1INCETAREA PERS JURIDICE.

Potrivit
art 195 C civ o pers juridical se infiinteaza
pe perioada nedeterminata,daca prin
lege,actul de constituire sau staut nu se
prvede altfel,deci pers jur se infiinteaza pana
la sfarsitul calitatii sale de subiect de
drept,care poate fi stabilit la un anumE
moment,precizat chiar la infiintare sau
ulterior,ori poate intervene la un moment
neprecizat anterior,in raport cu anumite
imprejurari.Prin incetarea cap pers jur se
intelege sfarsitul calitatii de subiect colectiv
de drept,respective incetarea cap juridice si
implicit incetarea activitatii pe care acesta o
desfasoara.Conform art 244 C civ incetarea
cap pers juridice inceteaza dupa caz prin
constatarea sau declararea nulitatii,prin
fuziune,dizolvare
totala,transformare,dizolvare sau desfiintare
ori printr-un alt mod prevazut de actul
constitutive sau lege.
2.Dizolvarea prsoanei juridice- Conform
art 244 C civ incetarea cap pers juridice
inceteaza dupa caz prin constatarea sau
declararea nulitatii,prin fuziune,dizolvare
totala,transformare,dizolvare sau desfiintare
ori printr-un alt mod prevazut de actul
constitutive sau lege.In ceea ce priveste
dizolvarea trebuie facute distinctie intre
dizolvarea pers jur de drept privat si diz pers
jur de drept public.Cazurile de dizolvare ale
persoanelor de drept privat sunt prevauzte de
art 245 C civ si anume:daca termenul pentru
care au fost constituite s-a implinit,daca
scopul a fost realizat ori nu mai oate fi
indeplinit,daca scopul pe care il urmaresc
sau mijloacele intrebuintateentru realizarea
acestora au fost contrare legii,prin hotararea
orgaanelor competente ale acestor,prin orice
alt mod prevazut de lege,actul de constituire
sau statut.Art 246 C civ dispune ca pers jur
de drept public se dzolva numai in conditiile
prevazute de lege.Prin dizolvare persoana
juridical intra in lichidare.
3.Transformarea persoanei juridice- Art.
241Transformarea persoanei

juridiceTransformarea persoanei juridice

intervine n cazurile prevzute de lege,
atunci cnd o persoan juridic i nceteaz
existena, concomitent cu nfiinarea, n
locul ei, a unei alte persoane juridice.
n cazul transformrii, drepturile i
obligaiile persoanei juridice care i-a ncetat
existena se transfer n patrimoniul
persoanei juridice nou-nfiinate, cu excepia
cazului n care prin actul prin care s-a dispus
transformarea se prevede altfel. n aceste din
urm cazuri, dispoziiile art. 239, 240 i 243
rmn aplicabile.
4.Asecte principale ale lichidarii persoanei
juridice-Prin dizolvare persoana juridical itra
in lichidare in vederea valorificarii activuui
si a platii pasivului.Atunci cand incetarea
pers juridice are loc prin
fuziune,transformare sau prin divizare totala
nu se va declansa procedura lichidarii.
Oricare ar fi cauzele dizolvrii, bunurile
persoanei juridice rmase dup lichidare vor
primi destinaia stabilit n actul de
constituire sau statut ori destinaia stabilit
n hotrrea organului competent luat
nainte de dizolvare.
5.Reorganizarea pers juridiceReorganizarea persoanei juridice este
operaiunea juridic n care pot fi implicate
una sau mai multe persoane juridice i care
are ca efecte nfiinarea, modificarea ori
ncetarea acestora.Art. 233Modurile de
reorganizare(1) Reorganizarea persoanei
juridice se realizeaz prin fuziune, prin
divizare sau prin transformare.(2)
Reorganizarea se face cu respectarea
condiiilor prevzute pentru dobndirea
personalitii juridice, n afar de cazurile n
care prin lege, actul de constituire sau statut
se dispune altfel.
6. Art. 187Elementele constitutive ale pers
juridice-Orice persoan juridic trebuie s
aib o organizare de sine stttoare i un
patrimoniu propriu, afectat realizrii unui
anumit scop licit i moral, n acord cu
interesul general.Organizarea de sine

