Sunteți pe pagina 1din 20
SINGUR PE LUME Capitolele 1 - 3 G romare dens | 1Spoamive 2012 HECTOR MALOT 1.1830 0.1907 Desi a scris peste 70 de volume, scritorul este renumit pentru romanul "Sens famille’, tilu tadus la noi ca “Singur pe lume’ Romanul a fost tipérit pentru prima oaré in anul 1878 de editura care a editat romanele lui Jules Veme $i a cunoscut mai multe ecranizari. Pentru acest roman, Hector Malot a primit premiul Academiei Franceze. Citeste mai multe despre biografia lui Hector Malot ! Singur pe lume de Hector Malot Prima parte Capitolul | in sat Rémi igi aminteste cum, pand la opt ani, nu a stiut c& este segreeune Singur pe lume. De mic copil a crezut c& aceea care il ingnjea cu mutta dragoste, tusa Barberin, este mama lul Nu-| vazuse niciodata pe barbatul tugei Barberin, despre care credea ca este tatal sau Acesia era cioplitor in piatré si muncea la Paris. Intt-o zi, insa, vine la ei acasa, in satul Chavanon, un om care le spune ca barbatul fusese accidentat la munca. Nu trebuia s4 se afle acolo unde avusese loc accidentul, asa ca antreprenorul refuza sa ji plateasca orice despagubire Totusi, voia sa idea pe antreprenor in judecat, ca sa obtina o pensie, sii cerea bani tusai pentru proces. Tusa Barberin incepe sa ii trimita bani barbatului ei pana cind nu mai are de unde. La cererea lui vinde si vaca, dar degeaba. Capitolul II Barberin Dupa o vreme, se vezesc cu barbatul schilodit acasa, iar acesta se poarta foarte rece si aspru cu Rémi, Copilul se mird ca tatal sau se poarta asa cu el, dar dupa ‘cina se supune si se duce imediat la culcare. Nu poate adormi si aude discutia Gintre tusa Barberin si barbatul ei. Afla c& acesta il gasise abandonat la poarta unei gradini si il luase acas&. Fiinde& avea scutece marginite cu dantele, nu lisase si fie dat la orfelinat Se gindise cd parintii erau bogati si o s&-! caute pana la urma, iar el va primi o recompensa grasa fiindea La ingrijit Tusa Barberin avea un bebelus de trei luni si il primise cu drag la sAnul ei si pe Rémi. Dupa o vreme fiul ei murse si Rémi rmasese singurul ei copil. Dezamagit cd nu cAstigase nimic de pe urma copiluiui, pe care nu i cdutase rimeri, Barberini scrisese femeii, de la Paris, s duca copilul la orfeiinat, dar ea Tu se Indurase. Acum, cand nu mai are nici de munca, nici bani, nici vaca, Barberin e hotdrat s& scape de Rémi Capitolul Ill Trupa lui signor Vitalis Barberin il ia cu el pe Rémi la cafeneaua hanului Notre-Dame. In timp ce barbatul vorbeste cu patronul cafenele, privinie balatulul sunt atrase de un batran cu barba alba si cu imbracaminte ciudaté. Sub scaunul sau stéteau ghemuiti trei cini, unul alb, unul negru si unul ari. Barberin li spune patranului cafenele! ca vrea ca primarul sé ajute sa ceara dela orfelinat o pensie pentru intretinerea lui Rémi. Batranul de la masa ji spune ca nu va obtine niciodata pensia pe care o doreste si ji propune sé il ia pe baiat cu chirie. Urma sa faca parte din trupa lui. Signor Vitalis isi prezinta trupa: Sufletel, 0 maimut& ce stdtuse para atunci ascuns& sub cojocul lui, Capi sau Capitano — cAtelul alb, Zerbino — catelul negru si Dolce — cAtelusa gri. Fiecare stie sa facd ceva pentru a distra publicul. Signor Vitalis are ins& nevoie si de un baielel care ‘sa joace rolul unui prostul, pentru a pune in evidenté desteptaciunea animalelor bil De aceea, il inchinaza pe Rémi. Capitolul IV Casa parinteasca A doua Zi, in lipsa mamei Barberin, soseste signor Vitalis sf il ia pe Rémi de la Barberin. Baiatul tocmai se afla coltigorul lui de grdina, unde plantase in secret niste napi, legume aproape necunoscute in satul lor. Vitalis fi plateste lui Barberin 40 de franc si jlia pe Remi cu el. E intelegator si ii alina cum poate durerea ca se desparte de aceea pe care si acum o socotea mama lui, c& a ramas singur pe lume. li las’ sd se odihneascd, atunci cand oboseste, faicdndu-i semn lui Capi sa pazeasc’. Cand ajung pe creasta muntelui, Rémi o vede pentru ultima oara pe tusa Barberin, apo continua sa mearga, supravegheat de Capi si Zerbino. ‘Sngxr pe ne Capitolul V La drum Vitalis, ca un om de treabai ce era, fi explica pe drum lui Rémi ca, daca nu il ua el, ajungea cu siguranta la orfelinat. Chiar daca aceea céreia li spunea mama voia sa i ind in continuare acolo, nu ar fi putut s4 0 facd fara acordul barbatului ei Acesta, la randul lui, poate nu era asa rau cum prea, dar era schilod, nu mai putea munci si nu mai avea cu ce SA creasc un copil care nici nu era al lui. Deci, inviaté nu poli sa faci intotdeauna ceea ce ai vrea. Incet, incet, baiatul oboseste. Ca