Cungiurate de mri gemeni, mprite de-Apenin, Unde lng laurul verde crete-olivul cel ferice, Unde floarea nu se trece sub un ceri ce-i tot senin, Undre mndre monumente ale domnitoarei ginte nviaz mii icoane la aducerea aminte! V urez... c cine poate fr dor, fr-umilin, Acea pulbere s calce, al eroilor mormnt, Ce n curs de ani o mie a sttut n biruin -astzi vii sunt prin esemple de virtute i cuvnt, nct n asemnare nu a fost, subt orice nume, Mai mre, nimic, nici trainic, de cnd omul este-n lume! Pe a Tibrului es Roma tbrt-i ca un munte Din palaturi surupate i mormnturi adunat, ntre care Capitolul o crunt nal frunte Ce de barbari i de timpuri cu respect i s-a pastrat; Unde un popor de statui, a lui Fidias urzire, Vnta Greciei -a Romei mi arat la privire. ntre surupate temple, obelisce i coloane, Ca un turn de fier ntreag st colona lui Traian; Pre ea vd: Istrul se pleac Iasienei legioane, Cum cu patria sa pere-a Decebalului otean i cum n dearta Dacie popor nou se-ntemeiaz, De-unde limba, legi i nume a romnilor dereaz. Cnd n codru vechi stejarul e rpus de btrnee, Din a sa mnoas rn cresc plcute floricele; Aa dup-a Romei paos, n alese frumusee, Rsrit-au noi lucefiri: Ariost i Rafaele, Galileu, Columb, -Italiei, ce prin genia lor luce, Ca-n vechime lumea astzi necurmat tribut aduce. n grdin-asta Europei, unde rostul dulce sun, i pictura, armonia, prin un farmec a supus Pe a lumei sclavi i domnii, carii pururea s-adun, Plini de dorul amirrei, de la nord i de l-apus, Un romn a Daciei vine la strbuni, ca s srute rna de pe-a lor mormnturi i s-nvee-a lor virtute!