DEDICAIE

Uneori, simi c trebuie s te opreti...

S te opreti i s-i arunci privirea inimii
Peste paginile multicolore ale Crii Nescrise;
S citeti cu ochii gndului i s nelegi
C frunzele poart n freamtul lor sperana,
Florile poart n parfumul lor druirea
Iar cntecul psrilor poart, spre nalt, dragostea.
Uneori, simi c trebuie s te opreti...
S te opreti i s ptrunzi prin poarta visului
n lumea celor care nu cuvnt
i s nvei hrnicia, muzica de laud i dorul de via;
S-i conduci minile, cu rbdare,
Peste iarba mrunt, stropit cu lacrimi de rou,
i s nelegi taina din cuvintele:
Pace vou...
Uneori, trebuie s te opreti...
S-i faci timp pentru a fi prezent la concertul naturii;
Aici, muzica apelor, ciripitul psrilor,
Glasul izvorului
Sau tunetul norului,
Sunt cu toate prezente
Ca ecouri advente...
Ia-i timp... Nu absenta de la srbtoarea dimineii...
Doar aa vei nelege ce este Adevrul,
Vei deveni mai bun
Si vei primi noi puteri pentru drum.
Nu uita...
Aceste cuvinte potrivite sunt pentru tine...
Atunci cnd inima obosit tremur i ofteaz
Sub nemrginirea durerii,
Prietene,
Oprete-te, ascult i... mediteaz!...
Alex D Jercan