si-i dea un imbold sa-si adune fortele si sa mearga mai departe, Vitalis fi spune cA, odata ajunsi in targul Ussel va avea haine noi. ji va cumpara pantofi cu ‘inte, pantaloni de catifea, o hain si palarie Hainele ji trebuiau ca s joace teatru. Rémi este incdntat, dar merge din ce ince mai greu, caci incepuse ploaia care i inghefase si i ingreunase hainele. Trupa opreste intr-un sat si gaseste cu greu adapost, la un taran mai milos, intr-un hambar. Pe drum, Zerbino sterpelise 0 coaji de paine dintr-o casi. Seara, Vitalis se pregateste s& mparta painea pe care o aveau drept cind. li spune hotului c& nu va manca in acea seara, iar bielUl caine inlelege imediat si pleacd scancind sa se bage sub fan. Dupa ce mananca, se culca si ceilatt in fan. Capi vine nga Rémi, care plangea incetigor, ii linge mana, apoi pune laba pe mana iui, in semn de prietenie. Capitolul VI Debutul meu ungi la Ussel, Vitalis se tine de cuvant si fi cumpara lui Rémi ceea ce i ‘omisese. E drept cA hainele erau cam roase si decolorate, dar baiatul e ultumit. Se mira numai cd batranul i scurteaza pantalonii pani la genunchi, dupa oda italiana. Vitalis ii expica faptul cd joacd teatru, sunt comedianti si ca trebuie i atraga atentia tuturor prin infatisarea lor, caci in via aparenta este uneon ataratoare. ttalis fi explica apoi baiatului ca in ziua urmatcare va debuta in piesa de teatru ervitorul domnului Suffetel sau Cel mai prost nu-i cel care credefi. Rémi urma i joace rolul unui baiat de la fara, angajat de domnul Sufletel in locul vechiului si tranului servitor Capi. Taranusul nu stie nimic si se mira de toate, nu ste sa anjeze tacémurile, nici la ce foloseste un servet. Domnul Sufiete! se infurie si i ata el pana la urmé toate acestea, um Rémi nu stie cu adevarat toate acele lucruri, joacé foarte natural rolul, iar ectatorii si Vitalis sunt foarte muttumit Capitolul Vil invat sa citese Parea cA Rémi nu mai e chiar asa singur pe lume. ‘Slapanul Siu, signor Vitalis, statea adesea cu el de vorba, in timp ce mergeau impreuna cu cellait! comedianti, Sufletel, Capi, Zerbino si Dolce. Odata, dintr-o discutie reiese ca baiatul nu stie s& citeasca, dar doreste asta si are destula vointa pentru a invata. Vitalis ‘sapa cu Cutitul pe niste placute de lemn literele alfabetului, Sa iar Rémi le invata, cot la cot cu Capi. Dupa un timp, Capi stie s& aleaga placutele cu literele ce ii formeaza numele, in timp. ce colegul sau esie capabil sa citeasca din carti. in acelasi fel, Remi invata s8 citeasca notele muzicale, spre marea bucurie a lui signor Vitalis. Capitolul Vill Peste munti si prin vai Trupa de comedianti strabate 0 parte din sudul Frantei. in drumurile lor, Vitalis indeamna mereu pe Rémi sA invele, spre a ajunge pe trepte sociale tot mai inaite, aga cum fusese el. Aceasta afirmatic, impreund cu aceea ca in tinerete il cunoscuse pe Murat, regele Neapolelui, ii trezesc curiozitatea baiatului. El se intreaba in sinea lui cine fusese stapAnul lui in tinerele si cum de ajunsese un comediant ambulant la batranete. Capitolul IX Uriagul cu cizme de sapte poste Cand ajung la Bordeaux, Rémi vede corabii pentru prima oara si afl numele lor de la Vitalis. Dupa un numar destul de mare de reprezentati, pleaca spre Pau | trebuie sd strabata landa, intinderi nesfarsite de cdmpuri necutivate intr-o seara, Rémi se urci pe un damb, ca sa vada daca nu se zaresc luminile vreunui sat. Nu se vad, in schimb, la Intoarcere, vee o dihanie ce se apropia de el sarind prin intunentc. Se spene si o ia la fuga. Cand ajunge la Vitalis, in acelasi timp cu ceea ce parea o fiinta ciudaté cu czme uriase , descopera ca era un localnic, ce umbla pe picioroange, asa cum era obiceiul pe acolo, ca s& nu se infunde in zonele mlastnoase. Capitolul X in fata justitiei Comediantii petrec iama la Pau, unde le merge bine. La inceputul primaveri pleacé la Toulouse, unde sperau s& le mearg’ la fel de bine, fiindca era un oras mare si puteau da multe reprezentatii. Din pacate, Vitalis intr& in conflict cu un sergent si, nu numai atat, dar i siloveste, fiindca acesta il ovise pe Remi Batranul este dus la inchisoare, iar la judecati este pedepsit cu doua luni de inchisoare. Remi, speriat, se simte iar singur pe lume. Capitolul XI Pe vas Remi simte si mai bine ca a ramas iar singur pe lume c&nd hangiul il alunga, afland ca Vitalis va sta doua luni la inchisoare. Baiatul ia cei trei caini si maimuta si pleaca, avand numai unsprezece parale in buzunar. Banii se duc repede pe paine. Sunt izgoniti dintr-un sat in altul. Ajunsi pe malul unei ape, ca s& uite de