eniounianns ony Qocllaytt sl unde mecamtes rey 1. Forfa care pune in oscilaie dopul scufundat la adncimea h este fora athimedicd egal cu greutatea apet dezlocuite pVg; ma = pV; amplitudines 4 xD 4 fim cis mh = vad fe extent, deck mio? =p "he T= Ee acceleratiei de oscila 12, Forfa care pune tn oscilatie coloana de lichid este presiunea gh inmulté cu sectiunea Sa coloanei, Amplitudinea accelerz ima pgahssau PV a =pgahs + sin gS 4 0? = 13. Asupra pendul fora a sctioneazi © fortd rezultanté R='G- F,, unde F, este ja care produce oscilafile pendulului este Reina; ma = 1a = (mg — p,V.s\sinet; p,V,la® = p,V,0 — mg; n= fs =0,6; Term f 1 =7): 14, ma = mgsinB; a= ko? = gsin®B ed BO = nb; Av! = vain fe SEE = 21905 15*. Este o transformare izoterms a gazului din cilindru . Po Seay? Po PIS VR eT V, = p,¥, In care: ) vRT2x 7 Poe 4a? _vRTOX maz Fy mx = TIF j considerand 13. tony; 20,25; 2mv; ve Sc 480n= 1507.2 mis Vag A =075 rs. x_Xx 2 ee gt t=52% Leys; sp= ax = 2%. 8% BASE Agy 7 OHS BOR TaKm TBR. 1000" x 5. E = 1000n; ¥= =500 Hz; X= eae ca fe Boe 1000"; veg = 500 HE: F054 2a 7s = 10m: cm fe > = 5: c= Av = 5000 mi; p=3 10! ka/n. -— oo eo oo ee—<———— Uunyouueyp-sou2195 eDishydnuoo spomymsmoy2ouDI>5/Acny :IP-2Us pulsofosoveinojeo op ates|se 20d 119} 9}9uN, sayausewonz9j2 apun “oneuiewionDaja indwyD “re aapeufiumeajaoje epun 1s THUTIOSO }njoyded i Kaerermenienereesesos H9'L = ZHeS'L= Fina i Ree see 2 ory t-£ Zo ory HE luis { opp tL wy == pear EE ad She wor Shred ween (21 marcas Ge42) HN OL - $'61=3 Aw OLS = U9 2H O01 = Ae aHe = OL wrt S=4e O= E iay=9 tho =3°¢ wpapeups Sey 9 Ma ‘5p OFOS = Seo socsen atc # = oy + om ates ev os» Sopmeoom opun FS HeHsD aaDD __~ Sreilatii si unde electromagnetice 2.1. Circuite de curent alternativ 2.1.1. Comparatle cu circuitul de curent continu: umesc circuite de curent alternativ circuitele electrice alimentate Oselatit si unde electromagnetice-——@gy 2.1.2. Osciloscopul electronic folosit in studiul drcuitelor electrice Dupa cum stim, osciloscopul este apa- ratul care permite viz erie, ceea ce permite studierea, fa hertz pang la sute.de megahe Partea principal a osciloscopulul o repr cu urmatoarele componente: ne eS ee eae ee) ee ed oe |quaino ap sojauinsia ynze>) aquest jaquy 2129 uf ’aquauewurod ayununifou mynuoqesuapucs IS Jau|gog “nMOWSTZaL mngmmuowsepioduio> e prewouipadxs eareSASOnUL TZ a ‘ALLS "n- L0¢0= 1 spun ap ‘ast =" nes A 0s = sf ="Nz 99 punzou ‘pore inyngm eae uns upnapdize qnp no epevotodaid puny ay aywoyide anmboyo 1 ‘anujuo> yu9472 Wy eungog #8 muossyz0u “LPL nue usar uy oyesuapUOD puygod ‘mynscysizas ease yOdUOD “Y1Z sageussyye yas US © “ep apeouad joun areorgzundseio0 eqino aiede uena ad “a youpe “r eluanay no gyeBa 33s0 “a ‘Yey90180 9p I © dun uy foeuen & forjetsou wi Bat UN 2189 n1uOU oyna) eurexsuc> jprayeuze no ‘Sn Uy aUgEHES eS Ga opauiemonoot9 opm 16 WeTPs0 Imaund wip veisa ‘9p puuoy Uy aquno e ayuapusrse 1 301 joxjooyo opun La od sexgzundsau09 “ duu ap jnjensarut/ e——. unde el etice inand 0 surs8, 0 bobing de nt R (rezistenfa sérmelor de ‘care este realizatd bol i identificandu-se cu lege: (Ohm fn azul cir. electric simplu (contactorul K; Tnchis), este: U, +e, = Ri. Cunoscand Citerslunea elecrometoare de auoinduci exe dei de expresiae, = 1d! se obfine relatia tn variabila j= (0: oo i+ 1di Rist eu, oat iets) care are solutia: a cu fy Yes Iagfree! ie unenie ( } ; Care reprezintalegea de stabilire a ‘curentului Contindu in circuitul RL. Senoatce ‘ 3 hle marimea numitéconstanta de secunde. Semnificatia acestei constanté de ti (=. Valoarea in acest moment (t=) a ‘timp a circuitului serie RL, cate se exprimd tn ia 7 (0, uand unde J, = este valoarea maxims, final, de regim Curentului continuy. Cu cat constanta de atat curentul se stabileste mai incet, obtin: lui este mai mare, cu 'erea energiei maxime a campului ‘ntensitatea curentului tn acest caz este soluja ecuated oft a Ri, acca: inne, Wy scade brusc, curentul se mentine un interval ‘magnetic W,, se disip’ sub forma de i intensitatea curentului “ted dt SE aR Oscilatil sf unde electromagnetice’ nd —VW«<—ceeeoclu“=< we pe tr nn es em ee Cen: Rt ai tt it om eve le uzuale pent nzitoriu dures ic0} rnu-l pot pune in evident’. i-un circuit nu introduce o nveruperea crcuitului. 2. Tienpul de stabi 1) sau d-stingere = 0) a curentl fe este determinat de constanta de timp = acl 1a atit stabliea sau stingerea curentului este mal rapida. cireuit RL catreste 2.1.4.2. Condensatorul in curent continuw Regimul tranzitoriu Se considers un capacitate Cun re confinand: un condensator de yea la borne U, constantd si un ‘sia sirmelor de atorul descarcat, (tenses de regi permanent Intensitatea curentului de incarcare a condensatorului, i, si tensiunea, tug la bomele condensatorului au expresiile: int Fuente). el 3 $ 8 3 i e —_ a oo ee——— 7 — ~ rf -gurgog o-nupd yrymuaina “ueisuoa~ 4p “yy eluaszal ap noqen gnop feo naued)y = ns ap 9409 ad 16 soyesuapuiod ynun v 212918359 9p “FE maynzos n> jenauyadeo ojo equ wy"1as90" waEeBS yoyyonas seq ad ads2u0> nod eae y= 7 2189 nauad 2 jnduwip) 7a dun ap ewersuo> syei8 pLILMerap ag « unaua adnianty yrsoyesuapie2 ) eze9]nue 98 MOHD U Esuopto9 glepo ju eare}28409) n|rsoresuopLOD e oxe> squusoiap 28 95 8.y mUorEAMWED apuy>Uy oe rodad y juoienuioo 3399 95 5 jrucieuc es asa jnBeUOD’Z Mes | jRRDAUOD | ye 95 'y jnsoreinuoo ‘oieargouy 9p Ipsaooud naueg “gPa 8 Qy 20 AnauoUoND smu [r30} (9°28) Ty 8 9y aus ojourayp je nnunuos quain2 4 Injmuaurewoduos jnjpnas navad jrwuauedxe ajizodsiq ecreece -21 ne ojtasnpyarcoxesuapuen op noi apc ies - iene cv eh SosTs puedes sos gee ormou op aos otras 9 Bon a “roresvopuo2 un-auid uouewuted wifo1 {4 ‘nmunuoa quaina un eusauorep ateod nu pnulguoo aumisus) o:pzeainue oF snjmuesno woreysuoyu (Q = ‘> <2) wauEutiad wifai ug BAloEGO 9§ se teh Ye gen) to-folystae Seay SRT POTE] ‘LD loly=(s +(2=) 2-<<1 etipuoa anode es angen expe 7 2161 ayoenuoa anus 2Ipo4ed sinwio> Fs omnGan ¥ ojajeows nausd “7='n+ ‘Gun ap atfoury uy ‘avewozaidas Rzundsaio9 pu od aie) UNS IA;MAMOAID Inzeo uy e> afeoyyuwias 1529098 no ‘Dy ues 19 & dup ap ejue}su02 ‘onto saepms y sted 7 s0 seany ‘py = eouipu urtuon > 8 eon *Sltmze5 wae sofeus uy 21 212080 1BnUe}SUOD RIOT, ‘py anes mn) pew earaisusuy atouyep 2 jmgD mjrucyesuopuos ete (oun@worjuajod YoINg ‘unt ue" el “UL 9p imjmyuaino Injrsuas seAUOD ays9 areaIg>sop ap ynjmuouno nsUDS NUN inuoanfe no piqe|far ‘gnuRUCS auMsuDI ap In|UcYea HF Soak ange no pugersou ‘un Caouou ae eer Uns "8 OL =a ‘IZeIejOs9|UL ap 1997 ~ J 2991 . fs 9h : aye ey aveuy yous 2 atuad Yoop ‘Cy < ' njeusxe 9p) 276 "Aved apidea eu uns a1eD:g2S9p-9101G0U 29590010 £9 BABSGO 25 EE ee ee a opouieuonoop opan BHO ‘yyssudxo nen #22 ‘go1eDs0p 25 ruowesuopUDD 7 efzod ad ais9y puRD RACES oT aT° OO ~ Sseitatt st unae electromagnetice pest] tric care da I re, In orice moment, o tensiune propor ‘onal. cu derivata tensiunil aplica re se numeste circuit de diferentiere: du, Hg = Sit ea) In figura 2.9'se dau schemele a dou multe exemple de forme'de tensiuni de intrar unzitoare pentru cicute de dferentere, ite de diferengiere si mai iensitini de iegire cores- cate le iva unui cheut de diferejiere,u, oa le corepunzitoare de la lesie, va. iteze constanta k, din relatia 2.1, tn cézul circuitulut de 29. sti Cessna Se ik Si nel cre Sees Se intece mers dna Seen ni esr cae ge adick €,= u= UVIsinwt, unde U este tensiunea efectivé. (u= Ye V2 ernrnslunea maxima). Retinem cd instrumentele de masurs a intensies tensiunilor alternative indica valori efective. rativ se urs de Le task : Oscilagii 91 unde electromagnetics "way 2.15. Rezlstorul, bobina si condensatorul in curent alternativ 2.1.5.1, Revistor in curent alternativ rcuitele care nu )adicd sunt in concordant de faz. ‘Ohm pentru circuitul de rezistor este rezistentei rezistorulul ise spune rezistenfa activ Intrucat la trecereéa curentului electric se disip’ c 2.1.5.2. Circuit serie cu rezistor si bobind in curent alternativ jobina introduce, deci, 1» circuit o rezistentd aparenté cu atat mal mare ‘cu eat inductanta ei, L, este mai mare. 2,Cu un montaj a carul schema: zentati in figura 2.12 se poate studia va FacaTinducaniel tronic CE se bine in crcl serie ilosco TEED tc oond” oslloncops = vrespunde va = — a“Rupa ein exer e86 ounr op oypoarons wongule RAIDS eaSEAN eB POU *p sg rapanun a0 ojos naiRu Or FUOze eUoze eacevezaNd! U:AIEZPOM « seayanpuy gluepeas aawnu 9s 70 = x BOWL esto ud injaquasn> 1 je angoaye nes awiew B[UOFEA aAIUIP nun e pluepadust aiSewinu a5 eas = Z- O08 goeanen 1od 95 gO 2tyBunxdaup jnjyBunia nog sua) 9p 2 in igusuatut © puLN Ul azezezap ap yun "uuzaxdas (go"yo) # = rnsBun ‘avo 21yStumdeupjeyyBun U7 IAPOUL ®P Yours) nuouuar gwuyzadas a1e> ‘gO |woze xP gv +¥O Buns “yo more} wey 2 00 "895-7 nj gg eneucrsewereoq CER ( aveu xcopy {46-10 srr un ee anD29 eareojen :gluansdiy 1809828 9p NOTE} “alpur jy are> ajequauroye RyepLOsnUls eaUILRW UIP ErasUOD HOTEL yejpou PUN jojo *4Ryeu070} easewazaxdas pUIsojo4 ernie y nan auynap Ty tn|rano “HD eVfensa 7 puguffucs yuoue iemeds ye adaxp yruquiow Wy PURDON. paneer Came a_ Sopeutiemoxoo]9 opun WS HIETSO a 21nd jiigusuaiuy 8 affewren ap ezaya yaurzaidas can ap ($109 }asiegp = se) ‘n ayeoyjde unysuar ewin uy @ jmyBun no gIeze;ap ‘’nymuaIN9 eapeysuoIU! EudKS (= s0)U15 2p. re “ousngp=0 "3 puyosouny, 2 Imoisyzas ad ry sunisuaa ap eaxapg9 no pjeRe ay gs angan 2? > ajonpuy 1p “cine ap srecjowon2ej2 eounssuay $n arewautye ap vous anuIp ens poype ‘e-( Bro no sae sui Tmo wi ay “pie eonnua p¥e Hhewnalooonpone ‘S480}eA giSeaDe Jen] e BaUN|SUay a> Ednp O17 Ba:eOJeA ULid 301 >tpatinfefedaq ‘aai>— njndo: aun op vie ‘9 Inidey 1100 0 pay aUpWR Bue) ~n nad lejeoap ‘opers */ eoipe ‘ezeaznejde 190q elueronpuy 20 BinspUL 24 ‘n nquad pjepiosnuys eqino "UL BZRa|EDOp as ‘n #8 wD Bprousdd 1Se9—3e aed equno ‘tau\goq jelueronpuy ea.2rSa1> 18 n fojound 1Se9}a9e uy injndwin exe iy) Re) UL uns nq a100 sojaquno ejfizod mpurerzenily I mOOo[O OpUT IeTOSO a = oe oe ee ee ee oezs DH __~ Seeitasit sf unde etectromagnetion Atatimpedanga, ct i Inductiva se mi ; ca rezistenta ipedanfa, cat I reactanfa inductivl se misoara tn ohm (Q), a fel. Osellatii si unde electromagnetice9 Oseltatli i unde ee . cronamiomanicnppeincicm anion Ol ‘cwaparate de mare preci: le efecive ale tensiuni a bomele bobinei, U, $i ale intensiviji curentului care o strabate, J, pen dous frecvente diferite, | xy, $1 Vy alle tensiunii sinusoidale'aplicate, u, si anume: tT Uj=60V; = 10A; ¥,=50 Hz; rine Uloov, faen viet0DHe . Daca bobina a aved rezistengs neg ‘die caletlezeinductata[, rezistonfa bobine, Rs constant dein, defazaintenstatea curental Solus: (Ohm pentru citcuitul cu bobi trocar bobinei, fn cele dou cazuti, este: On ig F Ee Zathe(R TRIE: 227: 1, [Re towe =36 Se objne stimu ea beset 100" same L Rezulté: L= 14,7 10? H = 147 mH, R=3,83 9; T= =4,53 «107s, iu pentru circuitul serie LReste de ace ecumirimea « (=) numiticonstata de timp acre 2.153. Creu serie cu rectors condensitor a coretateraty LR. Unitatea de misura pentru teste secunda: (Beemer) (y= Hibeny) _ Vs A a a jo Q (ohm) A VS 1. Se considera un circuit serie format . i om de tei condensatoare legate fete i permetru ua) tului se aplicd lezeiftenstatea curentulul print-o bobind cu i lui print-o bobind cu inductant #9 R= 58, aft pe nda) sub ttunes eects Ue v by sub tensiunea continua U=1 Wore Solutie: 3) Reactanfa inductivé este X, = 2nvL=157 0, iar: eal. 100 ’ Ie. = 100 e " : Py Woes baeay deel f= 5 i ceri curentului afternaiv. Cu atat mai ult, Vee ase 20605 157,08 ~ 64 A eaim