FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2008

Neptun, 15-19 iunie 2008

Cod lucrare: S3-24-ro

Managementul mentenantei instalatiilor energetice utilizand sistemele de

telecomunicatii pe fibra optica
The maintenance management for the power installations, using the fibres
optic telecommunication systems

Ioan P. VIZITEU (1)

Ion NEDELCU (2)
Maria VIZITEU (3)
(1) Chief engineer of TELETRANS, Bacau Agency & Prof. univ. dr.ing. Bacau University
(2) General Director of TELETRANS SA
(3) Master engineer, Post-Graduate INPG Grenoble, France

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2008

Neptun, 15-19 iunie 2008

Abstract
Infrastructurile de fibra optica (fo) relalizate la nivel Transelectrica, dar nu numai permit o foarte mare paleta de
aplicatii care sa furnizeze inclusiv decisii pentru echipele de conducere ale sucursalelor si implicit pentru personalul de
specialitate existent la nivelul centrelor de exploatare. Una dintre aplicatiile posibile este cea de management a
instalatiilor de energetice fie ele din zonatransportului fie din cele ale distributiei si productiei , conditie principala fiind
aceea de existenta a unei infrastructuri adecvate de fo. Este evident ca astfel de aplicatii pot exista si la nivelul filialelor
de service si mentenanta.
Lucrarea de fata isi propune sa ofere un instrument pentru conducatorii implicati in procesul de mentenanta atat sub
aspectul calitativ al acestuia cat si sub aspectul duratei optime de inerventie cu conditia asigurarii nivelului de fiabilitate
impus de importanta pe care o are instalatia respectiva in structura de retea.
Sunt prezentate posibilitatile de stabilire a:
Calitatii actului de conducere a procesului de mentenan
Calitii procesului de mentenan
Duratelor optime dintre interveniile succesive
Pelcand de la o structura fizica de retea de fo existenta in conjunctie cu aplicatia deja functionala Reliability Centated
Maintenance-RCM.

2. Aplicatii si infrastructuri existente

2.1 Aplicatia utilizata in prezent
La nivelul companiei Transelectrica exista aplicatia RCM, Mentenanta Centrata pe Fiabilitate, usor depasita pe care o
folosesc sucursalele de transport in conducerea procesului de mentenanta. Structura moduluilui principal al RCM este
prezentat in fig.1

I
N
S
T
A
L
A
T
I
I
E
N
E
R
G
E
T
I
C
E

DISPATCH

DIMPEQ
ALGORITHMS
IMPORTANCE
TECHNICAL
EQUIPMENT

CONDITION

INTERFACE

IMPORTANCE

TECHMAIN

INTERFACE

EQUIPMENT
IMPORTANCE

DATA FROM
ROMANIAN DISPATCH

MEASUREMENTS &
TECHNICALCONDITION
INTERFACE
IN

MAINTENANCE
PLAN

Practic {RCM] se introduc date despre echipamente (transformatoare si autotransformatoare, compensatoare, bare
colectoare, linii, intrerupatoare, separatoare, descarcatoare, cable etc) Prin interfetele pentru echipamente si pentru
masuratori datele sunt preluate din niste fisiere excel si convertite pentru ca pe baza unor algoritme sa se stabileasca
2

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2008

Neptun, 15-19 iunie 2008
conditiile tehnice. Corelat cu acestea sunt transmise de catre dispecer informatii privind importanta pe care o ocupa in
structura de retea elementul/echipamentul respectiv. Se obtine in final planul de mentenanta pe o perioada determinata.
Daca sunt introduse ecipamentele intr-o intreaga zona (sucursala) se obtine planul de mentenanta al zonei respective.
2.2. Infrastructura de fibra optica
Teletrans SA asigura operarea si mentenanta retelelor de Tc si a sistemelor informatice si de proces proprietate
aleTranselectrica SA pentru o retea de FO de cca 4000 km (OPGW si OPUG, Sistemele de transmisiuni pe fibra
optica DWDM, SDH, PDH, Sisteme de sincronizare pentru retelele de transmisiuni pe fo, Platforme de management
pentru sistemele de transmisiuni, Platformele de management pentru fibra optica (ACOL).
Infrastructurile SDH, PDH existente pe fo ( Reteaua de FO a TRANSELECTRICA) precum si reteaua DWDM precum
si WAN-urile existente la nivelul sucursalelor ( WAN-ul pentru zona de est a tarii este prezentat in fig2.) pot fi utilizate
pentru un sistem de Managenent al Instalatiilor Energetice.
La momentul de fata [VIZI-07] infrastructura de fo este folosita doar pentru realizatrea sistemului de
teleprotectie/teledeclansare.