foame, Remi se pune pe céantat, iar bietii caini pe dansat. De pe un vas ii admira un baiat si mama acestuia. Baiatul, Arthur, parea bolnav, era culcat pe spate si legat de o ‘Singur pe lume scandura. Comediantii sunt poftiti pe vas, iar Remi povesteste ce li s-a intamplat Doamna, mama lui Arthur, ti pofteste la mas&, apoi, la cererea lui Arthur, fi propune lui Remi s@ ramana cu totii pe vas pana cand Vitalis va iesi din ‘inchisoare. Capitolul Xl Primul meu prieten Doamna Milligan, mama lui Arthur, era englezoaica si vaduva. Nu fl avea decat pe Arthur, caci primul ei copil disparuse mai demult, in imprejurari mistericase. Cumnatul ei, James Milligan, fratele sotului ei, il cdutase, dar nu reusise s8-l gaseasca. Asta ar fi putut sa fie fn folosul lui, caci l-ar fi mostenit pe fratele sau, dacd doamna lilligan nu Far fi nascut pe Arthur la sapte luni dupa moartea sotului ei. Arthur era foarte bolnav, de aceea trebuia sa stea culcat tot timpul. Ca sa nu se plictiseasca, s-au stabilit pe un vas, numit Lebada, cu care urma sa cutreiere apele Frantei Micul bolnav avea ore de studiu, cu mama sa. Nu prea ii ardea de invatat, era mereu neatent. Remi il ajuta s invete, invatdnd si el alSturi de Arthur. Capitolul Xill Copil gasit Se apropia timpul eliberarii lui Vitalis. Arthur si mama lui fi propun lui Remi si ramana la ei, sa invete alaturi de Arthur. Baiatul accepta, dar doamna Milligan ii spune c& va trebui s& primeasc& acordul lui signor Vitalis si al parintilor lui. Remi este ingrozit la gandul ca vor afla ca este un "copil gasit”. Remi isi facea griji degeaba. Vitalis soseste si nu este de acord ca baiatul s& ramana cu cei doi. Socoteste cA el jl va putea pregati mai bine pentru viata. Totusi, doamna Milligan isi mentine intentia de a le scrie parintilor baiatului Capitolul XIV Zapada si lupi Trupa de comedianti isi reia viata nomada. La sfarsitul t ajunga de la Dijon la Paris, unde ar fi putut da reprezentat Pe un drum pustiu sunt surprinsi de ninsoare. Gasesc in cale 0 coliba in care se adapostesc, ba chiar reusesc sa faca si putin foc. Mancarea li se termina, iar intr-o noapte vin lupii si fi iau pe Zerbino si pe Dolce, care iesisera afara. Inspaimantat, Sufletel fuge intr-un copac $i sta toata noaptea acolo. Dimineat& il dau jos si abia reusesc sa-l incalzeasca mnei, trebuia iin timpul iernii. Capitolul XV Domnul Sufletel Sufletel se imbolnaveste grav de pneumonie. Doctorul din satul in care se oprisera il trateaza, dar bietul animal nu rezista. Vitalis si Remi se duc sa dea o reprezentatie numai ei doi si Capi, cdci nu mai aveau bani deloc si trebuia s4 plateasca hangiului. Cand se intorc, il gasesc pe Sufletel mort. Cu ultimele puteri isi trasese pe el costumul de scen’. Capitolul XVI Sosirea la Paris Signor Vitais, Rémi si Capi isi continua drumul spre Paris, Era frig, drumurle erau inzipezite, vantul sula cu putere, erau Uzi $I flamanzi, dar mergeau fara oprire. Arareori se opreau pe la vreo sténa si, daca baiatul avea noroc, primea de baut lapte de oaie jin apropierea Parisului, Vitalis ii spune lui Rémi ca se vor despaiti pana se va sfarsi iama. El va da ledii de muzica copiilor italieni care canta pe strada si va dresa doi cAini care si ji inlocuiascA pe Zerbino si pe Dolce. Rémi va merge la un padrone care il va pune si fie céntiret la harpdi, ca $i alti copii Hotararea pare buna, pentru acele imprejurari, dar pe baiat jl doare sufletul ca va rmane iar singur pe lume. Capitolul XVII Un padrone din strada Lourcine in cartierul sdrac unde ajung, Rémi vede ca Parisul este urdt, inghesuit si murder, nu asa cum sil inchipuise el, cu copaci de aur si case de marmurd. Vitalis il duce intr-o cas& mucegaita si intunecoasa, unde locuia Garofoli, cel la care ar fi urmat sa ramana. Garofoli nu era acas&, iar Vitalis pleac& pentru scurt timp. Remi rimane cu un baietel, Mattia, care supraveghea fierberea unei oale cu supa. Oala avea capacul incuiat cu lacaitul si un tubulet sublire prin care sa ias& aburil. Mattia povesteste ca Garofoli trimitea baietii sa cante sau sa cerseasca si le fixa 0 suma cu care trebuia sé vina acasa seara. Dacd nu reuseau sa adune suma, pentru fiecare ban care lipsea baiatul respectiv primea céte o lovitura de bici sau i se reinea din mancare. Pe Mattia, Garofoli il lovise cu 0 bata in cap si acum avea junghiuri si dureri mari, avea capul umflat, buzele vinete si fata galbena. Garofoli soseste acasa si incep sa vina si copiii. Cinci dintre ei nu adusesera toat suma fiat’, asa cA Garofali i pune pe un baiat sai loveasca tare cu biciul Tocmai cand unul