permanent {acd se mireste capacitatea bateriei de condensatoare pri rusoidab. cel iderea iv cresterea intenstaji curentul U_100 tru indica succesiv cresterea inte b) 122 = 12-20 tregim permane i Mod at” de RS esim penmanent de curent continuu}. igor de infeles daca se consider’ curentul a drept o miscare Pentru frecvente mari, reactanta bobihele ie beri din circuitul conductor. Flecare dintre arr la feactanta bobinelor poate cipata valori mari, cea -—oscilatorie electron in cecuit Fear ine amare ce duce la blocarea trecerl cirentului; pentru freevenje Binasecom, |-—_condensatoarelor are n decursul nei perioade, succes: o sarcind nl, © urtcircuit. Acestea sunt proprietii folosite tn proiectarea cit, | iti’ lipss de electron’, o sarcing nul osarcind negatv m_ aw oe oe ee| a ‘Jorsyza1 ad aunisuay ap wazop> iy so = OR 1 i $8 mimioresuapucd ajousog e eounysusyayso 2 ‘jsuns eaunisuot aysan apun osnuis equna 's eden ea1apiy>sop Ud 2IMDHID uy jruoTeS IGeLeA jnsoyesuapuoo gzeanauipunos ¢ nscuednsa.iul SN nnuad equn9 if ‘s1eorgzundsau09 sojaqins eilyzod popu! Z1°2 Bundy Wdooso}280 jnueioe od ap ayeidains—¢ tuoe 3 ranau suyzosdeu ‘9091 npow ap ‘ gy’ |ms0ze ts 30 ¥ @srwusgpare/e+o OEE yoo youny auuon eo. 3 onest7P0O?! 2 E eo “a2 i PP "yo 1 8989] RUN Z1= : wane woe + QP=Z eowLRW ifens9 op. oo? rao uepedus afar 9s 2220/4 “af Z eau BIEP 3189 Dy 21105 nau nnuad ‘soueyue su PLN U, WYO) Inj 29897 { ot upon) egounu ot 2m 2x $auLel, 3” gaqpedes luereas axtounu 9 22x 1 sryrayrany> rey nouns siujeuyarezeyap 0 uuovede Hluarszet 0 jeusye auauna 9 { asas BErahien - ‘apse gut od V0 otfurdp aun 2p suene uy ais injmuoino varesuon jesvepuon eluazerd p afouny O81 naved a OU} (Neus ‘ise002 e} Bs eounjsuay > id 90a 7 way yn? nrasdst ‘7 ynpow'2p “gO [ore ee 4 ventana a0 =utvemnonin re & oe ve} 522 jnuswiay 5 (Rouaulase 2p “gatesqo ag ‘7 nauad gleplosnuts equno ap gley ‘injnduun exe = 7 24 ‘@ no puun uy gzeaje2ap 25 'n $29 ppeouiad ifeasDe ezeanieed eieo Pi ns i poy raved nO oud ae rz) eg sc /4- bem) = sespgnn bono Fs map MaRS weamusret= Fe os synod 35 pus nino ygysuuleSOUENIEU TOOT eae een uadea UGE ej (0 <6) AIzOS 3 u qu poze anuIp £20} 2p eusayp Rudxs o1e> 'O rUUBUN, we @+imuszp=! timusngp= 245 PL 9p ry =n eaunjsuat 1S n eaunist ‘d 81214 ad ‘pups ad “goude as 35 > eh Hd Dy 29s ua 218 ‘n ‘wunisu caray2s Ud sns yew ap eyfeos Lup 2 rpyo civ2pt 20? Fe Se at sopoute aow unde Asadar: Intensitatea ia curentul este defazats inaintea tensiu unui condensator cu pie 2.1.6. Circuit serie cu rezistor, bobind si condensator ‘In curent alternativ (circuit RLC serie) 2.1.6.1, Analiza circuitului RLC serie C=) 4 RLCin cuentalteratv se poatefacecuajue F taj a cArui schema este pre- sstenogsreseissrsana ean ens reactanfa unui conden- ch: iia tii condensatorul pentru L, poate duce la o crestere a intensitagii curentul im, urmata de o descrestere @ = 180 V, frecventa v= 50 Hz. Cunoscind R, = 20 9, si se: culeze valorile pentru R, Csit(= RQ. fay de u) poate s& ‘nainte fati de u. Acest lucru dovedeste c& ta pacitiv (ig. 225). ‘ceea ce priveste defazajul dintre u sii tun efect antagonist fafi de acela al condensatorul SG Ul=UPU-2U,U cose, de unde: cos = Ut U®=UR DUD 80? +193 ~180? Din figura 2.20 rezulta OC =OA+AC = 0,365,‘2o4no9f9 ueDIg2s99 e| gonp Bs aleod so}junisuoveldr jusuea vod 2 jede ‘aouroye 19in9 UL ypurqog afousog e| eaur Emel “ar ele °O no etou jmuodey oe Yai “tT axa [ole xt= tn ue) x=? jon J" 4 euipxew UIAap ynjruoesuEpUOD afe YS ]BUIGOG a}aU0q e| aANDaye o|tUN|sUD JEL ‘yn =) Ruxew DUPAP LOANS eayEYsUEW! YeHUeUOZAY 9KKIPUO UW) uoHUNIs “Ga efuewozar s aSownu yew 2s ee 21909 319409 &) ‘pluevozas9p % oreo Jojea Baye as ‘7 eAIDASE spoype 2x = ix out janse @ nes 3 "7 naued HOjEA aunisua} ap EsuNs © e| ep JUSW!|e TY Byes YN uN nauad goed, ° ‘aon2eid nfeaydy soyunssuoy ejueuoroy sauas ITY InMyNoap efueUozdy “ELT ow fod ‘onyoayo wpa uy AuyO'In| eo] EwHGK Z +1 = MUNOS quod ‘onnbaye 1uLuRts u CUYO My goBe] RU oe inymynon> euepeduy puyz ‘5g OM B ZI" CX~ "N+ f= (Gar uy Bye 28. D7Y IMUINOW!D (co 4 upg “9c BN #'N NAUEE rey ea 8 plueuoze yunu a9 |nzeD “0 = 8 ‘gzeasuaduioa 2 812959 ENP 2799 ‘JO/L = 70 HIE “A ='N1 Re . {9 > 6 pap ‘sunjsua ap ve luleuy Weep as yrauaIND eaISUEW ‘ATNPUL Jp 9p ghey punopaud apjpedeo jay ‘Jay. > 7H goIpe A > 17 F"P A ‘sunsuor apse) Eun w maze as nono eargysonl ap she) punwopasd anonpul \rD9yo ‘99/t < 7 weIpe “A < pee Junzeo fan aliqisod UNS #9 garosqo 25 'D 'q "B “97"Z CANBY UL ie an SopouTemeno7 opun w METS pm UOTE, aus EHUB Y EA ipuco oes oo x 4 1s [i OUESE OUR mrHEAKO HSU ALIA jure FP 8 lexeop ewazaudos 204 ryyBun “aeumyesaroap cpa (eon nasaomo a | eum 49899 9999 uy « atom ao 2 4 3 nel] 0 aa eae P nell 22 a “yr ° @ «@ Pej 22: % Pam t= 229 nawedn = 170: gy nqued p= ‘0 ‘9 'e ‘92-7 ‘8y) ajaynpow wozey nayuad 2608 7 nymynouD w FPafun eypuy te a> 2109 9p yore sopzundsy 1:20 nawod 18 niued BP Bleuoze; Pareuezoidoy Heuozey vasewuazasdoy zg pz “(-r0)uIsyy + (z/2-¥6—30) us 2” urs +(Z /2-+6- 0) 7 (2/246 -a9)us/70 = ous) sulk ars gauDS Teed Joyunsuareen>s (2/444 so) usjozp = 22 #9 pugasouno 6 b nnuad ayssutxe pseaoe ng (G0-v0 as faa oe P ‘win$ wna gdp $P9n 2 “(6 ra) usrzp= FF my esa.dx— | 3p puRDoydy im acinfe no grew cuidke y areod injruoresuopuco sung une jolayeudns & fres ‘an!2edeo jmoedse purwopasd g>ep ‘o> &. <679‘(~ra)uisiep=y ‘souewesu go1ND99 Wonpu dade puywop 19 raved soueyunsu syunsuayefoosy “tewounodyo ajc guy rap gwen fe ansion ronsbuie si fie ‘and ecuatia 2.3 in raport cu w, se obtine: 1 = coy, (2.4 one m 24) i 8, Ta rezonants, erioada tensiunii alternative aplicate la =2nVEC (formula lui Thomson), adic “4 fe egalé cu perioada de ,oscilatie propre", T, = 2eEC , a circuit, amplificarea roprie ci oad’ ca cea ate, de legea lui Ohm; circuitul functioneazi, deci, tn fiei o la rezonanga (2.4) se obtine: hla de unde rezults ci: T Un Ucoe Udact Rex JE. le une’ rezistente gi se numeste impe- de dependent’ intre factorul de 1 istic, pentru un circuitserie RUC este Q=17,. R tele cu rezonanta de tensiune se utilizeazs pentru avand frecventa egali cu frecvenfa de rezonanfs acest caz, bitaia stajiei Oscllatit si unde clectromagnetice wo Tee ee ne sssseuamone perioada tem. este egalé cu 22-VIG , per ‘ireuit se produc om de doi semana cu un and Trim de vezonanfl ot sel, poate fat an un pend “ A de a ormalayoncral care exprim legen tl Ohm pens ain af meen, _Cutta derezonanis TEED pet cream tice lor de deflexie orizontalf, tensiunea u, = R-ide pe a asouynap (S°2) eisepay "lL = OCA = i (z ) x, ( * ) 2 yo lus 4{ £30 Just s0us 5 = Go [Bre sata, at eysaidxe ase “greajjde eaunssus} n> PZe| nj Bf eusasoay PURNAY 7 By) IOUS Zp = EAREUIAUE 2 15 eoyey}aede> no soyesuapuo> un 1S yzas un Bul$Uo> [MIMD “ynjeueou> jomamas assy) yu reese ee a sox) HW YC sy —Iy spuuojenypo eluernpur n> Rugg @ eens Bet aun #29 aoesed a5 mol $ ENP exo Sraapereo axe ymunouP> “7 <7 ona A wear = 2-7 eos JeRSE lueuoza: eD) AOvE=IX-1= 70 a nivor=a= 1° ‘qzey 9p afizodo uy 37 6 19 sey ‘apeBoauns 2 nove="x-t= NOC Y= g-9szL XM _,, nat s(65= Be A= 9 spun 9p x= °x gluouozai #1 © + ee ee olf 50-22 aya 7A -poct= Cn="n) taf =n sory) an o5H= “azerert-eaT X= 10 AIR HEY=L a=" rou (2x="x) + 2 vee OeL 7 a cpg Ea pe BERTONE - Sa nciaeiacas ante a pao IO910 op Teno | 239 nfezepp ‘preasntuy 2s fits 7 ZH 007 = 4 eluancay 6 a ZL = Yewouue a 651 => ined Se SHU 265= 17'S ¥=y aiea nNUed ( q (Base =<) rae Bove = 6 ‘ ome sollejar ezeq ad ‘yroje> und ganuttgo e09 n> In PaBOIPA BIEdUOD ag « ul eidealp 0 auirap esd “ghueu ee 1 AUIASP.I TY JUNI ‘azeNUNOD at =x) 0= 6/020 eueuozas ‘uilqo1e-s ‘soos puny msozejop {upd fezerp ap muysun grea Ups ten r INO]ED BS NOIeA ayso>e Cat ent nue ag Hoo Pom as sreuopiog> op ojala roinle n> i esl out jogs “greopion # gewozuo ad ojo cre ze By) eo ono pute aa | raranoup (oSvoabr =f Ty os ve 9 pcs yronsizou | sopeaiemensop span PRIS. SaaS aR FES ieee Spa HTETOSO Pa‘i infensitates curentului total: 1 idicind relate (2.6) a pirat st adundnd se ob 7 ine doar mare, deoarece dln cae exe a tgcarce bobina rexint rezistengs ati, aceasta find ac < X; tat beeut 3 val cel care jlatea Curenswlui total find mak se mat numese si rezonanitacurenflor. Circoitele REC parale! (fig. 2.31) este defnit ca Solute: intensitatea curentulu total rentilor prin condensator, le $P———— -tsooin = ¢ winzas‘és0on = 47 new mop em = enpond aaa 52d opou eaeen a nes nod aporyoso susp 0 Rutzrds yey aojuoue uore|50 By Uf panos n> Ranp s0az8009 "0:92 OP Fp peated 03d > puosge HD Un rpaw sein sous Easy z z meno wo (0-292)s00qf5~ b80—E= =a : uaauams bsde ap esp tom no reo 9 ATEUAYE hn eae aid uj eupe eomind ype ofa eat RINZES ar cote saauslgo “paw roojuy mp = 09 auigo ase “arc ey Ua Tn I nd op 008 aati 9 859 ODES Bun ynsnurso> nay, majo i poid no geo 2159 ranaua epanoe evoind nes 2ypou! end PSY ened “osoain=osenitn == d . =gorpe ‘9° rafeyed euios 4 (o> np eda ao ANCL ‘d ‘aauewuesuy uaInd 2 prueisuo> ewseuodi 35 cas oat ayn ¢ pour eBmo[e ‘epecud on '2220 20 o> wr yun along udu op esr udp eu asada: ‘1'=d ete 9p ep abo ramand “nautoo om op opines auaynd ap mmuope) woizgyeunquaynpewiowe uauno ap JomyoND ‘puoFoUNy e 2nadi9ue asapan ap pund upp ezreuy “ez at + L680 "T= M tun uuyzard pyered runaup 2 <°y goIpe 2} “WS'PT= OLS4S7 = 2h + SP #18101 inymquaino e gansaya 4 4G= 4 s vec=4s=% Vis mmdasp ee no je y eA “| gpeOUEd Ow ‘ANRELIATE aos panes 905 "aieuun 29 “(gsPosqe Bxe GN ‘areuun 89 °2x § = 0, elueeas Je) “2x § = 7,05 = J = x ou {99p) Uo 19U!9 ap eluansay pug “y ¢ Und aoa soyeseuo8 ap reugap jmueino ior “70>. axfroue ap nipaus inn yp un ezuajpese9 eaind & MAUI er a : SSpORTaRTOROOS opaM TTS SopousEMIOI;O[o Opun Fe Bree roeeneinerumainanninssalusul $= Ut reprezintd valoarea maxim’ a pute fective constante ale tensiuni utere aparenté. Aceasta de timp, de catre sursa "4 energia transferatd cit tare, ‘Se masoard in voltamper (VA). Pentru ca. anumita i funcyjoneze cu maxi campul magentic, respectiv elect Tntre puterea apa PPE a trun Folosind relia P= Scose, id de la reteaua de ‘imbunatatirea factor aralel cu receptorul, condensatoare: sau mot ’imburilor de energie intre “Ampul electric al condensatorului: toatl ca) m4 Fa) aged = al, “In care Wi repreins valares medi a energie cAmpul magnet r «ie opts de Coa Becton 0193 fropueni cadences oman Constant Budeanu (1586-1959), WD __ Sreltstt sf unde clectromazneties 9 Occllnyil si unde clectromngnesicc it ie a energe! cSmmpului electri. Energie sunt variable cone eg ees WE, = iV, tnsearnnd compensarea variailor respectveor ow cae duce la arlorea puter reactive. Fenomencl ar foc la rezona 1 Hemente de citcult In curentaiternativ- marimi caractristice ‘Oscilatil si unde electromagnetice’ wo ’ coi] | ch iY sinat| im Uvsin(ot—2)) i= carn sin(er +8 i= Lvsinot| i= Zvi. (or 2 3] fl i ara zk Zelo 2G freersitatea (valoareal 0. iad t= Gov jee, R ie. i fy x xe x=le X=-te Bea @ ° : -§ (e-z) Factor de par, ° R 1 ° cosg=$ > Puterea activi, P= Ul= RP ° Pa vtcone Pure reach, ° PaUl=loF Pe ulsing Circuite serie - matimi caracteristice, eae ze “Greta fete] fee trwensotes |= V2sin(or 0) j= Zvasingor+top mpene, 2 | zesobe | z= feat Tmo z pan sates | ee eas Reactanis, X x=to xed |—— pe Ohare O- Foor ate “AFA 1p ezeayno|eo 9s mnjmymau> ye azaind 2p fUOIDed (© O22 1-715 awe puigog naued grusiede eavaind U6'0°S'T-0L= J = 6509 pap '26'0= 9% /780'0°HOOL= : aig 259 pooeatvazang ‘M59 al waa MSC1= SOT IN : : ‘= fv'OD- PN yu zo = H790'0= AOD ~ Ae 1h I= VK = IZ yauygog eluepadun) ginze1 ag ymiysunia uid in ey WV OL= ae 0h IZ ourgog eluepadus et yunjsuay & greuoze} PUreABEIG (9 seperejeusiierd—9 frau UPS =F ong 1 _y VY a @ a Ay yrocsizas ul Yew inoup BWOY>S Uf yuan eaqey!suaWU! (© on a rise rronny9 opm 8 WEHOO = 7 :9pun ap “azeoytisuts ud ‘@pun @p +n n “seod bs pleuozey euesBep up IaV Inusur "wezes'2/0L=1/1="Z Hp ov =5°7/001L=1/ N= Z HS InIMYNAIP CuepaduHt Fourgoq ajausog 21 = "7 asso in fargo atou0g 8105 =n a9 og 20g muro 2H OS = & ‘35 eDeq "7 eluetonpul IS y ebuarsiza4 px ene “euigog o 8 coz "y eI -1 no 39q Uun-aUNp eNRDTE aIs9 ARLE ee ae onead wy Syupmuy apias “erered Ty TT raUIWaIap 28 8S ‘A OZ ="7 aso = 7) BAIDape eaueojeA nd eauNIsua injmNos!D EoyJde un9 ap ays yADID UA, *L aanemyderas uieoudy “@UOS IP AMOAP JOUN BaIEA|OTSY “LZ wT, Gorm =a ci an i 7 fi “ypeat eon ze, z ed ze emin=a cu ce worthy 2,hy ze 6500 [EM ool ee [sans p imones amour = beh uaDeRD [wRW — jojered yo ‘usin =a yore pupear maou Bea we el ape eons + 2.26509 LIE sae0 $=0: [avaind op iscreg go | 6 iniezepa, SepsuTEROnsa Span F HIRIPAO, mWT Qeetattt ol unde electromagnetice Puterile din cireui 2. Un circuit paralel este format dintr-un rezistor de rezistenit = 1 KO, o obind cu indutan L= 25 nH siun tn generator de caret ahr iv de frecveng’ fxd (v = 1 mH), care debiteaz’ ~ indiferent de impedanta circuitului ext a lun curent de intensitate efectiva I= 50 mA. Sa se determi “s a) capacitatea condensator acest caz; raportul (C, ~ GC, unde C, i C, sunt capacitatjle condensatorului tru care puterea scade Ja jumatate din valoarea ce corespunde id la rezonanté, [,= [., puterea disipatl pe rezistorul R este maxima: P,, = U- I= PR=2,5 W. 1) Pet Pee; Pm U- Ios = Us = Reif Tinand cont de relat dintre expresile celor dou’ puter Cals wna oc 1 ConaitaR Rezult: LG « 2lo _ 2-25-10 -2-n. 10 ost, 2 OR 1 200 kW, la un coso, = 0,8. Instala ‘energia print-o lite de racord de lungime? = 1000 m, conductoarele intel avand ‘ezistenfa pe unitate de lungime R’ = 10-2 Q/km. Tensiunea efectivs la bomele i Oscilagit si unde electromagnetice este U = 380 V, $8 se calculeze pierderea de putere pe Solutie: Pierderea de putere pe aston spay = RS ak, -9:8 150-10" var o8 P. = P,tg@, = 200- P =P, #P, =220-10" W; Y-21=2-107 @. 2207 +150? 380 Rezulti: AP=2-107 10° = 9819,94 W. cose (la cos, = 1, @, = Osi P,= 0), iar pentru transmisla energi regim electric alternativ — folosirea transformatoarelor electrice. I din figura 2.38, a, se cunosc urmatoarele m&rimi = 60, X,=4, R,=3.Q. Ske determine: U=60, R, =8 9, active $i reactive corespun- z8toare; b) expresiafrecventei de rezonangé. Soluti a) Din diagrama fa- zoriald a laturii induct (@,> 0) (fig. 2.38, B), se btn: Z,=\R FX =109, a =A. 0,8, sing, = =0,6, ha Zao, com = 7 a= 0,=30°57'1T, R, =Ul.cose, =288 W; P, =Uhsing, =216 var. eprezentarea fazoialt a laturl capacitive (@, <0) (ig. 2.38, o, s¢ Z,=\Ra = 50, ha Z a2, cosa. B08, sing, Jee 08. eh———— sa0e Baleojea aqse ase) “pIeZipsepUeS BiuaN fe vounjsuaj nnuad gletasnpul eiuande1y ‘Souda EsNspUI UL Tez 2ISD “> soy 0 aise panel ‘yno1p apy “gluensayj aou0 na et yoyo an ap j9 9d ap1our 16 moo yas 2p Im Poo 99 9p 210.299 B19POn 9p ound Up 3216x995 RS yunysuey © Rluansou) ofa ngued iueuozas y ea nu CG auralqald -o701.3p pluansayy 0 pyinzai ‘essanadya nes 2 brs Zea peat { 2UMT og Cr 7 slueuora ap eluonsay ‘anu nes 2peBo runs “y 6 'y Qaowes 25 bye fy sep “Pay nus sreunuso.9pou omnzas 2 una areoyde Rreurewy uu ‘ cs .9p0 nnd sare apoio pnsundsg nad nod aug "9po:09 unsunds ving aon 9p os vous ‘og unsndss 9p Rune BID ON £02 Q! _aezieue inynost9 ezeavorfouny fp prenjoros ewojgosd v] ayeounua ayununBau anuip 21e> UL 03, 03 ; > "61 = 2 ty <2 = 90 (a! yo %or=—2 tye P= 01 earenjeBouy gyspx@ a1e9 najuad ajaynoup> uy sede jluainsesdns, cys 2h oye 2h qiy> ee %m e as5p owe gf aap e182 uy 9fo3insu> uy rewind yunjsuayeicns wougde 104 BIe0p1 pluevozai ap eluansays no glee asa ajauasrzas pugs (1 ifeasasq0 "2 #87 wneuresed op wn eapudep ared | (2 a J r red nes ayes >) 19 Mnued Plueuozal ap eluanzay ap 'y ajoluarsizes 9p 18 apuldep glueuozas fsuod jmminour> nnuad “go greve “A naquad ersouchcg n-2 . a> i 22, yh P24, 4-28=(1-o)a10 78) +8) d+ yf was ty 2 a oF 7 “jpyesed yroup un ned nfpioxe eyeoe e008 i su 2859 970 [nsnposd wind edn ‘9]29P! 301 “ouis'y= ‘ous zu) “fe ynymuaan> wouoduio> vareynue goype ‘9 = 6 aundullelueuoza) ap 3A 09¢- * IM 022 = 680919 =a !.6,44.9% = #8 RJEOP! RUIGOG ! fpe no uoyguun jnlunua up 219q) cee ence ‘ues ynoup un nauag fe1or myrauain 1 £6 Viel AOL=N0Ta : im aeg'pes £ i (@s09)) ganoe equeuodwo> nauad B erevoze; ewerlerp autigo as ayun eA 925-2 "urs ‘SEENTEAD OP SAL Zer= "sone y Sopeusenoapep spun Fe HEED. a an Sapoutemosoop pum w TETIOSO d_ Curent alternat WD bseitatié i unde electrom: \etice EE clectromagnetice Pentru circuitele de curent alterativ rezistorul are acelasiefect ¢2'n curent continau: absoarbe energie electric, pe care o transfor in caldura, Acest enunt este adevirat sau fals? ln-un circuit de curent altematy, care contine doar un rezitor {a frecvente joase, u si itrec sau nu trec simultan prin valor! nal De ce fal osciloscopul electronic tn studiul circuitelor de Cum se ser circuit serie RLC? Dé legea lui Ohm in marimi instantanee pentru un in miimi efective? regim de rezonangé, intensitatca efectiva are valoare , Zero sau constants in timp? Dar Pentru un circuit paralel Folosind eéte doud dintre notaile R, U, cos si [si se xcrle doud pentru impedanta Za unui circuit serie RIC. is U, Folosind simbolurile Ye losind simboturile Ye energia W pe care o absoarve un deo petioads. ‘Ce marime reprezinta produsul Q- R pentru circuitele de curent rans Q alternatlv RLC? Dar catul 2 Care exe impedania, Z, pent fecvenja v= KFiz ato Feostat cu rezistenfa R= 100.9, N'= 2000 spire, langimes Si aria unei spire $= 15 cm?? Inductanga unei bobine este L oi R:137,70, "a U = 10 V gi frecventa v= 50 Hz are circulé un curent I= 50 mA. este U-=.12 V, iar inductanta Dobie, = 2-4 i, 3 se caleuiene defazajulcrcuitului report ota Osecilatii si unde electromagnetice’ w Impedanfa unui circuit serie RLC este Z= 1000 0 pentry un M9 = 60% lar fecal de supraterione, Qua, Hesvena oe lu este v= 100 Ha. 88 se calculeze capactiaten R: 62,83 pF. efectvi a curent ese = 4 A, bomele bobne! tensune continua Uy 10 \, intestate caren este ,= 2A. $8 se determine inducarfa Ls defazaul al er R: 45 mH; 70°30'47". La bornele unel surse cu tensiunea U = 22,36 V gi frecventa, {y= 50 Hz se conecteazi circuit serie format dintro bobing si un rezistor de rezistent R= 5 ©. Cunoscind ci tensiunea la bomele bobine! 14H, C= 0,2 pF este alimentat ‘a citel frecvent’ poate fi i puterea activa devine egal cu R:5,06 Q; 34,9 mH. Ge caren aera fund sib tsranen de 20% toate o puter actvide 24, subun facor de putere 0, induct e ete ‘)rezisten ina b) reactanta instale €)puterea reactiva absorbs; G)puterea aparena678 ‘9 289 5008 us Euquosge eaiaand (9 a 1un n> je sind ap soe un au 85 Uy UOLN 2INGaN aLeD |PjruoesUEpuOD eaLeHDed : Heuigoq elueronpur (e camo apg ob EES. M O84 anieoste 99 axa op puoi ugogo‘n4 os dans WAOcZ spose apes oefach ‘O96 9P1 7 509m M ZL “1807 ‘34 8°z01 yruoyesuiapuod & ee ZHAT= A HU L= 7S OOL= = y ssouno as ZH°7 eInSY, UIP IraINDUID UL “oz ia e’y Bart 9'7 _unjmoyesuapuod waze}22u09 gdnp 1S UIEUL ‘asexuowe ap ej 34 asain ap soysaprayd yrusode a189 2122 (4 pees = 509, ‘ axaind ap sopej un vig azind $e5858 F3k51 | 2p oa z8y Sipe ga auto aio un eu © nad SD iDe}2 sojnawesed oqojen azajnoje9 95 B¢-pex £ op av “So1ony (ng 9 | “too wayeyadeD COA 210% 9/9 = 6500 At! ‘toind ap spe} un e| pzeouosiuny 241 05 = & trove ‘AOZE=7 aFCUIwWOU aHOIeA WLdIeZU “Bhres uaososony qr un usoso10ny gra sIe394) Sy roresuapooo inn e“pjeted ug "easequoU Ie nso qua9seson}y eulwny| oP 2DH14°d 9f>FAL ays wareyno ned an ap rece 59 9p pu isin ane imho op ow ue ma runs shor ei enopuns on Fomor ‘auaind 9p 20] ae “2405 op a0 ace unis 5 euono0y OF 9 asa nya jlesp fo pugmnoen> muy 709 #luetonpur azaynoje> 9s BS" OZ ap eluarsiza1 axe EUIGOG 60> (pat 214 “atl ¥6'0 Ot “a vngni|nau}> ynfezeyop (P ‘purpeus vasond wip aunt ho gleso as soszat us wredsipvovaind sree nnuad “yqeHea iynaoyesuapucn ape) 1S a4dguredeD (9 ‘guupxeus 015 JOV8-291 uoyesuapuoo eave Dede> nd e wIeU EOrEOIeA (E ApOp 2s gS “IH|MUSND e EA fgasuanu © yus 07 ap eIuEsuCD BAIDaJO reO|eA O PL Bp eluaasay) no Anewayye woIND ap s07es0Ue UN OF “BOL eluaysiza ap s01Z03 un $ Hi OL FiueEDNpuL oI ‘qouen sojesuapuod urnulp ew) (LET uy puedisip Bai 1d ase nquad a1eo 18 plueuozai ap jnt ea CE ee flare steer rena ene ‘= 7 elueionpur i$ By = y eluaisizar are D7y aues ynau> UA) sp|fluauno aye aanaye 20} Coquuis sopfalgs jradaup uy eoeaN 25 KS aah (eo-t)-hon ImuNIHD fe } fezeap 62 “eles ganp ‘@ exlesind ap ayfoury Np ao ju waino youn igysueNU! we “dazoidas ays gaeamgye wn UL ——_—_— ori a Sop ouTemOToop PUM TS TET SpouFeuonsps opam WWE,EE | eisouoo jndooso|}9s0 no jruotesuapuco pugaaEDsep 1ode pusasgoU)F/pOHEdE ep cowed 2 1g Zemdy ules neoosoypso june od nese efzod ad 2 o> pnp rymotesvepuo> ojau0q en yursual e CusN WEA ea eo obey wea (e .goq sojauids routies efuaisizos poe eluaisizay nuoo & 8 Z -o2 asa ode ‘U0se! too aunsuay ap | ayso jmsoyesuopod ‘Bauea.posap BIpMAs ax yateq) gAun ay up injfeuow jacrn(e n> pouad nes 21pouede 928) axeod 5 jojesuapuo> snun eeseD1R959Q can “20s ajeod 38 ~29j0o #8 9159 BOIe Ss ‘pounoaja gu od uy Qnujur ad “sei 0) waNDONDAP ‘3p inysuopi03 e gad uyp eoue8inuis “L (6r'z By) yO0ND?!? inynyewappoe je zjuadin ap UsUTEVEsL, ae Qe Sopp ouFEMo.n9/ opun FS HETPSObine curba variate in timp a 5 ensiunil uy = Ri dela bomele rezistorul s format dint-un condensator de ca care se pot produce: reste [a Inceput de la zero pan’ la Ca apoi s8 scada continuu pana la zero a (29), tm descrcarea aperiodics L< EE tenfa total devine mai mic decat dublul impedantei carac. ae nal, descarcarea condensatorului este period satorului u, $1 intensitatea curentulu i pi cenergia circuitului este egald cu energia cmpului magnetic din bobin’—_—_——— {voswoys ny pus) D7 =°L 180 1010 BPROLEG euinu afposd 9s MOHD UE x panppedeo elueizeas no pje8e euneepiowuy aise "x panonpur efuerear ‘uel! sas ojesind yo1e> or ae x pe 22 ago 257 no pusizd ‘295 MD stro a5 ueos0 nose alfanpuo 9p > ae qevsep rain naved omoe ea sOsap 00D U trymuzin © RAR oresuapuo> aang 7 gyeBo apse faurqoq 2=W04 P| EaUIsUa goIpe “>*ey] = Tay BUAGO a5 ide 982709 ap ewnu apur “yjnuoyesuapuoo eb “ 1950 ynoup un-NUIp aDHeuBeEWONDOp oI ‘auoqy aapeusewesqDa[e JoWpieINso epeoHied "ETT raw zat ; suo = y= yTe+2-& aueypso mynoup naued — ns m= ITE ty MESON soos ne yt Dime pid ed eee reps 3aojeue auows gop 209 nauod ious game» Ee a recs Chepsntia) TBI HRTUTIS THRISUGNGT © aTOUEA Op EZRIIA | IAP = eHEDRISOV ‘elueronpu ur "ese sde> esiaguy | “gonseyp ewmsuOD ‘BaqeY|SUaN PAP =A 'EZBUA b ‘euries A ‘esieBu0 Td SoyueDOUL FAIR DUETS TEEN. oo m_ SopouFemosj997 opum w HFETOSO = 9p pjao sndo sus uy rep “guuew pury exfe rez ape 9 9 ug an deopuodsor0 aes eoesod Rayo ceo asDronseo ned edoqeey i81au9 9p s0ydaDa1 ynun |njor upvc apoueu ngs nd == pera o> uo une> guoduoo os eutgoq ea “afoul op iexn01 yn jr eu ‘guiqoq wip 2yeuBeus jnjndusgo © 220 no RjeBo 150 1015501 "a gue ezaila aByne ase yore! ap BIeBD} Une Ruodwioa 25 euIqoq no suas sSela0e ap arso are x ongo pug ‘apes gure tole usd oan » 1 aH © ino 3 ep ue uo mai in Boeuy “ho sede pe Oa a “ators 2. 