Printr-o astfel de infrastructura ar trebui transmise imediat urmatoarele date:

- Buletinele rezultate in urma lucrarilor de mentenantasi completate pe terminalele din statii in formatul
cerut de apliocatie
- functionarile la defecte ale echipamentelor
- modul de actionare (corect/incorect, actionare intempeztiva, refuz)stabilit in urma analizelor realizate de
personalul tehnic specializat in analize de incident
- modul de functionare rezultat in urma probele functionaleperiodice
Pe baza unor algoritmo prezentate mai jos pet fi obtinute la iesire:
- un jurnal al lucrarilor de mentenanta cu care sa fie updatat planul de mentenanta anual
- punctele slabe , unde sunt necesare interventii mai rapide sau mai lente in functie de gravitate si
importanta elementului in cauza in structura de retea
3

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2008

-

Neptun, 15-19 iunie 2008

necesitatea realizarii unor eventuale redundante

3. Algotitme
3.1.Algoritm pentru determinarea calitatii actului de conducere a procesului de mentenan
Disponibilitatea A(t) ca mrime privit sub aspectul combinat dintre mentenabilitate [MOR 92],
mentenan i fiabilitate:

A( t ) R( t ) F( t ) M( t r )
cu:

M( t r ) 1 e tr

(1)

- mentenabilitatea

- nonfiabilitatea,
F( t ) 1 R( t )
tr
- timpul de repunere n funcie a instalaiei,
permite aprecierea calitii managementului actului de mentenan.
Pentru instalaiile de electroenergetice intensitatea de reparare , ar trebui dat de furnizor, calculul su de ctre acesta
trebuind s fie fcut dup relaia [GEBA 84]:

1
MTR

(2)
k

cu:

MTR

n1 1t 1 n 2 2 t 2 n k k t k

n1 1 n 2 2 n k k

ni i t i
i1
k

(3)

ni i
i1

unde:
ni - numrul de componente de acelai tip ale echipamentului;
i - intensitatea de defectare a acestui tip de componente;
ti - timpul mediu, apreciat de furnizor, pentru nlturarea defeciunii unei componente din grupul ni (luat din normele de
montaj).
Cu aceste valori se calculeaz A 0 ( t )
Pe baza observaiilor [VIZI-04] din exploatare, n timpul a "m" aciuni de mentenan, media timpului de reparare,
MTR, are expresia:
(4)
t t t
1 m
1
2
m
MTR

ti
m
m i 1
Cu aceste valori se calculeaz A m ( t )
Managerul procesului de exploatare i ntreinere a
echipamentului, fcnd comparaie ntre valorile obinute pentru A( t ) , va avea informaii despre calitatea coordonrii
procesului de mentenan. Astfel, diferena disponibilitilor obinute determin un ecart:
A 0 (t ) A m (t )
(5)
care reflect calitatea procesului de conducere a aciunilor de mentenan.
Dac acest ecart este mare, el se traduce prin:
- fie o organizare defectuoas a formaiilor;
- fie o dotare insuficient ca volum sau nivel tehnologic;
- fie o instruire necorespunztoare;
- fie chiar lipsa calificrii;
- fie o foarte mare vitez de degradare a echipamentului
4

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2008

Neptun, 15-19 iunie 2008
Pentru instalaiile de protecie
A = P + QM
P
- reprezentnd probabilitatea de funcionare neeronat a proteciei;
Q
- reprezentnd probabilitatea ca protecia s comunice rspunsuri eronate
valorile lor putnd fi determinate cu relaiile FRE [VIZI 92/3]

(6)