dintre ei urla de durere, soseste Vitalis. Cand vede cum trata Garofoli copiii, lia pe Rémi si pleacd repede de acolo. Capitolul XVIII Carierele de piatra de la Gentilly in strada, Vitalis ji spune baiatului c&, in plind ian, nu au nici un ban, nimic de mAncare si nici ad&post. Poresc spre Gentily, la o carierA de piatré unde isi gasise adapost altadaté. Pe drum,Rémi descopera cA batrdnul este bolnav, tremura tot timpul, iar mainile ii ardeau. Cai doi gregesc drumul in intunericul noptii de iama. Dupa ce r&tcesc mult tmp prin frig, ajung la cariera de piatré, dar aceasta fusese inchisi cu un zid de jur imprejur. Se intorc spre Paris, Vitals fiind hotardt sa mearga la un post de politie spre af trimisi la un adapost. La marginea orasulul, insa, il jasa puterile Batranul, copilul gi c@inele se aseaza Kinga un gard, pe o grimada de balegar. Baiatul aduce paie si cei trei se culoa in ele, Rém lipit de signor Vitalis si cu Capi asezat deasupra lui. Frigui li amorteste, apol baiatul nu mai stie de el. XIX Liza Rémi se trezeste intr-un pat, int-o camera incaibita, inconjurat de cativa copii si un barbat. Erau gradinarul, la a carui poarta se culcasera, si copili lui. Rémi afla ca Vitalis murise, iar Capi mersese alaturi de el c&nd fusese luat de acolo. Dintre copii, cea mai apropiata de Rémi este micuta Liza, o fetita foarte isteata, de reo sase ani. Ea isi pierduse darul vorbirii cand avea veo doi ani, in uma unui soc, lar doctorii spusesera cd tot in uma unui soc isi va recapata graiul. Liza si cellalti il plac mut pe Rémi, iar grddinarul ji propune sa ramana la el si sa munceasca la gradind, alaturi de copii lui Reapare $i Capi, iar Remi affé, cu ajutorul poitiel, ca Vitalis fusese un mare cAntaret de opera, Carlo Balzani. Cand isi pierduse vocea, se retrasese din vata artistic si devenise comediant ambulant Capitolul XX Gradinar Rémi se Imbolnaveste de pneumonie. Gradinarul Acquin si toata familia lui il ingrijeste, este chemat si medicul, desi erau siraci, Boala dureazA mut, iar baiatul iese din casa abia odata cu sosirea primaverii. inti se plimba mut cu Liza, para prinde puter. apoi incepe si el sA munceasca in gradina, aldturi de ceilalti Toti il privesc pe noul gradinar ca pe un membrual familiei, a cu obligatii, dar si cu drepturi egale cu ale celorlaiti. Se jinteleg bine si Réminu se mai simte singur pe lume. in casa grddinatului se aflau cirli, pe care el le citeste cu mare interes. [i citeste si Lizel, apol o invata si pe ea $a citeasca, spre marea multumire a lui nenea Acquin. XX| Familia imprastiata Rémi este atat de fericit, incat isi spune ca asta nu poate sa dureze prea mult. intr- adevar, dupa vreo doi ani, vine o furluna cu grindina care distruge toata gradina. De pe urma fiorilor cultivate aici, nenea Acauin isi hranea copilasii, dar platea si ratele datorate pentru grdina si cas Nemaiavand cu ce plati, gradinarui ramane fara casa $i gradind si este inchis la ‘inchisoarea datoricilor pentru cinci ani. Copii sunt impartiti pe la unchii si matusile ce traiau prin diferite regiuni ale Frartei. Rémi ramAne iar singur pe lume. Hotraste s& colinde iar drumurile si s4 dea reprezentaiii, impreuna cu Capi i SA treac, rand pe rand, pe la copiii gradinarului, Liza, Etiennette, Alexis si Benjamin. Partea a doua Capitolul XXII inainte ! Inainte de a pardsi Parisul, Rémi trece si il vada pe gradinar, la inchisoare. Acesta ji da sfaturi bune si ji déruieste ceasornicul su de buzunar. Rémi isi ia harpa si bagajul si comand, pentru el si pentru Capi ‘“inainte 1” Pornesc spre Fontainebleau, unde se intaineste cu Mattia. Cersea in preajma unei biserici.fi spune lui Rémi c& Garofoli era la inchisoare, fiindo’ omordse un bdiat in bataie. li convinge sa il ia si pe el cu ei, aratdnd ca stie s4 cante la mai multe instrumente, sa danseze si allele, si pomesc cu toti inainte. Pe drum intalnesc o nunt&, unde cAnt& pentru cei care voiau sa danseze. dun o ‘suma frumoasa de bani siR&mi incepe sa viseze cum ii va face tusei Barberin ‘surpriza sa fi cumpere o vaca. Capitolul XXIII Orasul negra Baietii ajung la Varses, orag minier cu case negre, cai negri, copaci si oameni negri, din cauza prafului de crbune. Aici traia unchiul la care gasise adapost Alexis. Gasesc casa acestuia, dar unchiul si nepotul erau in mind, iar matusa nu se Indura s@-i opreasca la masa pe baiet Rémi si Mattia igi astampara foamea cu paine de la o brutirie, iar la ora sase il asteapt pe Alexis la iesirea din min. Unchiul spirgea cdrbunele cu tamacopul, iar Alexis impingea vagonetele cu catbuni pana la putul de unde