20 thos aia Tus aitour ap whos 129p ‘ota 249 ro peo ons aso mnyMpUed woud“, =7) woWwoU Se SopouReMensps opan f WOOT, ™,Perioada oscil oscilant. ‘Am regisit formul Curent alternatiy la fenor rolul rezistentei circuitul Sistemaloxcllator mecanic FREED rater crcututtcocane amortizate care aps tensiune, se va realiza mont re en tului serie era egala cu pul are, perioada proprie a osci depinde numai de vi adic3 de capacitatea si de inductanta circuitului Observatie fundamentala. in ce electromagnetic’, in realitate, o mi cu schema din figura 2.55, TL + phones, 7 TEA ers rametrilér circuitului oscilant, Miscarea_oscilatorie liberd, fie fe mecanicd, este, -are amortizati. Drept generator de impulsuri se poate folosi un géterator de tensiune alterativi, = V/2Usinoat ~ cu freevenfav, ce poate fi variatl—tn serie cu 0 a impulsurilor deter pe ecranul oscloscopul figura 2.56. % ‘AAR | Se disting trei clase de circuite, fiecare fiind ‘caracterizata de un anumit a Lipide regim liber, dup cum R=: - Z i lic critic: R= 2)=5 re cmap: B>2fE. lati proprii pentru u, i cu pulsatias [LF -o=72-* «= fE-S af SEeeege ii amortizate, cu factorul exponential Aceste de’amortizare e'*", numite oscilati pseudoperiodice. . «Pentru L= 1 H,-C=0,2 HF, R= 200 0, v= 22 Hz, se numéra N= 8 i Tae 1's, Valoare experimental, var pseudooscilaii = Ta “Say gay = 0002841 5 Waloare expert loarea teoretic’ fiind: |EES me )-2 eluaysyzar |§ (glueUOza! &) “or 2} jauigog wiueireas ext ‘ye ]69 2p JOTIP4ywur ‘eop 5 aus} Esdnse ares ae} EUANHHA O eons fueuoza! ap pauno EaUDUOs® O RENHOZO/ Sp eeuriag austgo 25 "uancay 2p asOUNY yess puriuezaidod ‘mypquaan> Bie vojes swauiP Srenjde a1e010U10029} ‘aqueypso soyaymosp e giueuazas ap ean "S7T gzwojmnuy 26 2189 ud Bq ne zeQvOzO! POP 19 euar0214 FDEP sgluancay ‘euaa3eaj Pug> [OUNTE RUD xlvorcay 2240 9p lee BUENO 26 MU Jrurzaid 3ue9s0 ymnout9 kD ere (& (MUN ‘ues “-Aneus smjmauainoun flux magnetic are creeaza fensiune electomotoarealtemativl urentul datorat te. rcuitul secundar se compo jeaun ci lust este in serie cu elementele L si Cin acest circui Pentru a separa, prin frecventS dintr-un semnal ‘osclane,cuplate magr linea ten sub o anumiti fractiune din valoa + ca litgime de band’ a unui circ frecvente la care marimea reprezen ibe de rezonanti U,. = fl Tn figura 2.62 sunt arate ma multe curbe de ezonant Usa =f lr cplte ni. 2.61, cordate pe aces feevel = Va ‘ati aceeasifrecventi de rezonanfi v,), dar pentru difeit le rezonanti. Se considera -de obicei oscilant diferenga dintre cele dous {in curba de rezonanti (tensiune sau interstate de curen scade la (adil la 70%) din valoarea ei derezonanys Largimea de banda (se mé banda de frecveny Deion egal de bande Sic nai mate ea St goopt die se douk maxine faves re roplrea rez are de sen ope cesta tle cuplaeay Wu magneti itelorformeaz un transfor generator de curent alternatiy, citcuit numi este parcurs de un curent ae _ o largs utilizar. |—— oor nop *a,o1= p= 84 12 BE pus puna 01-5) 0B sare bye Bue nas Ay ould sou eleno uso +2432 9 opus eee foyer op sues pupuil WS 42 ap gate Spee Naan ‘eome|p 990 # aansele lean 'tpede-t be aist0!O= ang RO “zp 60'LL = 8 8214 61'6 = "8 m9 ‘OL OL BIE: be'8 BF Ol: OL: 1102's) +I OL= DNB. eg aateDey -[E 7 E- ‘ssoulige = SoU (EN oy as oul Z npes8 ap ailense pastane pupajozoy "= ——— "OT elipue Fe: ("e2-re 1 Eo my ung yo Fe auiigo 05 @) up Shak = My wna A ¥ ‘d idxo ave “eluansay ap affouny ut YUR|!250 thyma}MON> e BANE BOLING * ie 8 YE Ose i crap = 9 ‘auiqo 2s $= ot FI (2 laie2ote oe ovseratig { i—si) a Pte ra350 (2) spjdwo gdnoo jnzaiu (. JopouTenosoo[ Opun | FETIOSO ‘Dis9r= plac. “GOEL = "A inzai pie ag = 201Yy 209 SN "i ie nop inyrquauio eotesuawt 18 dL aurigo as (z) @ ‘elueuozas ey wo he met BN Wa ont pomenecepense tll a IN gs ee "as j= ® dnoo ynzaqw pups ‘ue}!2s0 sny “UYN SS6E = 221 Yer9pIsUOD yWeYOSO INjMINOHD e plUE 1 49 e plueuozal ap ef >IWU [PU 0 ap GOO | ap aise ayidoud es uan3yj > pul ‘sew aulLUa.ap as Bs (8 fue os ea Oe BaLBOjEA azapoe9 a aso 'a— ou oy anu modes go aes Bey “ure one nou @ paRoe easeand ave> nud “a 6 ajouandeu) © Rana! arewqeouuiod auuuorap a5 gs (e ‘fuonoay > njnprousyos eareguint | aupuugs zo} yo puyundreay sy m wp pugundnsarg a “{ANesaNe yU2IND ay ‘ayas yminouy Brea heys0 op unos w anueoso sop eoseorouyprzse spon ff “RO e reI9U0D eareymjdeoas sued areorRun Fawojqoud ealeAlozoyw Osei unde electromagnetice | gseilatii si unde electromagnetice t 227 Oscaf elecromagneticeintretinute,Osclatorul ic | In homson: anf TO mH, circuitul densator de capacitate 4 uF gio bol {canta 10 mH, circ devine oscilant? lor descreste treptat de energie, prin efect, R:R< 1002. momente de timp bi egal cu frecventa proprie v, a vintrerupstorului” electronic o face chiar cit pitas tnchide uo ena rezonant (fig. 2.63, 6). Comanda feta | | | bornele unei bobine de inductanta 5 imp de la conectare energia cmp levine ol cuenergia clmpolu ragnetical rezistenja circutului. iva). Montajul generator de: 128 procesul de autocomant gia mecanica. cu rezistentt by analog = £(-cosat), ‘amplitudines foe in (Ets = S014 coson: = B41 a Bimaypoicsing zt: a=% 2 a |‘eageurye ynduipo sede ynynuoronpu -je ain un ginouo soronpucd ur-sauud yoed “nifeds uy eBedoud 25 e Op in] aqeyzede> ase aquBEWORDO}® Injndue> e ReAwoUepUTy eIsuOK! O nauSewamep epun apaudewomoy nndusg> eacsedosd ZET “age nue uy (H6@1-Z581) HH YPHUIEH In| 9fe aluouach ojaseoKy 98) und ste in Eze) SL jodx ap preunyuo> ydisg> euORL, auBewoureye duvg> arsouinu as ‘Doidspau Bze=s -aue8 25 § gzvayoso ae> ‘anauBew i$ 94199I9 JOjNdwIRD ymIqUrEsUY uspaje indwie> 1s yrynusg> e210. ed oyesuapuoo un ap Rdruanul ye yweuno ap ynaus un-quip eountt ides eur pzewen J ‘o9/9 injndurpo eayeysuayuy IBD no axeL ws Tee ND aise “g ‘sneUBt in je fenso ap jnwarsis WHI SOWRK “YB UL ¢éurg> un aonposd sopmpuoa "unjnwsneuBewon2910 HgeIS ej SPPudD ne Aepese, 16 Auuopy ‘areduury ‘paRseO I Dnausemonrape indie “Lez popauewoxp9Is epun DpeUusewoNDaI mduleD “EZ SopoubewMoTTep opan Fe TTT. 2w Oveltatii gi unde clectromagaetic, (Un camp electromagnetic care se propags constituie © undi electromagnetics | Ja. » exis ‘ne perpendiculare intre. (fig. 2.69), a Apeltim la 0 constructie saci soca electromagnetic ca acela Presupunem c& nunnai cémy rpc asctnrainene (82 <0) Induct elecromagretic, a nate un elec 3 cari intensiateseadund voce 8i B oscileaza in faza in plac rendiculare pe directia de propagare a undei | ‘at Intensitatea cémn: rz c Oscilatii ¢1 unde electromagnetiee- "7 ABT Tn fecarepunct al spatial ans deo z \Viteza de propagare a undelor electromagnetice in vid a fost stabilité de Maxwell: de teoria lui Maxwell. ‘int-un mediu izotrop si omogen" carecare, viteza vde propagare a undelor electomagnetice este mai micd decat in vid gi are expresia: 1 c Vesti, Jet,” ¢, su, find permitivitatea relativd,respectiv permeabilitatea relativa a mediului th care are loc propagarea. Lungimea de unda 2 undel lecromagnetice tas-un medi izottop si omogen oarecare este daté de relatia 2.=¥. v ‘In experiengele lui Hertz lungimea de unda era A= (0,6 + 0,01) m. 2.3.2.1. Dependenta temporal-spatiala a componentelor Eas clectromagnetica ‘Si presupunem a axelor de coordonate Oxyz se genereaz& unde electromagnetic | forma de variate a marimilor vectortor E 51 B este sinus ce, respectiv mag- ‘magnetic’ ale undet Pee es ee Tada atop — medi ale carl propre! nu depind de drei de observe; ‘mediv omogen ~ media ale cial propre na depind de punctul de observare. etGee—_ ip FHL won sft ao ‘ap ‘arejuauiye 2p unssuay inzoronpudd e BUIDaI= eases ‘38> Ul ajazeoiznpuoD NAUod ye und 291 cmon “m ‘sonauBeu on2aya sar8ious e (dun w) spews E21UNNIOA aLEYSUEP 0 IS yuyap ayeod a5 ‘aueo} yluanceys o Sue9} 9u9n2ei} yerpioo njound on Upp unjr 9p sue u sopoutewtonoysopuneaus as tp spn puuyop eouou2ewousyeropun arse yonouBewon29[9 pun F aqse aotuonD9fe fepun e Rpun op eow!Bun| ‘ZH OS = ARTeLISNP “yy wjuanaey no aunisuay 0 P| TAUAUHTE ROH UN nud WAHT oP EPL TS junu a[euipn,Suo} 22iuosz9f9 pun oun et ide ulp gledaud 25. ;njnduwe> eau: od azeipsuoo uy pug asa ap Sp wuonDoyo ‘RANeWwaI|e fins 0 eye32u00 401INPUOD UNA sot aqquosape ulesapssuoy TZET | vod atlas0 ap epeoued muyzoudos J ‘jppun ezayn puzexdon tf. nan ‘gonauteu an win 9/0122 £Le-OvE YS = “ZI ="3 "18S ‘yonauewonDe[9 epun nauad gpun ap eauBuny eurzeidal Ja = -y:epun "0 LZ no BIeBa ‘nynpia # EpUN ap eluepadin! “Gaijourene 3 °%9, aij ortal z z sas 20th on eas Ean asetn 7 FOUBAJOZOY HgonouBew evfonpuy naued se, yexdns ap eayeyun uud ‘dup ap eareyun uy aieBedoud ap erfoaup od reipes poneusewon22/9 vesepee ane steps uey 2 sruep SORE no" aonouBewion2aya fapun eareysuatuy 2389 Buepodus, MLR Be O z Emad reisoudxa axe eyseaoe ‘edonoz! 1§ suaBowo ajypau nauad A So pouiemroancoys open 18 IMTIOFO SpeUeMonsep span F HEI am,wo __ Jn acest caz, electronii de conductie nu mai Pentru frecvenge mari i lui LC. Cel mai simph batut de un curent alter ductorutui i nativ din dipol. roduc un camp el {in timp a cdmpului magneti iprapunerea acestor dou cdmpuri rezi Cu ini de camp tnchi i ‘Sscilatii si unde electromagnetice onsecings, apérea reflexii ale undel de curent care produc ntre aceste unde este dat de a curentului in conductor este zero, un camp electric - Campul electric cu linii inchise se desprinde de dipol Oseltatii si unde electromagnetice gy enamel #5237 se repets, dar de dum ah =. Dupi ce sau detaat, ele se propagt fr diferent de dren. 2.3.3.2. Antena ‘Antena este un dipo! (circuit oscilant deschi sau pentru'a capta unde electromagnetice de o i capacitatea unui conductor de anteng sunt uni ind ecu june Si angen Str pope yu lieder «22, Osea dum dipol semiuhd’. Acest tip de anten& este analog unui tub sonor de lungime ul are un orificiu unde, cu rovoaci rezonanta coloanei de aer. inchis la capete. La mi ..-------@.auoreyso areatu 0 pzearsojo eptany “aiionpuo> ap oseatius ulp a1seu ney Suaiue 0 9p srejpes saUBewONDEFD =|SPUN {Peuliewo1;00 epun op gsins “pues op sojuoyeund w ppesojaooe woseoEW “EET “Rpun op ays 1goep aseul jews pap aso Rpunjusas jauaiue eassing “epide 1eU! 289 ND BBW JEU BIE ND aso — aayaUREWOHIB} 2 29 9901809p HatOL! 