3.2.Algoritm pentru determinarea calitii procesului de mentenan

Se propune, pentru aprecierea calitii lucrrilor de ntreinere un indicator. Acesta, pe lng posibilitatea analizei
calitii lucrrilor de mentenan [CAR 94/2], ne poate da informaii i cu privire la momentul cnd se poate renuna la
o instalaie:
Fie
Qm = QpQa
(7)
indicatorul calitii lucrrilor de mentenan al instalaiilor de protecie i automatizare,
unde:
Qp - reprezint indicatorul coeficienilor funcionali, ilustrnd, n ce msur coeficienii funcionali ai proteciilor i
automatizrilor (coeficient de revenire etc.), s-au mbuntit sau nu, dup efectuarea lucrrilor de mentenan. Expresia
sa este:
i

k j (0) i

(8)

j
k j (m)
Se folosete raportul k j (m ) k j (0 ) , n cazul n care, dup lucrrile de mentenan se dorete s se obin
k i (m)
Qp

i k i (0)

coeficieni funcionali, avnd valori mai mici dect cei de referin dai prin norme, deci k j (m ) k j (0 )
(9)
Se folosete raportul k j ( 0 ) k j (m) n cazul n care dup lucrrile de mentenan se dorete s se obin
coeficieni funcionali avnd valori mai mari dect cei de referin dai prin norme, deci
(10)
k j (m) k j ( 0 )
Aadar, dac valorile de referin ale coeficienilor funcionali ai instalaiilor n cauz sunt k i ( 0 ) , ei mbuntindu-se
dup efectuarea lucrrilor de mentenan cnd capt valorile k i (m) , indicatorul Qp se obine din produsul rapoartelor
supraunitare existente ntre cele dou mrimi aflate la puterile i i i ntre care exist relaia:

i i 1

(11)

Coeficienii de pondere i i i se stabilesc n funcie de experiena de exploatare, ei reflectnd ponderea diverilor

coeficieni funcionali ai proteciilor n raport cu ceilali coeficieni.
Qa - reprezint factorul de atenuare a principalelor mrimi perturbatoare, ilustrnd n ce msur factorii perturbatori
(umiditate, temperatur, influena cmpurilor, etc.) s-au mbuntit dup efectuarea lucrrilor de mentenan

cu

k (0) i
k (m)
Q a s r
s k s (m)
r k r (0)
s r 1
s

(12)

n care:

k s ( 0 ) - este parametrul perturbator limit acceptat;

k s (m) - este parametrul perturbator dup intervenie;

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2008

Neptun, 15-19 iunie 2008
Variaia lui Qm n funcie de timpul de via al echipamentului este prezentat n figura 6.8.
tv - este momentul n care echipamentul ar trebui vndut, chiar dac la un pre foarte sczut deoarece n foarte scurt timp
parametrii si nu mai pot fi meninui(refcui)
nici prin lucrri de mentenan;
Qm
tr - momentul n care echipamentul ar trebui
retras din exploatare, funcionarea sa
1,4
nemaiprezentnd nici securitate, nici
credibilitate.

Studiu de caz
Se consider o protecie maximal de
tv
tr
curent, cu blocaj voltmetric situat ntr-o cabin
de relee, n care se execut lucrri de
Figura 6.8 Variaia indicatorului calitii procesului de mentenan
mentenan. n cazul releelor maximale de
curent Ki(0)=0,85 (coeficient de revenire), dup
lucrrile de mentenan acesta este Ki(m)=0,86. Pentru releele minimale de tensiune Ku(0)=1,15; Ku(m)=1,08.
Umiditatea Kv(0)=70%, dup lucrrile de mentenan Kv(m)=63%, iar temperatura Kt(0)=100C i Kt(m)=160C. Din
experiena de exploatare i ntreinere, se apreciaz c: i u v t 0,5 .
Indicatorul calitii procesului de mentenan este:

k (m)
Qp i
k i ( 0)

0,5

k ( 0)
u
k u (m)

0,5

k (m)
v
k v ( 0)

0,5

k (m)
t
k t ( 0)

0,5

1,384

Deci lucrrile de ntreinere au fost bine executate.