carbunele era scos afara. Munca era grea si, uneori, se mai intamplau si accidente grave, cand exploda gazul orizu. Capitolul XXIV Vagonetar Unchiul Gaspard ji propusese lui Rémi sa ramana acolo, SA se faca miner, dar balatulul nu i pAcuse gandul sa impinga toata ziua vagonetul prin mina. Totusi, cnd Alexis se raneste la 0 mana si nu mai are voie SA munceasca un timp, se ofer s& ii tind locul. Mattia si Capi aveau sa mearga prin imprejurimile oragului, si dea reprezentatii Rémi munceste cu haricie in adancutile intunecoase ale pAmAntului. fh mind, oamenii nu vorbeau ore in sir si baiatul se bucura cand giseste un vagonetar vorbaret. In ciuda obiceiului, nu era un copil, ci un om baitran. Fusese dulgher in mina si, in urma unui accident, nu mai puluse sd lucreze. Cand compania unde lucrase daduse faliment, ramasese fara pensie si se reintorsese in mina, ca vagonetar. Stia foarte multe lucruri, stétuse pe Kinga ingineri si aflase mute, apoi citise si invatase singur. | se spunea Dascalul. Capitolul XXV Inundatia Intr-o zi, apa navaleste in mina. Primul care obsendi este Rémi, iar el fi spune unchiului Gaspard. Acesta siriga la ceilali mineri sa fuga. Grupul in care erau baiatul, unchiul, si afi patru, condus de Dascai, reuseste s& ajunga la scari si apoi -un refugiu. Aici isi sapa niste gauri in perete, ca s& alba unde isi sprijini picioare'e, apoi niste mici platforme, pe care sa stea asezati. Sapatul merge greu, caci niciunul nu mai avea témacopul cu care spargea carbunele in mina si folosesc carligele de la lamp. Minefii il aleg sef pe Dascal si ldrgesc platformele, ca sé stea culcati, apoi sting lampile, in afara de una, ca sa faca economie. Capitolul XXVI ingropati de vii Prinsi in capcané, inconjurati de apa si salvati de la inec de clopotul de aer ce se formase in refugiu, minerii se linistesc. Se ocup& acum de mancare si afl cA au doar 0 bucat de pdine si una de cAmat, pe care Carrory le tinuse in c&ciua. Avusese si Rémi un cot de paine in buzunarul pantalorilor, dar se terciuise din cawa ape. Dascalul hot&raste s& manance numai Rémi si Carrory, e! find cei mai tineri si mai putin rezistenfi. Gandurile negre ale oamenilor sunt alungate tot de Dascal, care face socoteala ca sunt la patruzeci de metri sub pamént si, in cAteva zile, salvatorii vor ajunge la ei Dupa un timp, nimeni nu stia ct, fiindcd nu aveau nici un ceas care s& mearga, incep s4 aud& zgomotele produse de cei care incercau sai salveze. Toate ‘orasele vecine trimisesera cai mai buni mineri sa ajute la salvare, caci, din cei o ‘suta cincizeci de oameni ce coborasera in mina, numai treizeci se intorsesera. Gei sase incep si sufere nu numai de foame, ci si de sete. Rémi coboara 3A ia apa, dar la intoarcere, Dascalul, care i infinsese mana sa-l ajute, aluneca si cade la fundulapel. Rémi sare inapol si se scufunda dupa el, salvandu-t viata. Capitolul XXVII Salvarea Timpul tece si salvatorii nu mai ajung. Painea se terminase demu si lampa e mai mut stinsa, pentru economie. Acum se sfarseste si Increderea ca vor fi salvati, cu toate incurajarile Dascalulul. Un miner se spovedeste in fata tuturor si isi cere iertare de la Dumnezeu. Un altul, Compayrou, marturiseste cé el era vinovat de furtul pentru care fusese condamnat la inchisoare pentru cinci ani un alt tavaras deal lor. Ceilalti mineri il judecd pe loc si hotarasc s4.1 izoleze, s nui mai dea nimeri_atentie. Compayrou se duce la marginea platformei, marginea se rupe, iar el cade in apa si se ineaca. Cei sase mineri ramasi incep s& aiureze pe intuneric, dar isi revin cand aud zgomote puternice. Fac schimb de semnale sonore cu salvatorii, apoi reugesc s& ‘comunice cu inginerul. Dupa un timp sunt scosi, in sfarsit afara. Statusera inchisi in mina timp de paisprezece zile. Din cei 0 suté douazeci de mineri, ei sunt singurit care au scapat Partea a doua Capitolul XXVIII Lectia de muzica Cu toate insistentele unchiului Gaspard si ale Dascalului, care il fac sé nu se mai simta singur pe lume, Rémi refuza sd ramana sa lucreze in mina li ia pe Matia si pe Capi si pomesc din nou la drum, Baieti merg cétre Clermont, cu gandul s& cénte prin stafiunile balneare, ca s4 mai inmulteascé banii stransi pentru vaea tusei Barberin. Pe drum, Rémi il in continuare pe Mattia atdt ct stia ¢l despre muzic’. Se hotarasc apoi s& mearga sa pliteasca o lectie de muzica in care sé afle tot ceea ce nu stiau. La Mende se duc la domnul Espinassous, care isi cistiga pdinea ca bairbier, dar era vestit ca muzician. Impresionat de felul in care canta Mattia la mai multe