2910 e| ‘9 / "ain? fhauod pou un gzeauiuoy 2s sndo jmugdeo @7 UpU od af uonoaj9 20912009 puso inyruupued jer “qe en peop “toa un pussooy repiove ey “H e01 = 7 9ullgo + ZU, «ou sepiove myrnoup &xueuors: op ewawepun; jnpow ad areuoifouny e1 (e ‘aueMOzOY [9 9jopun ap gieuodsuen wifioua wnze> Sapouiemonosp span F | ‘mop elu lige} sowesvapuod un jouoiue W9feA|499 aYs0 89 Baad “LapHDS eA PURIUE AP InjrainautD e BIeIO) earEyjoede> Pap “9 “oustue waren edeo no 3119s wy ezeaxseuoo as ruoyesuapuo> ‘eiofoyw BA 26 foustue e aydoid gpun 3} DUBS Ul BZBEIDBUOD 2s FDEP — 2 eowun, soresuopuoa un aye ery aus 89 1340 ejaoe ef aonp 90 e990 ‘gUIGOR 0 19 | Sonponuy as ‘suaiue Joun e auidosd gpun 2p eoununy Upul © naed = un gz ye BS UBD UL a $9p1020 9 ito wd porous toioe ud epiae so shee ss idord epun ap eau/Bun)soipzun dso fuajod e] areodes uud Isua1 2p pou un apundsas JOJeA “gpunsuras euayue wip ‘teuor!es aoqon2aje fepun jnze> Uf 098 n> fejdno ap eulqog gue as 21 8 ap waye|so32u I$ apun ap) %P IPUIUAA oIpe ‘anAD9 eaunysua iS “Gewausepuny tng seieourpiny vuamoy od preaion suse oundsas ire poser TOoo: Oscilatii si unde clectromagnetice forms, structura ‘Amp se raresc, larin cea perpendi viteza particulei este mai mare. cu sarcng electra g img actiunea unul cmp magne Modificarea de structuré a cimpului electic al partculei cu sarcind nu romagnetice. Rezuh& ci nu apare articul8 la cimpul el, Aceasta tn- romagnetice. Asadar, 0 ‘igcare rectilinie uniforms nu radiaza unde [BERD “osttcere sect tintor de cimp elecrc 2 une particule eu sarcind elecricd SW Main mice recta ; ‘cs, ronunfatcu cét | Oseilatii si unde electromagnetice— 4 Theantnarepattsweonicaeaccdonttilecirpticenie Af drepte, ele devin curbe (fig. 2.75). Pentru a produce aceasté va- articula cu sarcina trebuie si radieze unde electromagnetice. in con- acmntteenahebercnso aiatice i saeco 2.3.4. Casificarea undelor electromagnetice Ragas Targhee Acestor grupe de radi te corespund anumite dor de frecvente tig. 2.76). Cea mai uzuald tmpiirire a radiajilorelectromagnetice se frecventa si lungimea de undi\a acestora n vid. Aceast Impaire cuprinde, aga cum se Denumirea se datoreazdfapttul cl acest fenomen fost pus ir evden lao instal de accelerate a lecronilorin clmp magnetic numitésinerton. ll“aida 8-5 2/°2 eundy uy "yzej nes ff ‘aitel|2s0 0 aullqo 2s pou 35908 uy “JY ap injeuuies no a) ous syed gaye ap ad ze Jy 3p . jaque #8 ‘uoyoxoi un np ynzpAaid “gV) pluaxnayjolpne ap so1eayljdwe un e|npOw (7 un ‘un-AUIp YEULHO} a1s0 jnIOIg pan e290 inca [owe purzdas 6 6 = apun “3 :euuo) qn gains yateod osoagund spun © unger jrupes UL HW 9p (588 9p SUD} UL ‘2 OZ ®1 ZH OZ 2 OP Miuawop UR ppundso10o jmanuns eurzaudos ase> erfewuoyul aoave0aq “fale poop slew yeu auLRUs af E jou 9p axeul ews ay!1UeD 0 ley nus wanwsuen gs wasn yp no “Oued Bile ap a “@zeUs LeU O1se BIOIs—Oe ‘eluarc0yj 29 no IelUNUONG Ye BIE ND aIsIuLa ap aYeuDedeD O ne sonaUBEU -onooje apun yuse aze> ajasins gD yeypse -s auopedod ajayerBexed Uy Gh Sa poutemonsop span Beso | | sen] ap eau m ucfe Ro aye uroytrmogeye“nycluexe 2p) ayeaypoo ofeULLOE aston /SUTZADIa uy uyREW zn ‘teod s]usueg ap effeuojy, wu uig ome oe OP me 9 cuodsuen © 9p ciaseneds ty eBedoud os © op anouBeuonDo[e[nyrdut> eae eyfequnuor0|pey “SET anpausewo.qpeI9 JOjapUN ae SyUYS? 1S aouriugps aomeoyde e eppeid uy eoxeURIOPI'S'EZ nso. fasrpns ‘tdooe01 ->oyop “aideray uy ausoyojquns x ae aenpoud tung 20} sfuan2a4y no Hod Ut UL GH zeOL £~ nOL * €) BeOUAdNS e a {pono un Fzeapsequuog ‘jon ao,aooyojunisua oun yan ri 19208 ‘H0329) ‘BUN MU see {An wiaidoosonnt ‘wjesBo}05 ‘aon ind iris 0 aso afose0s “azel go ap ateseus8 TUNS “U oi. ped 4oysane © Rpun ap waLsEBuN] ‘paO/AeLIn je “yalyolop ez 8 oyoy ‘gorunyp ezyjeue ul ByS0JO} NS “w! -OL- Bun] no wheIpe japun e9 fej e|‘aye10UaB Uns ‘BfapUnO.DI “Z “uw 0f-WOD ‘aunosezyn apun 15 (wi O1-0S) aunds apun “(wi OS ~ UP{ OSZ) Haus epun ‘WapouTeurososs opan F HET __r mare de legatur folosind un prfrea in celulea teritoriului care urmeazs a fi acopert, adic tn zone de teren care sunt deservite de o statie terestra. Astiel, celulele vecine vor ‘cea mai complexa rejea de radiocomunicafii din lume. ‘Actualmente, tehnologia 3 G (telefonia de generatia treia) introduce noi terencu autora une! ha ners, (a melodiilor) preferate etc. Reprezentarea digitald a semnalelor ~ functii de timp continue s(t) cu valori me jan-european, cunoscut sub numele de | Mobile), reprezints,in momentul de | 1 Oscilayii gi unde electromagnetiee (ay precizi oricat de bun’, Se péate arita ci, dact st) functa care reprezinta ‘nu are componente de frecveni mai mare Ca Vig, atunci inoastem valorile in momente distantate la Fsecunde aise nN nun 2 "peoytiduuts 1205 “D0Iq-eUIKDS ABEILOYO FIP 9189 08" PANY yeuofidaoas 2199 jnjeuLwes prewuoysued uBewepivep «| eamyusven sundsod (ge 20}0> daosoup yrgna ‘1 psusue jndiound ZEEE unso(g ayeyeye> aveo} peaueWy|e aTE\USUHTE ap NO}, e epuEWoD ap [n9O}g ‘© aurlgo e nauad veinspu ap eau 18 gpuewoo ap 4n201q ‘aieSy -sp-Soyeue nioyieauo> ‘erent 20 ao # yonseid waveoysyduioxo nved‘avenupuoo ysw(Dr'o= £23 (4 fe sareuq ay yaa no wpa e289 uy, 970|NoqeO ws ¥S HOTe|APOU (ope) jeuLES INU anjruzzodse 2} =a “guipeu pluaroay ap equsuodwos pugDsoun ‘aue9) aresonjaid ap ear -en e gpides auise8ar emuano injnjeuwses & oiSojeue eavequaz -aidas ap Ble ofeiuene ap aus 0 aie soyeyeuuias © uSip eavewuozeiday no 208} 95 g]eUSIP eULIO} U FOIBOTeUR eUHOS UIP sojeyeULIES BISIOAUO SopeuFeMeR.o[s Spun fF HTETOSO Lyie fbrele optice, a clror atenuare je 1 dB/1 km). ice asigurd o receptie optim’ oricarui Cromatronul cu tei tunuri electronice si grilé de 2.82) ~are ecranul lumi olor, foarteaujfew 9p soyenysson gra ad ezeq aden ap dun ad aspen op amrzodc SIE jondaa BYU eID "POILDOIOE | 2p WANS UN "¥8"z BIN “y uy grewuazaid asa aurBeu anunue o-nuy “puguiease as areuotfouny ap ni “pajaordo aniyizadsip uns auiBew ap 3j2se01e91 ‘psnpoid eujuin} 2} ap jerseds ut auinoxd gjuaprouy 2 2ja101q0 ang> ep ererroyiau noses "anised awasis quns waisaoy ‘at ‘ad gzeazeq as ajdeou ap duin ad s1apan ap awoisys ep Bse)> kil ae Do 0 gns “pinzgos ganiesaduser e| deo quad ‘areonsyos yeu aanzods! "pusesouia) ap ajawnu gueod '§ atezia 10/2138190 BURY OaImRsUOD SoINeUL FIseaDe ap ye:BUEB 'D1ND2}= INynyeH{UaION es ——— QS oppenemoapaaj opun 5 HIETEO>O -2ojq ewa4ps secu : 2p dun od rep ap was - CES = popes Ip rzaid jwoweo ap gst 2 eaIesuaU! ‘njduwar oq -nforeyu uy afeIpes yu yOePaveW few as aja1pa}go ate0y ‘qa108), (2% GD a1eUIeD ‘ajeIDeds seo S202 uy ansisuod [ead OM eounyzyaousi}) noiejul Us BB9190 ESE SopeuTearossop open WET, LEOseilatii si unde electromagnetice— "gy pideze, apo a explodat datoritd supraincal: imele cuptoare cu microunde erau greoaie si costisitoare ca pret si ca randament. Astizi aceste ‘cuptoare sunt aspectuoase, cu randament foarte bun. a and ai electon| La rand 0%) In comparafie cu al Cuptoarelor clasice sirelativ electroni.s.a.m.d, La capt Magretontl generea microunde cu eve fovess un ecitn anopertc fot, panna "pee ied de 700 de 2450 MHz = la.un consium dela imentelor. iptoarele cu microunde (fg. 2.86) sunt mai economice din douk motive: = puteréa absorbita (1000 pana la 1500 W) este inferioard cuptoarelor acoperit cu fosfor este mi calizaté corespunziitor, cu cuptorul cu microunde, la un consum 2000 W, sunt necesare 45 minute. In concluzie, gatitul |a cuptorul cu micro- unde este de nous ori mai economic. Conform normelor internationale, pierea cuptorului este sub norma de protect Oo putere electromagneticd de 1 W la frecventa de 1800 MI tatea radi ‘Sistemul global de pozitionare ccele mai recente dezvoltiri ale apli ia Ophiuchus ~ situati la circa ire de senzatie pentru stints. Aparatel isternul consti din 24 de s ‘transmit prin microunde ‘gaze, din care se - Acestea sunt componentele receptor este proportional cu lungimea drum viteza de propagare este cunoscut8. Acea Percy Spencer stn buzunarul rea si prelucrarea semnalelor de navigatie cu viteza) consti fn recep!20j2:00% “yj suanu 2yen 2p whhpuod Uy 0jeU i eazejooap efuip vaind ape Feonioa aes un injnuesso eBuprs uy asede “glen ‘quowout ensatu “aie;291J91 afapun gzeau0!) 1d jruoidanas no ezeajd Ce) i up pants 0 ad ajapun gisaysu a1e> ‘eneriioD 991/81 30} us BZese a6 injnuoIeOoIOIpEs BUDUE “es ‘sopouBewonraye opun no eifeao|oIpeY “S'S “ngsasayenxe initeds up ainzga asstjonad |S ajesoun ansazas azepanap Bs 10d aw un £5 ajoreiede ap ‘euiqous eruojajn wt ys0I0) AIS |nWAISIS ‘ROU EW “ayigousoyne niued asese|dap ap auszsis'«a wy ~~ Oscilatii si unde electromagnetice Oscilafii gi unde electromagnetice— 1) ce reprezintd o contributie insemnats. apropiata de Sonate o problem’ majrd a ato studiate cu ajutorul * Pulsar sunt obiecte ceresti (galactice) corpurile meteorice, Luna, uneie planete a ‘etc. Astronomia radar 46 (ig. 2.89). Cu ajutor dar s-a putut determina cu precizie perioada de rot si Venus; de asemenea, a fost obtinuta harta ,radar”a Li Palsarl dia medie, 77% din energia radi de sistemul Pimant-atmosfera e se abso ing numai domeniile numite ,ferestrele” atmosferei fig. 2.90): cele cu lungi (v=0), de joasé freever 300 Hz < v < 300 GH rentru cimpurile de joasé frecvent’ si pentru cele de lor diferite ale acestora, a mecanismelor de | le de surse de ; | Suse dpa de joa rece al tenstune 50 Ha} | de transformare, aparatura electrocasnicl (50 Hz); Feresele de intrare a raat rimite de Part. vizibile, termice,wosez ‘gpun ap eousiGun} az3}n>) ap duin.uy 1 n> injmuasn> ws 02 2 JZHW 1 = 280 japun efuanoay wep ‘sau ,oL- ZA ezann ro areca dono sow nypou urna eEedoxd ar auto sonauewonsoye apun foun e gpun ap eoUAun| 359 212 Lo OL + LET SL OL AUTET deo a1eyos yun] ean2ueur njnduga © pansap efonpul 972|NOI29 95 #5 ( 8 snouBew injnciag> jaioapur eaurpraydwe ‘20|no|e> 95 FS "WYA 21 € =°y 2uID9)9[njndurD suANE! e=LIpNA Stele are pia uy Raedoid as aiea gonauBewons9|9 RPUn O (© RZAUA no S]uONDaLE [nDy9sey uA ap Tea1D eusnu atsoyluew 95 gs a1e> Uy RiU}ON ap: oun e auidoid gpun ap rawuuny exof>qus mes tuRUs ayeod Bs WN ZH

SL“ OF “eluanoauy § Eun ap Jo eauuifuny aunusayap 2 BS "woz 9p imyruy & pIeIoR auNBuN ose UBURS |p RIejOz] FURIE O gplueuozai e| euatue gre=pi07e 2s 29 3G ‘un agoop soueusewon 80 yNdUI9 UN 29 Sq $StypUL Wes - ap (injruoyrodoasp jewnu gdnp wep a1junuap) ,uazuy raieIp “81 e Ria} arlquosge ap warealsdoud ad — 2{eyd ‘ores ap 9}1eq ‘tel9pous npow 2] “gpueWo> 21 95 a129 naluad Rows ‘s}2auIp axejos ayuieypes ne nguuin urpuosiuous © gonnadesa; eouniioe aiSonud 29 &93> Uy} snpoid sup elunuoid yod as nu upmys ays9ay ‘apunosD) ‘un eispx9 89 piapisuod as ‘uazaid u) 169 WeurLWOpard jmyDaje are> e PluaADaYy (esoue8 1 a19pen ap ound up ‘uisjueDaur ayn Jew asndosd 30) ny ‘a|lqou aueoyajay ‘A-o1pes auzue “ezeq ap InWWOD ap squaWedIY>9 :zuaA2OY ByfeUI ap LsNdusyo-osuns —wow si unde plicilor de 100 cm?. Condensatorul face parte di imea de und’ proprie A, = 10 m. Dacé se leagi uito bobind cu inductania 3 nH, lungimea de und proprie A, = 20 m. Si se determine distanfa dintre arméturile R:3,14 +10? m, ( anten’ semiundg, izolatd de pimant, are o lungime de 20 cm. a) Care este frecvenfa generatorului de oscilatii cuplat inductiv cu an- tena? b) Antena se introduce in apa. Cum trebuie modificata lungimea iman& acordati pe frecventa de lucru a gene- a) Unde vor i situate ventrele intensitii curer c& acest dispozitiv este echivalent cu o rejea de antene verticale care radiaz& sincron, Un radiolocator emite trenuri de unde Gmpulsu impuls de 10 s. Frecventa de repetitie a impul impulsuri/s. $8 se determine distanja minima actiune a radiolocatorului tanta maxima de R: 150 m; 150 km. Un radiolocator, care funciioneazi pe lungimea de unda de 15 cm, are frecventa de rey -de 2000 impulsuri/s. Durata fiectirui impuls 275 km; 4000. Oscilatii si unde electromagnetice™ Ss Indicafii pentru rezolvarea problemelor 2.1.2. 50g; 4 vecsimulan;7. maximi: 8. ~2;10. W =" eose-T ; 1 ; i . 11.2 pent cet RIC serie; 7 pent circuit paral! ideal RUC; jplld-Ue «soe, Sn 29,44, Co =62.83 i, a3.qxersinllt ste 30% BaD 22:18 Cag OO Hi UU PRER | . te 1teer ADintem235: EO pe fe : [up =P j= actgl® = 26°32'43", sagt 100; LEE arson ntvananlt aso, 17.2) Uleosp = =Ubing (pena 3 O)=+159=21 = 9= 21; B9=— ‘ Tag). (796 Hz, = LC? = RCW 1 =O; Vin =a] ERR HSE |= 1398 He! 4 =398 Hz» egim capacitiv (<0); pentru vee 2 568 He. b) Penta v= 398 Hz» regi cap °" Dale " ¥,= 796 Hz regim inductiv (9 > 0» te free (RAF HORI _ p U, =12, = Omi u, =0,035 H. =2E=10 A. R UE 2 it = 19. a) Uy= Ucose, dar Uy-1= P= SE => Up = PR. Atunci: Lfcos*9 = P-R Peo e _2207-0,8 _is480. = R= Pamamae ao by tg Xo xe ype RD ROS, xo VRE eS 0 ) B= cosq” cos@ cos) P. = pit. pO py -1500 var eps BPA P BO Pog cosgen 519 fes0017 = és00"in = Injdouud e aBinoas as ie joede unjfai) si es'z = (ueSt]Bany as-0! ote ee emybeouae™y 12} ‘auidoud ejfesjnd aisa.