3.3. Algoritm pentru stabilirea duratelor optime dintre dou intervenii succesive
Corectitudinea stabilirii periodicitii verificrilor proteciilor se poate face dac se dispune de date statistice, din
exploatare, pe baza crora se pot calcula indicatorii de fiabilitate operaional ai instalaiei i durata optim de
funcionare ntre dou verificri succesive.
Indicatorii de fiabilitate[VIZI 95/6] , pentru tipul de protecie sau automatizare considerat se vor calcula separat,
pentru fiecare surs de insucces: acionri intempestive i refuzuri n funcionare.
Aceti indicatori, n ipoteza admiterii funciei de repartiie exponenial (=constant) sunt prezentai mai jos:

Indicatori de fiabilitate
Intensitatea de defectare

Acionri intempestive

int ( t )

Probabilitatea medie de succes

n int ( t t ) n int ( t )

N(0 ) nint (t ) t

Rint ( t ) e int ( t )t
int ( t ) t
Q int ( t )
2

Probabilitatea medie de insucces

Refuzuri de funcionare

ref ( t )

n ref ( t t ) n ref ( t )

N(0) nref ( t) t

Rref ( t ) e ref ( t ) t
ref ( t ) t
Q ref ( t )
2

Tabel. Indicatorii de fiabilitate funcie de sursele de insucces

Dac riscul limit acceptat pentru acionrile false este Qint.lim, iar cel puin pentru refuzuri este Qref.lim timpii dintre dou
verificri succesive rezult din relaiile:

2 Q int.lim
int
2 Q ref.lim

ref

t optim1

(6.43)

t optim2

(6.44)

t optim min t optim1, t optim2

Acest interval de timp se compar cu timpii dai prin norme t:

6

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2008

Dac t optim t

Neptun, 15-19 iunie 2008

- lucrrile de mentenan trebuie efectuate cu o frecven mai mare dect cea dat prin norme.

Dac t optim t
- lucrrile de mentenan pot fi efectuate cu o frecven mai mica dect cea dat de norme.
n mod foarte riguros, relaiile probabilitilor din tabelul de mai sus sunt cele date de relaiile 2.33 i 2.34

4.Conclusions
In momentul de fata Transelectrica dispune de o retea de fo puternica si robusta care poate permite realizarea
de unor sisteme e aplicatii manageriale cu scopul obtinerii atat a unei performante fiabilistice ridicate cat si
pentru expoatarea in conditii de maxima eficienta a retelei electrice. Lucrarea propune trei algoritme care pe
baza datelor obtinute din statiile de transformare prin reteaua de fo (buletinele rezultate in urma lucrarilor de
mentenantasi completate pe terminalele din statii in formatul cerut de apliocatie; functionarile la defecte ale
echipamentelor; modul de actionare (corect/incorect, actionare intempeztiva, refuz)stabilit in urma analizelor
realizate de personalul tehnic specializat in analize de incident; modul de functionare rezultat in urma probele
functionale periodice) permite obtinerea: unui jurnal al lucrarilor de mentenanta cu care sa fie updatat planul
de mentenanta anual , a punctele slabe , unde sunt necesare interventii mai rapide sau mai lente in functie de
gravitate si importanta elementului in cauza in structura de retea, necesitatea realizarii unor eventuale
redundante sau modernizari

5.Bibliografie
[VIZI-04]- Ioan P Viziteu (2004) FIABILITATEA INSTALATIILOR DE PROTECTIE SI AUTOMATIZARE IN
SISTEMELE ELECTROENERGETICE Teorie aplicatii - , Editura Tehnica Info Chisinau , ISBN 63-232-7,
250pagini
[VIZI-04]-Ion NEDELCU, Ioan P. VIZITEU, Maria VIZITEU- WIDE AREA PROTECTION USING
FIBER OPTIC INFRASTRUCTURE OF TRANSELECTRICA
[RCM]-Reliability Centrated Maintenance TECHMAIN
[MOR 92] - Allain Moriu G -Action methodology for dependability studies of sistems, Electricite de France, iulie
1992 pag.80
[VIZI 92/3] - Ioan Viziteu - Aspecte ale modelrii matematice a fiabilitii releelor de distana - Sesiunea
jubiliara 80 de ani de nvmnt electrotehnic la Iai - Seciunea - Tehnici noi n conducerea reelelor de
distribuie - Iai - 1992 pag.
[VIZI 95/6] - Ioan Viziteu, dr. Cornelia Ivacu. Mentenana preventiv i creterea eficientei instalaiilor de
protecie prin relee - Revista energetica - seria B- septembrie-octombrie 1995 pag.252