instrumente, vioara, clarinet, tompeta, barbierul li daruleste acestuia o carte, Teoria muzici ‘Singur ge hme Capitolul XXIX Vaca printului Baletli mai stréng ceva bani, asa cA le-ar fi ajuns pentru o vaca, dar se temeau sa nu fie inselati si sa li se dea o vaca proasta, fara lapte. Cénd ajung la Ussel, orasul in care Rémi jucase pentru prima oard intr-o reprezentatie, baietii se duc la un veterinar. Povestindui de ce voiau s& cumpere o vaca, il induioseaz’ si veterinarul le spune cd ji va ajuta. A doua zi, baieti cumpard o vacd mica, dar buna, aleasa de velerinar. Rémi si Mafia pornesc imediat c&tre Chavanon, dar pe drum vaca se sperie si fuge. Ei alearga dupa ea pana int-un sat, unde o opresc oamenii. Pe baieti insa, duc la inchisoare, banuindu-i c& ar fi furat vaca. La judecata, judecatorul se poarta bine cu ei, fiindca li cunosiea pe tusa Barbenn si pe barbatul el, iar despre Rémi citise in ziare cum fusese ingropat in mina de la Varses. Capitolul XXX Tusa Barberin A doua 2, de dimineata, baieti sunt eliberati, au vaca si pleaca spre tusa Barberin. Aceasta se bucuré mult de darul prmit, apoi Rémi povesteste prin cate trecuse de cénd plecase de acasé_ Duna aceea, tusa il spune lui Rémi cA aparuse familia sa, care se pare cA era bogata. Il plitisera pe Barberin s& mearga si il caute pe baiat. Capitolul XXXI Vechea gi noua familie Tusa Barberin jlindeamna pe Rémi s& plece imediat la Paris, sa isi caute familia. Mattia, ins8, ii spune cA mai frumos ar fi SA mearaa s&.i vada infai pe copii ui nenea Acquin. El il salvase de la moarte sil tratase ca pe un membru al familel, desi era un strain, in timp ce familia lui adevarata il abandonase Remi hotaraste sa mearga sa o vada pe Liza, lar celorlalti sa le scrie, pentru a afia vest! pe care s& | le spuna fetei. li cumpara 0 papusa mare, pentru care primeste de la fata o privire de neuitat. Capitolul XXXII Barberin Rémi fi povesteste Lizei, asa ca sa inteleaga biata fata prin ce trecuse de cand se despartiserd, si, mai ales, ca nu era singur pe lume, avea 0 familie care incepuse sa faca deja cautari pentru a aasi Baietii pleacd pe jos caitre Paris, canténd ca sé mai adune niste bani. Cand ajung, Remi il cauta pe Barbenn la toate cele trei gazde pe care le stia. La utima afla cA Barberin murise cu o saptamana in urma, la spital. Proprietareasa stia cel era in cautri dupa un copil, dar akceva nu ii spusese. Mai stia cA primise o scrisoare, dar nu stia de unde si de la cine. Mattia fi spune prietenului s4u si ramnd acolo, fiindca aceia care il pusesera pe Barberin sa il caute, nedumeriti ca nu da nici un semn de viata, vor veni si asa se vor intalni ‘sngur pe ume Capitolul Xxxill Cautari A doua zi, Rémi i scrie tusei Barberin. Baietii se duc apoi s&-| vada pe tatal Lizei, la inchisoarea datomicilor. Remmi fi povesteste despre Alexis si despre Liza, dar si cespre Barberin si ale sale cautar. Dupa cAteva zile, sosesc vesti de la tusa Barberin. Rémi afd ca aceia care trebuiau sa 1 gaseasca erau avocati de la o firma din Londra. Baiatul e uluit de faptul c, probabil, el este englez. Hotaraste sa plece in Anglia, unde Mattia fi va fi de mare ‘olos, findca intelege cateva cuvinte englezestl. Remi inca mai este bucuros, fiindcé tot timpul isi inchipuie ca familia ui cea bogata fi va ajuta pe toti cei care il ajutasera pe el: pe tusa Barberin, pe nenea Aquin, pe Mattia, pe Liza. Baietii iau vaporul de la Boulogne si, dupa o calatorie in care lui Mattia ii este foarte rau, ajung la Londra. Gasesc cu greu biroul avocattlor, iar Mattia fi face sa inteleaga pe cei de acolo cine este Rémi. Acesta este dus in fata unui barbat care vorbea franceza si care il supune unui adevarat interogatoriu, privindu-| in mod ciudat. Barbatul ii soune cA numele lui de familie este Driscoll si trimite cu ei un ‘om care sa-i conduc la casa familie’ lui Rémi Capitolul XXXIV Familia Driscoll Batranul care fi conducea fi urca intr-o trAsurd si urmeazA o lunga calatorie, prin locuri foarte murdare si urate. In timpul clatoriei lui Mattia i se pare c& batranul a numit cartierul spre care mergeau "cartier de hofi”. Rémi crede cA prietenul sau nu eles bine. Cei trei coboara intr-un loc cu case mizerabile, facute din scdnduri, ca niste hambare sau niste grajduri. Un polifist ii ajuté sé gaseasca locuinta familici Driscoll, aseménatoare cu celelalte case de pe acolo. in cas se afi mama, tata, bunicul si patru copii, doi baieti si doud fete. Toti sunt blonzi si sunt reci cu Rémi. Toti vorbesc numai engleza, cu exceptia tatlui, care vorbeste si franceza si le traduce celorialti vorbele baiatului Tatal i spune lui Rémi cuma ajuns el un copil gasit. 