°@ apun “(1) Jeours’) = 1 euuoy op tat : ay BF asin=o0an =d 048 ¢5 coils eet a=™4 (002 -plueuoza: op wafos in fojered 74 NoH19-9z 6 509—1)yo0 miciaoc= Zag orn e'cor = eee. n 503 ro er WU PHO AMA uN ‘AgLE="5D =""n (4 t€e'607 = sdou syDsop inuesh =O (eget sz'6E=1 = DINT= ret remnoreuetyorstaiienu 2a eres az ‘as = °0s09) injnynauy> e glueuozas ap iypuod us raze £4 (408 (€ £1. SDT !1 st 9'z='5 eareede) | aseo ad ynjooy wate’ ? at sot at 20. a @y?9 anigz} E60 + €e'D 'D 4,081 + 68) "= "5 :yesouad nseser = apn 2A ta gH = °>12 N=" ="0 t0E- = 6-0Z QQ poutemomsep opam Eieneo |. Fp jo opum: PEP Pri¥WW __ Sxeilatii si unde clectromagnetice conservatii energie. Notind cu q, 5 iar cu gga, sarcina ceuilalt cond cipiuhi conser eneeis 2. = a ae ina condensatorulul initial neincarcat la un moment oarecare, conform prin- i, (e-a* 2C 5P = Za(a.-a, 2), functie care prezinta un maxim pentru q,= q,— 4, sau = 2 cntruct suma 4, + 4 = dg este constant’, produsul q,q, este maxim pentru q, = 4, = 4}: Capitolul ee en Optica jwise | Ondulaterie segment 13. y= $150 my E E150 m 14. a) ye Za78 ko; »r=4, ant As 21ST og 10" interpretare electromagnetic’ | i i | | mw es ot ee oo | Unele fect pot hitpscience.h= sreuioy | a9 ED | “weap woo 1n!258} | yn eaxoySo19 NO W In] e UOIOUOLH E215, yun un qns pusstid oad ape>uepiou!yno}se UNL “eibsop ~2/2UIOU eIS:edsIP aauyep Syenjorarauiaiqoid) | qa “ynjmueureyp e e9 arew :eus uo g ap eisiadsip no aonarurs 9jesi9 EsU, ur dyes rsiodsip 8 Rzeaiotep 36 njmaUEUsep e i | | arsed snouino¢ spun op eourBuny 9p aise ap nepal © euspuadep ap jruowoues ed | ya | urigo 25 ‘1 wees u ajzanA puna ' Retye katy aren ud p arse a1e> ‘o1Biau9 DS 96 BZOIA paw EG -wu oop = Se 0c AIVADO¥ . uu 90¥ ~~ 004 ~ nentaiuy uy asutidno a|Loyen ne gpUN 9p WwHBUNy sosgo 9je 22))euo.D0U0W IeyperayseDe up 1ewIO} a “(eteojd op ajumgord ang9 2p ‘eos e 9p a1Uano. -(aluansay ymengd mo gleuoytiodoud aqpeorqe as nu apasecep) Heoane aupwe eluan2e4) 2p ine wampous un-uipeasoan e‘avegosge uns ne eo ae ‘SP wun] @ areBedosd ap ezayA, Hujuny eyssodsiqr “LE as yp aiseyoi 9p ypu n> ypow uy gonausewiomap areyardioqut 2p MeN Eres0}0> FSeOUILN] RPUEG o Jpalosgo as “ueioe un ad apeo iuaBioWa trynorose § gaye gun] ap jase un — ans9 ajeuayew ayupaus no aayausew rawouoduio> Injncusgo ¥ po1ID0y9 euouods0> ep asnpoid 1uns asebuy Inojpuadied ‘@oneuew eif>npu) japan ap axez}s}pe1e> ‘snpueU wove nes) gleusioue aouinu 2s e/seds)P TE aceite pun ap uunBuny wosaiar> no jaepo uhun eSedard ajouawousd fen ‘njlusaxa ap) alueysqns 16 wsuyqUng ‘eoupanyoO rtica ondulatorie Rezolvare Scriem legea refrac doua lungimi de und di prima fata a prismei, pentru radiatiile cu cele in Impanind cele doud relatii rezult ‘In cazul dispersiei normal Cum A, > 2, = sinr, > sinr, di {in cazul dispersiet anom: 2. Cele dous fete ale uni 2R. Care este distanta care sep: violet, cunoscand indicii de refra Rezolvare ey Pentru radiatia pra h-ee— ‘ aR J z Rezulté: n=O d= hf 2R— Rae, ae RV = 3.2, Interferenta Dac doua sau mai multe unde luminoase se suprapun Tntr-un punct din obtine ofigurd de interferenga formata din franje luminoase (in care ; nsitatea lurminoasd rezultant& este maxima) separate prin franje intunecate E (puncte in care amplitudinea este minima), be Optica ondulatorie TD Pentru a se obtine figura de interferentl, pentru ca ea si fie vi stajionara,trebuie ca undele s& provind de la aceeasi sus, adicd undele si fie coerente, Fresnel com, Excitafia luminoas’ intr-un punct oarecare este rezultatul interferengel tuturor undelor elementare emise de 0 suprafata de unds, — om oe Atenfie! Cu dous surse de lumina diferite nu se poate obtine o figura de Interfefenti: undele emise de ele suntincoerente. ‘Am mai precizat ci, din unda electromagnetic’, ochiul este impresionat de componenta electricd'E , adici de intensitatea cémpului electric. 1A cazul interferente vafiz in punct carecare, componenta rezultanti E-B+e. Rezultatul interferentei s¢ apreciazai dup’ intensitatea luminoast din 1oasi este energia ce trecé prin unitatea de suprafag’ inseamnd c& Ff, +h. S& vedem ce condi doua unde secundare paralele, de aceeasi frecvent surs8), 5, pentru simplitate, vor considera c& au aceeasi amplitudine E,, cut celor doua unde secundare sunt: Fesin2( 4) exe eoctetfotsjatl-} ‘Vom folosi formula trigonometr 2a(,_ 6 iE, =Eysin2@(r-2). HE aksn(t-4) atb sind = 2eos2=Psin2Z2, {— is ewayag “uess9 2d ap q Punt nwinip Bin -red ayu91909 9no8e3 gnop aja “2edo namizodsip ze Uy ‘Sunoa inapizodsiq“¢"e oqnoyjod elejeidns od -2pu} esinso ap “8d yrzeo uy nD nes “\nueise no mesnao PUR I quipmydure woxez1a10 “§ “prenvosgo aiso eseo3" 9109 ad injnueioe etlizod op apuidep nu ‘eezeoojou aysa awuasoo> ajenund asins gnop ap ysnpoid eluazapoiu1 “(phon epurfio) gueid euro § esins uns avepumes esins Eno 2}02 — jasins aye ayenun yuiBews prop e eareutio} (Bun, jnantzodsy 1 esuns yp argiogo jareino1puodiad |nso(a1d ap joplypsep Rhop gonbeid as are9 uy ‘2edo ueaezed un — yefuarapanu) anniz ods 1ojarayp rucante no ez ay2od 2s pun ap ynyravouy BarEZINIG ‘pun 9p snprquogs eavezNNC -Y -uipnyjduse easeziyp upd |§ gpun ap injryuoy eaxez ud repoiou gop uud ainusiqo 110d asins arsaay "a}U91000 esins enop 2z271(201 2s ps aynqaun ‘eluaiayaqu ap winBy ensosqo e nuaued “2 ipue ‘pluoiaysoqut ap en) und yezyjenzja “pluasoyayuy ap inuawouDs aierSeU 2) 23U21002 @ ro FeImpue wondo nugjd ad ge asndsip “ pun earoundeicins e7 "21431209 25uns asousnu as ulAoud 189 B| ap ajasins Sse] '91491009 94712!252} uns 9]UBz90D apuN UIp a3:MIgO]e a9|N2195e ‘aroundeidns ap ymaund wy dus pun ap auiiSuny Seaaae eane & ap Z0}0pI 1 lueISuoD Pze} ap eluasayIp O 1S jeiouidoud ais0 efusz20: | ‘pluasayaruy ap uur un aonpoid ea as ‘zpe ap sed sean un 9 apun rp 2 2p np ap eng Put rs co é % x Sarria = Zor= Eco nye voysayuy ap wyuyus Rudd eluavayp no pred arse 9 wrap u2e Ul pBedosd 3 epun go resapIsuOD We ‘zeD 35908 4 alloeyas ‘9p 2jpo1pu n> jmypaus uy puIWN] ap ezes ap eIMIeqRS eaUYABUN] 2597 Ze @ 2ydojnusp 90s urn (@ n> PUEION pu refer ap opp "euion®ymusp aU ‘opun op asinored soynawoaé ajununsp 9p eluaiy pdo winip ayfousnu 35 anoodsou 2489 uy jnupaw Uy guluuny ap si “pun ap jui8un] ap Sonu spwinu un no gjeBs ay ps ainqen apun gnop 2j@9 anulp 2ndo winsp ap eluaiayp Hemant ‘9p wixeu niqued “19¢q, wo “= Aye uya svt ata sv 00 saisa effypuoo pluazapoquy ep wyrew NAUad say 00 ay =~ syuipmydie jes na peuouodoid as eseouun PaeySuaT mlwotzay rerfejas ap grep aise “y ‘equeynzes jepun eourpmujdwy ty, Leos (2-1) hus ug Fens spiny Sposeyapae wongSosy oo pitica ondutatorie Din figura se observa ca: +r) = 2x na foarte mick 7 +%=20. z. oa Figura de interferenta are urmétorul aspect: tn punctul Ose formeazai un ‘im central s, de o part si de alt, simetrc, se formeaz maxime siminime interferen) Fra nt i intenstatea maximelor este istanfa fai de maximul central. Pentru a gsi dstanta dela maximul central la maximul de ordinul k pe €areo notin xg impunem conditia de maxim pentru diferenfa de drum dinke cole dous unde, datl de relata 3.2: Kal 5 yy AD Tey =P, es) Pentru a determina dstanta x, de la maximul cen ordinul&, impunem conditia de minitn datf de la minimul de Sind a 2k+mD At 2+ hm dg = 7 Ba kn eh a 6) Franja luminoas& centrala (k = 0) corespunde unei diferente de drum egald cu zero, Distanta dintre dou’ maxime sau minime consecutive se numeste intertranja. k+mD 20 2 T keene 2 FoR Mig Deci: Bn [ntruct interanja nu depinde dex, inseam ct franjele sunt echidistante interferenta (rd i interfranja, i. ‘Toate maximele de interferenfi au aceeasi intensitate luminoast: 1. Cazu ‘Tn mediul cu indicele de refractie n, interfranja devine: == Rezul ‘in cazul dispersiei normale, Concluzie: interfranja se micgoreazd, a. Maxirele ou aceas intense uminoat Ba) ingimea de und fa modifica. 2D Tposses: (C'€ By) eraysone je ailoeyau ap afeoypul —u 1S ous} eoussorB aysa 2 are> uy “(j — U8 PO yop aise annvadsau fazed je Ondo jnwinag “ewe Snponuy e-s efesg> ynuurup uy eze1 auds xy no jesjuaD Inj ~ew vaieseydap Rulwsalep ‘9zed foun jnuunup ad seynoipuadiad “u affoesjo4 ap aoipur 1§ 8 aui)s0u8 ap ‘2jajesed-uejd afoy n9 ause| Jaun eaveonpanu *e pyaun ore ‘ousag= un grs peo ojazey 1012 ipso ap inwpew sof uy gzzasepdop as are0 no eluesp UaUisqD o=e syeauao injnuuncew eipue> Ug aq 8 = efous 1 e—'o=g Houme "9'¢ 8y) vexbied )$ esins anuip eluesip ‘ap ghey 9 yun un qns aque no jnuer -Bied ad ape> jmjn3!2se; 222Q “% Py rae gynzoy “0 =@ :Jeaued jnwKeU! NAY Fg Png 100 spa apa 8 PO “Diy =a's-a's) :pow e608 Ul Pure eee Hum eM SS~ SS A+ A+ viel 2D = A - 7M) +P = SS A- A+ vhl+ P= h-U +P = SS “Btlene “d's d's) + ('s.5 ~'5.8) = G's +'S.S)~ US ¥'5.8)=2 ‘Sudo winup ap eluarayip go apan as gan Ug :: “saorapao woRaD SRO1pe “weapon spuntyeneiog Gat “azes gnop. ‘929 anuip ondo wnup ap efuad sno gjeBa aysa efuesoyuy BEF o[To Fone ‘yesna iS uenesed anuip jnseds 3) ajduan 35 goep “944848=q ‘aisa weve 1 sojaiue} jnveyd anuip elu 24g 49 ayuayp jussoi8 ap ‘aus N & uesoo 1S ueAesed anu Basasnponu “E “0 = 7 anare0ap 1 +> = ousap efueypsoay aN 3p eluesyo “ u8-a=.0 ‘ourap ulna 1S uenesed anuip eluesip “injnuesoe e no 9je8e Junjsuous “ip ap 15 nve.oe no gjajered “q > 8 auysou8 ap pure 0 pugonponul °Z -gzease|dep 95 nu yenuao jnuirxews 20 = 7 [equa jnuuyew nauog Sperapue wopdo. a,or artic ondulatorie f B= (5,9) (5,9: 5, =~ (S\P= 8+ ng=t,— ain), B=1,-1,-gn-1). Din relatia 3.4, rezults ci: al 3B xl deci:’8=*- gin, 3-5 -ain-9 xl Fr an-v= 0, ta cd distanta de la maximul central la maximul de ordinul k, in este: BD 7 In absenta lame’ xp = (v rel. 3.5), Deplasarea este: deci expresia pentru deplasarea fig i de interferent poate fi scris8 sub forma: In-1 _ gin? x = BOUN=D_ gil) ean Dacé pe ecran cad dou’ fe unda 2, 12, (presupunem £42, >), fn central ecranului se observé maximul de ordin zero pentru ambele radial. Maximele de ordine superioare se agazi simetrc fat de ma- ximul central, find po: = Suprepunére max lungimea de und 2, se suprapune peste maximul deordinulk, a radiate cu lungimea de und 2, adica: kQaD _ kekaD Nua, ipa, 2 AEP = bed : sau: i kay = ky “ea2) Mh Optica ondulatorie Daca, de exemplu, d, = 5500 A g12, = 6000 A, cin relaja 3.12 rez 2 adici maximul de ordinul k, = 12 al imea de unda i, se sup" pune peste maxirmul de ordin k, = 11 al radi cu lungimea de ha ~ Suprapunere minim-minins Kapa “Mat Conform rlaie 3.6: 2K, + WD _ ky +MD aie 2 de unde rezultt: 2k, +, = (2G +1. 613) ~"Suprapunere minim-maxim, pentru care: Xda = Xie adic’: de und ce compun lumina ab’ Tntrucat A, <2 rezulta din relatia 3.7 c& jy Tn figura de interferent, singurele spectre distncte sunt cele de orn! k= 1. Pe masurd ce ordinul de interferenta k creste, spectrele se litesc si 2 distant mare de centrul ecranulul suprapunerea spectrelor poate da natet® aga-numitului afb de ordin superior. == Un dispozitiv Young are distanfa dintre fant. feu ‘gpun 9p injrauoly weztaIp epoyous uusd ayUa900 asins Enop e BarsUIigo MRUed _2pefuarqpoqu sanzzodsp any “TEE “vojoin) y 000% A ‘pluasoyar szease|dop 96 189 nd 9zaINo[e9 95 es “UEID Op WE =G_ purse nueaeied “uu ¢/¢ =] n> ayeuRdop “Buno, anzod nusaesed uy areoyizeid 9jaiuey yuns squai909 ossns enop 8 ap puaredsuen RU] © BonpostU 9s Playa 189 a[ozed aAUIp PFeUN jnwuMIp Ul '§ JRUIpIO ap uaxeu ; ‘tue MOO} UE RAresGo 35 29 "WH -OL- S'z =k ayso ‘ound un-quy asaujeruy 2s a1e> “y QOOS = Y“EpUN ap aUiiBuN| \Seaa0e ap aseoujuiny apun gnop v aondo sojunwmup Puasa.) "pow ap jarap 98 BS "PSBOUILIN pluey) Banded w axbosE 9s und uy seyn>ipuadsad ape jnynoyosey axeo ad njraens eounso.8 our tesa ad ap jen: ma ‘@FFO7E MPU eondH '=u) poruap zens un no gauadaoe pury aja axqup wun ‘auey enop ‘9p tiarsis un gzeautuin) (wu o¢s =") Eanewo.DOUOL feypeL re ‘9p ajaiound uy eareysualUt ¥§ aseou}WN| sojeuURKeUL uuena ad ap ayaround wy pseoumuny eaveysusiut anuip inode arse ae “gonewoioouow afieiper o no weutuiny! 