Astzi puin, mine puin mai mult i tot aa se risipete viaa,
i nici nu tii cnd ultima petal i etaleaz rozul i dulceaa Zi dup zi, pelerinajul liric, te poart ca pe-o frunz-n defilare Pn cnd simplu, ca actor vremelnic, vei face singur ultima plimbare E bine s te bucuri zborul trece i ntr-o zi n-o s mai poi zbura i de necaz c nu mai ai fervoare vei plnge suprat pe undeva Vei tremura de frig i de tristee, vei atepta minunea n zadar Nemaiavnd o oportunitate vei accepta paharul cel amar Nu ai crezut c chiar i pentru tine se va stopa vocala n registru, Spectacolul n care-ai fost regizor va suporta ultimul gong sinistru Iar spectatorii vor dori s plece aa-i la noi cnd filmul se termin i vei simi cum din adnc de suflet se va desprinde ultima stamin Dar vezi, aa e-n lumea asta trectoare nu poi schimba nimic, pe-aici se trece Trec anotimpuri unul dup altul i dup toamn vine iarna rece, i-n loc de ghiocei n brazda vieii, pe la urechi atrn sloi de ghea i va urma o noapte boreal n care vei visa la diminea Ct vei dormi n aspra hibernare tu nu poi ti, o tie Creatorul El poruncete ngerilor vieii s-nlture de peste pleoape storul, i-atunci vei nelege cum se face c ceru-albastru i-e familiar C paradisul i-este motenire iar inima un fel de sanctuar. Nu va mai trece timpul niciodat, povetile nu vor avea sfrit Frunza nu va muri de glbinare i nimeni nu va fi nefericit Nu vor mai fi profei care s-i spun c harul n curnd o s se-nchid, Nu vei avea statut de muritoare, nu te vei mai numi efemerid! Nu vei avea statut de muritoare nu te vei mai numi efemerid!... Alex D Jercan at undefined.