0 femeie care sperase c& se va csatori cu ea Lar fi furat dupa nastere si l.ar fi dus la Paris, unde Lar fi abendonat. in urma cu trei luni, femeia aflata pe moarte ar fi spus adevarul, iar el ar fi apelat pentru cular la firrna de avocati care se ocupa cu afacerile lui. Elera negustor ambulart, lar acum Remit is va relua locul in myjlacul familiel sale. Dupa cin, Driscoll ii duce pe bajeti la culcare, intr-una dintre cele doua cirute cu covitir aflate int-un sopron de Langa casa. Capitolul XXXv Cinsteste pe tatal si pe mama ta ‘Suparat si infricogat, céici nu aga visase el sf ji fie familia, Rémi nu poate s& adoaimé. intr-un farziu aude zgomot si vede ca in sopton intra pe furis Driscoll si doi oameni cu doua baloturi cu haine. Vine si mama, cu 0 foarfeca, si taie etichetele hainelor. Apoi refac balotunile si le pun intr-o ascunzatoare sub podea. A doua zi, cei doi baieti siau de vorba despre asta. Mattia nu dormise nici el si vazuse tolul. fi spune lui Rémi ca camenii aceia erau holi, dar si cd el e sigur ca Remi nu este copilul lor, flindca toti erau blonai, numa el nu. Capitolul XXXVI Coruperea lui Capi Rémi socoate c& nu mai este singur pe lume, totusi, si el si Mattia simt cA nu este lucru curat cu familia lui. Tatal ii timite la cAntat pe strézi, ca s& aduca bani acasa, dar il ia pe Capi ‘spunand ca va invala sa lucreze cu Allen si Ned, baietii lui ‘Se dovedeste insa ca il ase ca sa il tansforme intr-un hot Rémi ii spune lui Driscoll c& nu vrea ca bietul cAine s devina un hot sinici el nuva deveni asa ceva ‘Singer pe hime Capitolul XXXVII Frumoasele scutece au mintit, Rémi e uimit c& toata familia e rece cu el sil respinge si se intreaba de ce |-au mai cAutat. Aflé de la tusa Barberin cum ardtau hainele in care fusese gasit. ll pune la incercare pe Driscol,, dar acesta le descrie foarte exact Totusi, Mattia considera cé Driscoll a fost mai degraba cel care a furat copilui. El insist s& piece inapoi in Franta, dar Rémi spune c nu isi poate parasi familia. intr-o dimineata de duminica, toti sunt trimisi la plimbare si in odaie, Jang foc, rman numai Driscoll si Rémi. Apare un domn elegant, care ji pune baiatului o mutime de intrebari despre sanatatea si rezistenta lu fizica. Rémi crede c& domnul venise A. angajeze servitor, dar, dupa ce acesta pleacé, iI gaseste pe Mattia ascuns intr-o cSrut& din sopron. Auzise, fara stirea lor, tot ce vorbiserd. Driscoll si domnul cel elegant dupa intrevederea cu Rémi Domnul era James Miligan, cumnatul doamnei Milligan [si exprimase dezamagirea c4 Rémi fusese atat de razistent si sc4pase de pneumonia care i-ar fiucis pe alti, Intrebat de Driscoll despre nepotul su, Arthur, fi spusese ca fusese c&t pe-aci sé moard, dar il salvase doamna Miligan, cu ingrijrle ei. Spera totusi ca nepotul sa moara si sa nu [si faca nimeni aparitia, ca SA poata mosteni el averea familial Capitolul XXVIII Noptile de Craciun CAntand prin Londra, Rémi si Mattia il intéinesc pe Bob, vechi prieten cu Mattia. Facea numere de acrobatie cu doi prieteni alituri de niste muzicanti. Chiar inainte de Craciun muzicanti ii las bata, iar el ji roaga pe baieti sa vind s& cante la Teprezentatia de Craciun, cand se asteptau sa castige bani buni Baietii se duc cu drag la reprezentatie, dar faré Capi, de care Driscoll spusese ca are nevoie in ziua aceea, sa stea de pazé la carute, flindca va fi mare aglomeratie la térg. Sigur ca vor canta pana noaptea tarziu, Driscoll le spune baietilor sa vind la hanul ‘Marele stejar’, findca acolo se vor afla cu tot, Hanul se afia in plin cmp. ssi drumul era lung pana acolo, dar Rémi nu indrazneste sa spuna nimic, findca Driscoll nu admitea sa i se discute hotarérile Reprezentatia are mare succes $i tine pana noaptea tarziu, dar Mattia este ranit din greseald la un picior si nu poate pleca. Rémi se duce singur la han, dar acolo nu-i gaseste pe cei cautati, iar hangiul fi spune ca Driscoll i isase vorba sa vind in orasu Lewes. Rémi revine la Mattia, dar apare Capi, dus de sfoaré de un politist. Cainele il recunoaste, iar poitistu il aresteaza. Un barbat si un copil, insotit de acel cine, incercasera sa fure dintr-o biserica, si politistul credea ca Rémi ar fifost copilul respeciiv. Rémi aduce martori ca in noaptea aceea céntase la reprezentatie, dar judecdtorul hotardiste sa il transfere la alta inchisoare, in at oras, pana il prind pe hot XXXKIX Bob Ajutat de Bob si de Mattia, Rémi evadeaza din tren, de lang politistul care il insotea pe drumul ctre noua inchisoare. Deghizat in fermier, cu