2359 Bund, anyzodsip uy tesa ad ap round un-nuy ajazes Bunfe wnp ap #l 713389 951n5 | 19 aleze}9p “Y epun ap eausiBuny no ‘eqU1309 apu efuersip 2] 18 ueso9 un no jajezed ee! un-quy avern youesoe jediut 22eq ‘uu Z = 7 359 a1uey aNUIp elUErSIC “WU OBO = ¥ 2159 BUNA ‘anrzodsip un yeuruin 23s9 a1e2 no ratferpei e epun ap eouBuM “wu £662 nyrquasno0oy 2fe aotpouied UR>Y!suaTU! BD p ynupid uy §Rzvase|dap as area uy aue0} pore> pugAe — #94 0 Rep Je1 © RpUN ap PoWiBUn| DUIULIaIOp 9s Rs ‘LUE} ap WE |wo tic ondtuiatoricn: Din figura 3.8, rezulta: Lapgasy 200, ND+n _MO+N r 2or * Intrucst= 2ar (din geometa igri, ‘Numinul de fanje este nat HEED ofircicrceet j 2. Bilentilele Billet Dispazitival interferential format din cele dou’ jumatati ale unei putin inclinate una fay de alta, care dau doud imagini reale al $ Schematic, dispozitivul este redat de figura 3.9, b. isi, cunoscute de la dispozitivul Young, in care cele dou’ fante oud jumatti ale ler Din aseménarea celor doul tiunghiuri A,A,S si 5,5,5, rezults Toate 3. Oglinda Lloyd © oglinds plana AB, asezatd ca in figura 3:10, formeaza imaginea vir- tuala $’a sursei 5. Cele dou surse coerente sunt sursa si imaginea ei virtual. Intr-un punct Pde pe ecran interfer unda SP care vine direct de la surs& cu cea reflectat’ ten de drm O erent de fza de % Dec cu : inj cnet rand mii ‘Dacd sursa Sse afld la distana h de oglind’, ‘erente este 2h $i interfranja este data de relati a2 2h tania dintre susele co- 4. Biprisma Fresnel Construdia depomtivatal Biprisma Fresnel este dispozitivulinterferential alcatuit din doud prisme Identice cu sectiunea in form de triunghi dreptunghic, de unghi refringent mic A Si indice de refractie n, cu bazele comune. Tn realitate eleformeazi osingurd prism optic avand forma din figura 1a formeazi dou’ ima- 5, $15, ale surset S, care le dou surse secundare Ca gi Th cazul dispozitivului Young, interfranja va avea expresia a+D) i re ditectia razei emergente gi directia razei incident i este egal c Baieh-A f= nr, in 9 = ne; De asemenea: si tn coricluzie: Beamer) An).*L.n9 je80 ‘afoey ap ajsoiput no ruse a9 wisa0e pUED ‘njdusaxo ap “Zye 2s a1e2 us ymipou 1eO9p pWuOBUses Jour ayso eUUe| axed Uy nzeD Wy u REP OYaL gun oy saps | usta us ays euze go exsp1su09 won areztjeoojatues, | apuasis un efuasayaqus ud ‘ep ron pivolaju 6 | pieousdns ele ad arerayas aajro | “Suen ‘autgns pus oad apeo eununy g2eq appyereduejd afay no wuey “1 ) "9509 - puz = @ ‘€ Bu) gsuusuen z 2] ‘wrup ap eluasayp 2 ore ‘e-ap 290 ad aoe} as zpunuas ap ealopuaid “eye as a1e> paua®uraos usind yeus aysa Bue axe> UL [nzeD UL “Z> ateLe 25 5 “L ¢ ‘asndoad auiqoid ; Espa | (sie) Y Pt g | “Go a1u91809 28uns Joun sojepun efuos9}220u iesidy “gezteso] eluarpew ye usu 42/0 2 1G = "¢ 2S0UND 9g “ousaLy PUISdIG ap 1pf91U! BB!COUA 3Z3)N12]29 95 9 21 24509 #80 21 (0=/) ajeuuou luaprous nze> uy z : Es ssompur = we F g Agonau fagegte Wss00) tees 000) Zs sus p¢-—P a9 5 crys i pe | fp ee 9p sy = elep 2 se > ump 23} BALQSGO 9s a1e> ad jnU2103 "RULJOYnOUNd ySUNS O RYE 9s [21 ‘Bop 40/99 ® gUNUWOD BIyDNUI Ap UuD 09 = 4 PLURISIP e1 “PEL 10 yun un 2e; jousary apizodsip un-auyp 1zuyj80 gnop s0]99 ajeueg 3 sgnaued gynzoy “puss -181- 7 = Juls DV = av 48- pz =D¥ 1809 1809 Se soa tay = = =29-8v a 29 pAraSqo 2s puny ad i ‘asndoud auroiqold “epunyuias ap areproid (0 no 20] ase gruaduyos jews pleyeidns oad erxoy “wns wind gdnq) c-oyp (@n-av)- 08 +aviu=e | SOE, sais (c1'¢ By “eiewaper pujwny wy (a PW _Fluassjia1u) grapsazuy a1ea ze gnop 220 enuip ado winup.ap ejuaieji (ieee ‘@y20;epMpue wondo 2yousaiy ewssuidiq ap atep rofueysanuy esaucke nauad “gjnzey oyroyETUpuS eondG Piattww ——— Optica ondulatorie Optica ondulatorle 2. Pana optick Newton Pana opticd este 0 lamd de grosime zitvelor care dau gut p neuntforma de interterena localizte vor mai studia, pe ‘ f itstnade drum depinde de grosinea | lang’ lama cu fete plan-paralele pana : ai os lamei in punctul de incident’. ozitiv care dé o figuré : {erferen localizaté sub forma unor I Concenvicealtenativ luminoasesInunecste, eres Taeeeieen haseeaniel Cunoscuti sub numele de inelele lui Newton 1 PEED Po tg oo meres ig 3.17) Dispozitivul cu care se obfine aceastit ath de 0 pand optic. fguré de interferentd este format dintro su-—| Fie d, grsimea penei pentru care se obtine un maxim de ordin kn acest fat pland reflec ia ERD , waxim de ordin kn prafatd plana reflectatoare, deasupra cirela eel hl Newon, caz, din reltia 3.15, se obtine: 0 25028 0 lentils plan-convexd cu raza de a 2). and,+ % = by, Inte tent o pani de aer a cirei pants este continu erescitoare, incepand din punctul de contact O dint suprafata sfericd si cea plana. ‘tarea de interferenti prin reflexie tnpunctul B depinde de grosimea pene, d,, in acel punct: B= 2nd,cosr—N2. Fiind pana de aer (n = 1) sila in- cidengs normalé, B= 2d,-N2. {in punctul B fe va obtine maxim dacd 2d, —N2 = $i minim de interferents dack jar pentru maximul urmator: and. + 18) incidenja nu este ferent se formeazi a a 2d,- 5 = 2k+ V5. urmare, franja centrald este un minim. acl suportul este o lam transparent, maximul central in lumind transmis PED ee . ‘este luminos, deoarece: 3 = 2nd, pentru n= 1, d,=0->8=0, {In triunghiul ACI din figura 3.18 se observa c&: (R-dP + B=R. \and seama de faptul ci d, << R. i furminos de ordin k, impunem © suprafatai care nu este perfect plana va prezenta un de franje neregulate, la dis- conditia de maxim.gonewo:DOUOW eUNWINy goUp ‘gluaiapaqU! op uNUIW UN aonpoid as e nwuad ajnoyjad ap jayse oun & pusjuju Bousou8 ay Bs aIngan are) 1p ajeuarew ap uuiiqns ajndzjad n> giadooe ‘as alajeidns aiseoe ‘ea}iopau Jo|lpxoyos earesmap|Uuy RAjUag "AISWSUEN Ul ‘pzvouoiiouny are> (211U2)) wouodui0D usfuaa eondo ajawounnsuy unl 2'0 = A “(uuu 929 =%p gaitou y ea “ays -suen und “ainoyjad eareojn> euujuju aw|s018 30 nn sponse un ejeuuiou Bluapiougns ‘ope> pL =u pupae gIM>yad Od ‘asndoud auuajqoid cur sb
eee oles 9p peas 15008 up Joued wousou8 preven eo nD -3yeD9u mau afuey 6 #§ aSeOulUuN} afuey} 01 RzPaLLIO) 96 [oUad wleyeidns ad “s'L =u sifzesat ap ajeaipur no gordo gued o ad gieuuou gluapmur Grs ape> "y 000s = = ‘¢RPUN ap Poul BUny pugAe ‘goNewO!IOUOU: RUlLIN| ap |NDI9sej NZ > RUIUaIap ‘WU gzh pes ‘oxewun Ug svesay : ‘anpadsa4 ‘wu ggg no a[e8a gpun 9p aj iu EEE = OL EEE =U AOL EF'E = 201 ‘uu gdh = 0b: ezr=WeOl-ez'=cOL> A= ray Mop HOHE ‘wu 009 = ¢01-009=u1 201-9201 F = Yeens suuop01 = c01-dook=wco1-oe col: Latency z ‘MU QO0E = «D1 - OOOE =U cOL- OE = awn? =Wr=nn cosy aunauid aienozay =] Rujpio ap jnupreu "Ud =X aso 90 nwpew anuip eluersip w puri tS& presupunem c& unda-electromagnetica se propaga pe directia Oz, vectorul E find in planul xOy fig. 3.26). El poate fi descompus, in fiecare moment, in doua componi afl la distanga x= este lungimea de unda a fi defazate cu un unghi ¢: £,=f,,sinot => 4 =sinat ; Ey Unda electromag. A E netic se propags £,= 6, sinars 9) = Zt = sinoros + pe directia Oz “45°, Sub ce unghie, se va obfine maximul hea + cosaising. i jacuhy~05 um? Rezuli ch sing, = 081346. ae 5 ; = Fs cosp + costing sau cos = costing; ie de und A, = 6250 Asi ramen ° _ 7 2, = 4166 A cad nor i. S&se calculeze numan de wasatur pe un rimele celordoud radi St colnet ta RN = 400. Riicind ambele rela la pitrat si adunandu-le membru cu membra cbjnem: cose = sintwtsin’g + cosessin'g. particulare fi 4) Dack: p= =(2k-+ Tin, (k=0,1,/2, 0, Taare ‘ecuatia 3.31 devine: TED (sian me ee ww tle om wmgoeyou wa89} wauiog zens oe sep i ezejod ye ase geDeya! euswM ‘sorgi29494 mnynyeuarew einseu ap apuidep sarsmig jmiysury 4) pzeaqou 9s #6 saysmaig 1yfun aySounu as (e'¢ 8y) aveiseyas wun e aseBedoud ap eifoaup ad gueynoipuadiod aso a Da jas JU e azeedoud ap eyoaup a1e> quad eluapro ‘guejnopuadied — ayuauoduso> gn en) z wg ‘auezie) -od ap jnpes® wuiyep ~ 9 ad greynoipuadied yyepeao #8 gluaprout ap 7 pjajered eun-uoouip enop ednp (,sounuin} (nuoisor") ayNs9I@ dusRD ares espiod ron, yeu ® pra|duso> mse pO woe 2aff0%0 2 gansue> 9s sozyeve mun joie nosy wovedsues nypous un od jemeu pun ap roxas, un yun as ‘oer ny eid wuinue {Runu goean gs esp] & ap elmsove eareIN od ap ares Boy noinfe no ~sozyeue junteu 2p n10sej un-auyp pezuejod eusun augo a5 ein jmwoInte no na sorerirod un 28280} 26 aes apayos ud iupzuejod nds oy arbeyar 8 apcayos ud wasezyejog “f so18ua4q Inj eaBoT “ayEZ}LeOd yum e aroUsIgo op apOrDWwooe Bynzoy og, m094y 405 ‘yy oyey_ fey ty 0s |e fe o- 22 ae 3) a = 9) 7Z = nawag (2 ‘prezuejod ‘2100 num efen39 PU BPEIE gues ojo Bdayp ond rerun pu =y2"y pea sequoo suas uy joffeio1 jnze> wy ups - 2ndija gieziiejod nes (20 exe ~ Bpun ap jmue1} feUOU |nunf uy 2!UI0Se—D ap 1oja0e MoRDsus KH 2) sdsup 2ndiya prezejodaxsouinu 26 jtbon © afetos op insuse peng) eee ere Aho 180 wns ajedcuud ojoxeavea nave osc oun oferaa ans oe een wee ace ae Spo mpas wondO, (™we intica ondatatoric Legea Brewster este exprimatii de relatia: tei = nd! exte tal polatizats, minimele observate prin ro- In cazul cand I jenté este nepolarizata, prin re iar prin refractie, lumind partial polarizats, reflexie este folosta rar, prezentanid uri = intensitatea luminii pola‘izate este mai mic& decét intensitatea luminii incidente; = fasciculele objinute nu sunt suficient de bine colimate. 2. Fenomenuil de birefringent sau dubla refractie cristal de spat de Islanda (CaCO,) cade un fa seamn’ cd acest cristal nu ‘de refractie pentru cele dous dent se regiiseste in cele dou’ fas- ructia disporitivelor de polarizare a luminii pe baza fenomenulut cele doud raze sau ste prisma Nicol. Este prisms din spat de tenglez William Nicol si cunoscut8 sub = adicX de a absorbi fie raza ordinara, fie pe ce nerate prin fenomenul de birefringent. Polaroi propr . de orice largime, se monteaza cu usurint& in orice apa —— ——— Optica ondulatorie ip ate servi gi ca analizor. fotografic cu polaroi reflectatd de suprafetele lucioase 5.2. a Test recapitutativ In cazul disperse anomale, varia indiceui de refractie cu lungimea ee de tre lungimea de unda a radiate rogu, Ay si lungimea galben, A este: A) hgcI BD Ag = Agi Dg? Ree Lac figura dintre maximul central si maximul de ord leplaseazd figura de interferents; dar deplaseaz8 figura de interferenta; ) modifica interfra afla intr-un mediu mai put feren{a in lumina reflecta a a a) andcosr + 5 ib) 2nd; ¢) 2nd + >. terferen& obtinuté cu 0 dice de refractie n este: imin&rii penel aptice cu un fascicul perpendicular pe fata penei, figura de interferenti se formeazi: '2) pe un plan situat intre cele doua fete ale penef;_—$—$ sunt vo= Bap omy nnuod Feu 9e)=puee unt '0 = SE = pve pure Ld P= PUE bE daowP, te, © ran Wwran = HS wey, ke ee fa eee XEN Lg Ty SO OPAL teeta he Te yon 229 ye Nay ban mea Say tie tind BO = OT aR ERLE GEN UOTE ee EP EE : = y 4 00h = Biya ty Meta ¥ yee yay 1 seco e1-w= oe uiew w 7 ww sys Gogg XV OL sgetey cysgie-umlg'g= SY asc d ==xv8 g “ @ (ane ae soy on soo") pete Tee to eae: pat eh m8 aye Sag 'S sojeuaiqosd apseAjozay A Ro FETMPHO OHIO sj atfoewas ap ajaoupuy ezuejod leyeidns 0 ad ‘09 ap 1yBun un qn: 2p tnimyyun eaxeojen * Ef -syeu un ad goayos as pue> ailoojoud ap Ja|nuay ® peD0y elueisip 01594 pun 3p 2/4 ehuesip e| ereoucy 95 Z ynUIps0 ap UKE“ ‘ad jeuou ape> wu ozy = EpUN ap eauu/Bunj no axfeipe © “WU 00s (2 “wu OB (q “WU OLS (e eee aise sane gep ‘ojewuoU foisiadsip ‘inusigo eluarayoqu ap windy o-nuy e dad affoey ap 2201 ~uadiod 9pe> ‘06 =V ypfueyuaquy eawugu ‘wu OO = ‘gsuNS ap asia ‘9p eatu{funy pupssoun> “wus 0 = 7 ars9 e2UR) ‘fw g'o=C ao ues i awsey anup eluEip “Bunoy an} ayrojEmpae eopdoOO om ctntica ondulatorie 3.2nd,+% = rsind, +% =2;2nad= “E225 ad= 2a=1,5ium. a aed sink sand 410% ad, AN : on AN 222.1091, andy= t+ si 2nd... 2f = te 5), 2nd,.5 = = 1k 5+ 2nd, eae Sa + BIA * 5 2) Wok ares Pace gia otam aa tox - 361d Nee a0 mm. ipa ek yay w= 2a) dina = Bsnae ed ty x= AE a5 mm seve ha t-te wopt 4, dingy, = Ka; B= ee ee ee dsine, = 2%, 10a, 2h © dsina, = 34, 0, hy Be > sing, = Ly ak. dsing, =k ay) ky 74 NATE gsincy = kha | he = As 2h 025 107 m, deci N= 4:4. Determinism si predi litate. Condi te. Comportamentul haotic. Condit 44, Elemente de geometric fractal’ Capitolul Elemente de teoeria haesulul ‘Dar deodat-un punct se Cum din haos face mumé, i (Mihai Eminescu, Scrisoarea 1)‘ise euoy 10} preauo|}2e e101p> ‘reo ap ayndion, IMinsoey FeHoay ,awaDepe” [OAL TTY “ajeumeu sojouawouas jnipmis up| —_eidnse “ajeuaqew aound e| asnpes y od ee 8 sup raj wots 2 a0} foun efiuede nauod in a1se und un-nUy Houny Faun eareunUNUODsIq maf Wu ezne30f2zNeD v PAUAUD aifeUEA.o ap asnpoxd FDA; e NUN eA foun efluede RouLUWIS gro.