Etimologia Munilor Carpai

Munii Carpai reprezint un lan muntos, aparinnd marelui sistem muntos central
al Europei. Carpaii cuprini ntre Bazinul Vienei (care-l separ de lanul alpin) i culoarul
Timocului (care l separ de Stara Planina, n Peninsula Balcanic) formeaz un arc cu o lungime de
1500 km i limea maxim de 130 km, desfurndu-se pe 6 n latitudine i aproximativ 10 n
longitudine. Munii se ntind pe teritoriul a opt
state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Romnia iSerbia.
Carpaii se nfieaz ca fiind nite muni mijlocii sau scunzi, doar cteva sectoare dep ind 2000
de metri n altitudine.
Cel mai nalt vrf al ntregului lan Carpatic este vrful Gerlachovsk,2.655 m, n Slovacia - Munii
Tatra. n Polonia, cel mai nalt vrf estevrful Rysy (2.499 m), n Ungaria, cea mai nalt altitudine se
nregistreaz n vrful Kkes, de 1.014 m, n Ucraina cel mai nalt esteVrful Hovrla (2.061 m), iar
n Romnia este vrful Moldoveanu, 2.544 m, situat n Munii Fgra din Carpaii Meridionali.
Spre deosebire de Alpi, Carpaii au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezint sub
forma unor suprafee ntinse, acoperite cu pajiti. Carpailor le aparine i cel mai mare lan vulcanic
din Europa. Alturi de rocile cristaline i eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care
dau un relief cu pante domoale.
Clima Carpailor este continental, precipitaiile cresc n raport cu altitudinea iar vegetaia este
dispus n etaje (pajiti alpine sus, pduri de conifere i fget pe pante i pe nl imile mai mici). Din
munii Carpai izvorsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Mureul, Oltul .a.