Capi vopsit in galben, Bob ii duce pe baieti la Littlehampton, la malul mari. Acolo i imbarc pe vasul fratelui sau, care avea sai duc inapoi in Franta. Capitolul XL Lebada Rémi nu se mai simte singur pe lume, fiindcd esie intovarasit de credinciosul sau prieten, Mattia. Cei doi prieteni ajung inapoi in Franta si hotarasc si meargi de-a lungul fluviilor si canelelor, pentru a regasi vasul doamnei Milligan, Lebaca. Dupa o vreme destul de indelungata, la Charenton dau de uma vaporului. Trecuse pe acolo cu vreo dou luni mai inainte. Pornesc mai departe, bucurosi ca drumul lor va trece $1 prin localitatea in care locula Liza. Ajunsi acolo, ins, nu o gasesc. Unchiul ei murise, matusa plecase in Egipt ca guvernanta a unor copii, iar pe Liza 0 luase chiar doamna Miligan pe vaporul ei ‘Sngxr pe me Capitolul XLI Scutecele frumoase n-au mintit Baietii gasesc pana la uma si vaporul, dar era inchis si nelocuit Aflé de la paznic ca doamna si cei doi copii plecasera cu trsura, in Elvetia, undeva pe lanoa Vevey. Parnasc si ei intt-acolo, dar, odata ajunsi, au o surprizi neplicuta Regiunea era plind de stucuri si statuni, iar ei nu stiau in care se afla doamna Milligan. Pornesc la crum, cdntand din loc in loc, ca sa-si cAstige banii pentru hrana. intr-o dimineata, Rémi cAnt& cAntecul lui favorit, o cartonet& napolitand. Cand termina prima strofa, se aude din spatele unui zid o vace nesiguri, cAntand stofa a doua. Era Liza. Locuia acolo cu doamna Milligan si Arthur. Auzind vocea lui Rémi, avusese un soc siisi recdpatase glasul Liza ji conduce pe baieti prin gradina, spre locul in care se aflau doamna Milligan si Arthur. Rémi il vede si pe James Miiligan si se ascunde, de teama s& nu-| trimita in Anglia, la Driscoll, Mattia se duce la doamna Milligan si i povesteste ce spusese James Milligan despre ea si despre Arthur, apoi fi spune totul despre Rémi Doamna Milligan vine si il imbritiseaza cu calduré pe Rémi, jl roag& sé mai povesteasca si el 0 data si fi trimite la Hotelul Alpilor, unde cei doi prieteni sunt ‘ratati cum nu fusesera tratati niciodata in vata lor. Mananca numai bunatat, apol doamna Milligan vine cu un croitor si o lenjereasa care le iau masuri pentru haine. Doamna vine apoi in fiecare zi, pana cAnd trimite trasura dupa ei sa ji aduca la ea acasa, Aici se afla tusa Barberin, cu faimoasele scutece de copil. Intra apoi si James Milligan, c&ruia doamna Milligan, cumnata lui, fi spune c& Rémi este fiul ei cel mare, furat de Driscoll la porunca lui James Milligan. Driscoll era ininchisoare si Scrisese 0 scrisoare in care marturisise acest lucru. Xu in familie Au trecut anii. Rémi locuieste acum in Angia, la Milligan-Park, castelul stramosilor ‘si, impreuna cu mama lu, doamna Milligan, sotia lui, frumoasa Liza, si fratele lui, Arthur, devenit un t€nar frumos si puternic. Se afié aici si tusa Barberin, care se ingrijeste de ful lui Rémi, Mattia. In curdind va avea loc botezul lui, iar cu acest prile), Rémi vrea sa-I reuneasca pe toti cei dragi si sa le ofere un exemplar din Povestea aventunilor sale. Numai signor Vitalis nu va putea ven, dar Remi a avut rid ca la mormantul maestrului sa se ridice un bust din bronz pe care scrie Carlo Balzani Mattia, prietenul lui Rémi, a devenit un mare muzician si este denumit un Chopin al vionil. Urmeaza sa vind cu Cristina, sora lul, de care este indragostit Arthur. Doamna Milligan nu prea aproba aceasta dragoste, dar Rémi il sustine pe fratele ‘su si lucrurtile se vor araria Liza af in ultima clipa de la sotul ei ce oaspeti dragi vor vent in curand. Veneau Etiennette cu nenea Acquin si cu sora lui, Catherine, care o tinuse pe fata cat fusese tata la inchisoarea datomicilor. Benjamin, fratele Etiennettei si al Lizei, botanist celebru, venea dintr-o expeditie in regiunea Amazonuiui Alexis, celdlalt frate, venea impreuna doar cu Dascailul, c&ci unchiul Gaspard nu putuse ven Venea si Bob, ce! mai faimos showman al Angici, si fratele su, comandantul vasului Eclipsa. CAnd se aduna cutotii la cind, Mattia povesteste despre James Milligan, care isi faicea veacul pierz4nd bani prin cazinourile din Baden, apoi despre familia lui Driscol: sofia fi murise, baietii fuseserd deportati peste ocean, ca si tatal lor, in casa ramasese numai fata cea mica si bunicul Dupa cin&, Rémi si Mattia hot&rdsc s& le ofere un concert celor dragi adunati acolo. Vine si batranul Capi, aducénd in guri farfurioara in care adunase candva bani la reprezentatii. Rémi adaugd la sfrsitul crit sale, notele muzicale ale dragei sale cantonete napolitane, scrise de prietenul sau, Mattia.