}se}e> |MUBAND ‘SNEUSTEW “20174 udiound e| fede {unjnsoey e031 aayseu yen} e wn — ‘nsoey 3159.99 — on oe aww Bemente de teoria haosulat Elemente de teoria haosulai wy Pentru stabilirea unei ordi {in care coopereazd un Sistemele biologi future”: poate bitaia din aripi a unui fluture tn Brazilia si provoace o tornad tn Tex studiul séu asupra turbulenfei fluidelor. unct de vedere matematic, teoria haosului foloseste metoda ite- tiv’ (repetativa) aplicatd formulelor matemati izatorul” de i haosului a fost calculaiorul electronic. ddesfisurare a proceselor termodinamice prin mirimea de stare numits entroy {n procesele reversibile, vs fuel (1970 a simul tra has pin I ‘0 maura a dezordinii. Cresterea entropiei este 0 evolutie = si cea mai dezorganizati-, caracterizata prin asteptim, Haosul precede ordinea sau ordinea pr 4.14, Determinism si predictibititate dS=d5+d5. Un organism viu Tgi cresté cons azul legii fundamentale a dinamicii, legea lui Newton: iectorie complet haoticé. Pema, De asemenea, el a realizat ci schimbaii extrem de'mici in con "daca se cunosc coordonatele initiale si vtezele particulelor, evolutia sistemulut initiale pot avea urmari neasteptate. Numele fui Lorenz este legat de ,efectul | este predictibilé pe un timp destul de indelungat. = i lg—————— -guajnqim auirep easeBino oove 2ay naved ereunwe] aso eatolino ogh7 > 2y aauad ] IesuOD ws “PLS AES ‘pronpuoo jeg yneurep - sronpuoo o-nuud 1 arede spjoukoy in 1d pzease|dap 2s a1€2 H9}5 |e aneyzoosea 9p yas ne A’ oR an _pozaua mengd 1 pjeuoriodoxd ap aso ‘Ua|NGHT aN ap UNH LL TEYE ping ur gost as a3 doo un ap greuidureauy “y wluaesizas ap os ‘apuidep aseo preuorsuauspe givesuo>— repun z + ades9=4 0pso= 44 “Sreseidap uy mnjndso> aundo ‘0 jnpiny oxeo ad jaluasizas wararfax> RujUeTep sOjUNISHEN wareUNO “gauajnqim ——— MTs e105) op orsomrors -e$ whezar> “yojen ap 2jasung ‘ugh 19 jmuaureuodwo: wipuo) 2noeY jmyLeUIE0dWIOD cayeymanpypeiduyy 15 wsTIULaIEG (,)'77 a n ezaa zeO\GNP 28 EC” FE ase EsEDL OP FSUNE | -guyreu wou % ezaun no sn u gear a doo un ours as PUED “Syozneo ro ayevojtiodosd guns oja7=49 x> imide wioBoyeluy ews re “yesoge| ul muse 9p ma nied eareoyen arejode nn are> ud apund ea eze9 p ans 0s ‘njdusaxo ac “aye un ad gideesp {zeajeid 95 jsusuuajop wawevodwoo Un n>‘Valoarea vitezei de curgere turbulentd printr-o conducti, pentru care interactiva dintre trei factori meteorologici: temperaturd, presiune gi viteza numarul lui Reynolds are valoarea 2400, se numeste vitezi critica v.: i vantul y= 24001 Sapam i intart: Fo kM sind ds Fona gravtayjonal este o fort nliniant: F =k? find cect propor- Pentru a scurta programul 0,506127 tn 0,506 i a | wo Elemente de teoria haosalni Elemente de teoria haosatai \ derulat, ela schimbat una cobginut un rezultat total difert fats de solutia amterioard Lorenz a botezat aceste divergente ,efect future” (pornind de la ntrebarea. poate produce bataia de aripi a unui future din Brazilia 0 tornada in Texas), Adi re poate avea efecte catastrofale. ‘pot fi ugor modifica, dar nu se poate prevedea cu precizie reactia tlonalé cu Zr. In cazul interactiuni gravtationale a tei corpurt,orbitele scestora sunt imprevzi Hy ERED Si wneicediecnajelat arma EA m3 gi = 3;b) la t= O; x= 3003, «a3. Teoria haosului creeaz’ modele pentru fenomenele naturale care prezinta 7 itate, Ceea ce caracterizeaz’ aceste modele este faptul c% ele sunt 2. Dependenta sensibilf la condi lg care face impos ‘sede ecuaiaparent simple, darcu solutice pot complexe simprevizibile. Pe termen lung, Asta mai inseam pierderea informatielasupra con Oastfel de ecuatie ,simpla", care da nastere oscilatiilor haotice, este de ale, fee i 3. Aperi £42 =fycosMt (an) fi gil stabil i forjate in care forta elastic’ este pro- Pe baza acestor caracteristici se cun6: ‘»Comportament numeric (pe calculato? pentru z le aperiodice din figura 4.2. 4Capacitatea mode simple de a genera un comportament extrem de se observa cX 0 foarte micd neregulat.” (lan Stewart ~ maternatician} le (fig. 4.2 curba b) schimb& esential comportarea imp. 4.3.() Descrierea comportamentului haotic. Spatiul ‘perimental, se pot pune tn eviden}S misc %/ _haotice cu pend siucrie haoticd” c Feptl c& mi Pentru descrierea mi restr, ela format un sistem de trei ecualidiferentiale de ordinul intai. Ecuatiile neliniare redau relatia perspectiva spatiului fazelor. vectorul de pozite F, care este functie de coordonatelecarteziene x,y, fazelor. Atractori clasidi si atractori stranii Dinamica fenomenelor haotice este mai ugor de infeles si de relevat din 43.1. Descrierea comportamentuiujunuisistem flaicinspatil fazelor {in mecanica clasic’ se Iucreaza cu notiunea de punct ma Pozitia punctului material este determinat’ in spatiul J[Pi neon -serntirarronsnasrstunene 18 yped un Rand WH ‘ajaqued ad ap ajade punpe are> iguioan pupuibiede ajarsund 2320) ulp axg108 129 gleyeidns 0 “gquno 0 "ound un aysavo1rene uens Hopene § pep Hopeny Tey 5 nu a1e9 ayqyO Ne Bo10RI feds ul arezquowe sopiey!9s0 varequazaidas eiese ‘4a un giurzaido ea J0,9ze} [njleds uy ~/pei L = 0 pupae goruoune o1ore|t9s0 a1eafjui o Rrequazasdai aise $y BINBy UL 1yput equn> © aso jeuorsuouy 'e Syup. = euosuoupg 07 mua eerioung ee neds rnieds ut 14 epaepiuue ofiejoee exuacandoy GES aE S89 un BoosuSKG a TupBsouy e11005 op osTEMOTE “Wp By) oy Flee yous rei ds uy "RO ByNZeY =(0+10)509 (6 +20)s0007 eileai ap prep aise anquowe r= x areoSiyy sojazey jifeds uy uous sey4H snjrUore ‘uyeWOss fequiy UNA Be|NWAD} Yy 10d p89] RD insuas Wy “g>uyewioa® nd gumanns oO uma 2072225 jrifeds uy gwuyzaidat 95 yep Parayseound yuusad dun uy ayeuopi009 1038908 2| sauunu as azaya ap 1§ ayeU0pI00> ap 2| UPN 8 nds un 2p p= Be (ha =% “ayejou ~'x orezyesouaf azoun 2B Tp sauunu as fa goipe) 'x = 7 se) x ayezy/eseua8 ejeuopioo> 2sawunu 26 injnsen “sys wanes gzeaztio}ese> aie “x ~~ x x fuapuadopuy wnourereg eSaui = nsinduut “D ynryBun njdwaxd ap eo ganyeu Baye ap LULU! 10d [9 auayzaye> ayeuopioo> yespdeau ay Bs angen mu jioWered NSSoy “NE ‘pap aso ‘seuotew sound Jeo aifized naued esq 9p -ope8 jrugtanN ass eareys ‘Sonqun pour uy “guy . “ieuopi002 V¢ ap JewNU un ap arezUe:>eIeD Uns !oap ‘ir2od ap omen N ap aqep yuns 2jeLareu a1sund ye nifeds uy apusizog Tamsowy e705) Op ORONO _<™rime abet pl, rece do aac. = -—_—__——_ feneze 0 lupta"inre doi sau mai mulli ERRBEBS aiacapia amcaonwr inamice care guvereazi fenomenele nat fal aceleasi cu cele care hotérise evolutia omului sa society roata isi poate incetini miscarea sau chiar s8-5i schimbe sencul Elemente de teoria haosalai "py Dacii se reprezintt grafic migcarea roti se cobtine o spiral dubla tn spatiul fazelor, numité atractor staniu. Atractori reprezinté stirile fn care ‘Alexander Lyapunov. Exponer dinamica evolutieitraiectorei despre convergenta sau divergenta sisterului. tin sister ele se indeparteazi e de pe traiectorie vari ‘Atractorultrebuie si fie stabil ss reprezinte starea finalé a sistemului dinamic, si nu se repete si s& nu se autointersecteze. oey ayeod nu 1S prewout yeu 9}95 ‘InBanuy ie: jmuownasuy’ seuuye ‘opeey aujeUioa® |ni0yeIoUNaIU YOIAFEPUEW “E aa jupusory e]7007 op ssmoMNaT | “nto Infuoene souveowA & LeU AOA 2p alee my goumcyvossa esis SORENSTAM ED, ‘oye aynus soysou e"epedez 9p 484 uno} “oferson SfeuruE a aus 220 lun so;auE=00 ae ugynunoy oun eluansp2o3, dus ours uud aod “8g 2p PO" ro ‘ie 9p ‘aang un > “ou eu (29 9p ynusose aIS9 ZU9107 OERY (LI BY) MILL Jn[Rsoey e11094 op oymOUrETE:wy ————— Elemente de teoria haosului 5 i 3ne de atomni. De obicel, aceste macromolecule repets © unitate numita monomer. Daca sunt formate din dous tipuri dferite de mo- ‘nomeri, int-o succesiune regulata sau tntampl8toare, se numesc copol Macromoleculele pot fi liniare sau ramificate, neutre sau incarcate el amorfe sau 4.4.1. Geometria euciidiand si geometria fractal Geometria euclidian& nu poate descrie tntreaga complexi sitate a formelor naturale. Norii.nu sunt sfere, munfii nu sunt conu si volumele tn m? pentru punct. = N pani de segmente. Un axiulp BUN Sy AT aan ayesBOyeUDUID W RISOIO} e199 HE — aa Jarnsowg ep108) op THOM juny ojpuoy ayeynBaisu yews uns ype ND Bsew Yes ae! oman Frees eounisuausip 1$ guUyul Pow!Bun] are ane 24S YBOY| UOA Inj EGA yey uiBun| ap "ee . 36" aulfBuny ap Ng gnop no =AéaIND ojuy a8 “gyenuad eawed aurunja 9s BS 20] UL “2]e8o gideaup ap aquauiBias an ule aus!BUN| ap jadeoup ap quauifas un aueduy 95 “eiuafue) owupe nu a1e> prunuo sauna © sj “yon Yor 289 “BU ang? ap “YOGI Us RIeUIBEU ISO} {yooy won thy qin “Z y yoque9 ouxtjnw 0 2359 (Zp BU) sBxeoojod" eauniiaas go exiasgo oieod 9S In) Ins” coes'= £51 sey vounsvounp ae — ee Taynsoeg 71095 op euomreTa a” wy —— Elemente de teoria haosului haosului creeazi modele pentru fenomenele naturale care pre- fate si feedback, Mitchell Feigenbaum a demonstrat ci aosul este 0 proprietate universalé a sistemelor cu feedback neliniar. siren influenteaz’ a. In eazuldifuzoarelor, 0 parte tem si produce sunete ascuite, In cazul amplificatoarelor, semnalt , feedback negativ i beneficii 7 pou anomie, fedback neat nsearnd benef rede 3 fedack In bursa fenomenul este a: le cresc cererea scade, ste in mod necesar ma- plu instrument de calcul si predictie, racte, precum obiectele fractale Ruelle. tematic”. Matematicile nu sunt doar un ci servesc gi ca germen al unor structu ale lui Mandelbrot sau atractorit strani L | | ale teorieifractailor in fizicd = Revista de fizicdt .Evrika, An X, nr. 5-6 (117-118) mai-iunie 2000. Francis C. Moon ~ Chaotic and fractal dynamics —'A Wiley — Interscience Publication, 1996. ‘iauddin Sardar, Ywona Abrams ~ Cate ceva despre haos ~ Curtea Veche, 2002. “Alain Boutot ~ Inventarea formelor— Ed. Nemira, 1996. David Acheson - From calculus to chaos. An introduction to dynamics — Oxford University Press, 199) 1998. ‘Armin Bunde, Shlomo Springer Verlag, 1996. ‘Chatles Ruhla — Les fractals, nouvelle géomeétrie de la nature — Bulletin de Vunion des Physiciens nt. 787, vol. 90, p. 1445, 1996. H.G. Schuster ~ Deterministic Chaos ~ An introduction ~ Physik Verlag, Weinheim, 1984. Dr. Heywang, Handwerk und Techi saysik far Fachhochschulen und tehnische Berufe, Hamburg, 2005. topan; A. If ra-Didactica si Pedagor M. Preda, Lectii de bazele 970. integrate digitale gi sisteme cu Neagoe, Electronica industrial, Editura Didactic J NIN, Gherbanovschi; 0. Stoican, Electronica fizid s aplicati Editura ‘Academie’ Romane, 1994. VI Melnic, Sisteme electronice de supraveghere, Editura Teora, 2005. E sac, Miurdri electrice gi electronice, ditura Didactic’ si PedagogicS, 1999.