stattoare se refera la organizarea interna a

ers jur protrivit naturii si specificului
acesteia si consta instructurarea colectivului
sau.Patrimoniul propriu al persoanei juridice
este acel element contitutiv care consta in
ansamblul drepturilor si obligatiilor
patrimoniale care au ca titular resectiva pers
jur si care este afectat,destinat realizarii
scopului acestei persoane.Scopul propriu
desemneaza obiectul de act al subiectului de
drept care este pers jur si care explica si
justifica notiunea de a fi a acesteia.
7.Definirea pers juridice si clasificare-Pers
jur este orice forma de organizare
care,intrunind conditiile cerute de lege,este
titular de drepturi si obligatii civille.Sunt
pers ur atat entitatile prevazute de lege cat si
alte organizatii legal infiintate care,desi nu
sunt declarate de lege persoane
juridice,indeplinesc toate conditiile prevazut
de art 187 Cciv.Avad in vedere criteriu
regimului juridic aplicabil,din categoria
persoanlor juridice fac parte,pers juridice de
drept public si pers juridice de drept
privat.La art 190 Cciv prevede ca pers jur de
drept privat se ot constitui in mod liber intruna din formele constituite de lege,iar art
191 Cciv prevede ca pers jur de drept public
se infiinteaza prin lege sip e cale de expectie
prin acte ale autoritatilor administratiei
publice central sau locale sau prin alte
moduri prevazute de lege.Dupa criteriul
nationalitatii lor deosebim intre pers juridice
de nationalitate romana ssi de alta
nationalitate,straina.
8.Curatela persoanei fizice capable-Pe
langa curatela persoanei lipsite de
exercitiu sau a pers cu cap de ex restransa
legea regleenteaza si asa-numita curatela a
capabilului.Curatela capabilului este
reglementata de art 178-186 C cv.Potrivit art
178 instanta de tutela poate institui curatela
in urmatoarele cazuri:a)daca din cauza
batranetii, a bolii sau a unei infirmitati fizice
o persoana,desi capabila, nu
poate,personal,sa isi administreze bunirile

sau sa isi apere interesele in conditii

corespunatoare si, din motive temeinice,nu
isi poate numi un administrator sau
reprezentant.b)daca din cauza unei boli au a
altor motive o persoana capabila,nu
poate,nici personal, nici prin reprezentant sa
ia masurile necesare in cazuri a caror
rezolvare nu sufera amanare.c)daca o
persoana fiind obligate sa lipseasca vreme
indelungata de la domicniulu nu a lasat un
administrator general d)dacca o pers a
disparut fara a lasa informatii despre ea si nu
a lasat niciun admin general.
9. Curatela este o institutie de ocrotire
juridica a intereselor unei persoane care
poate fi capabila, cu capacitate de exercitiu
restransa, ori lipsita de capacitate de
exercitiu[1].
Prin curatela minorului intelegem acea
institutie de drept civil prin intermediul
careia se asigura, temporar , ocrotirea unui
minor aflat in anumite situatii expres
prevazute de lege care il pune in
imposibilitate de a-si exercit drepturile si de
a-si apara interesele prin ocrotitorul sau
legal.[2].
Curatela minorului se inscrie, deci, alaturi de
ocrotirea parinteasca si tutela, in sistemul
mijloacelor de ocrotire a minorului. Ea este
o masura de ocrotire cu caracter exceptional
si tempora. Curatela minorului se instituie in
considerarea lipsei de capacitate sau a
capacitatii restranse a celui ce urmeaza sa fie
ocrotit, fie ca acesta este vremelnic lipsit de
ocrotire legala, fie fiindca parintii sau
tutorele nu pot sa actioneze in numele si in
interesul minorului. In cazul curatelei
minorului, varsta sau starea de minte a
celui ocrotit ramanand aceeasi, nici
incapacitatea sa nu sufera vreo schimbare si,
prin urmare, nici mijlocul adecvat prin care
el este ocrotit nu se modifica. In consecinta,
curatelele, in aceste cazuri, sunt adevarate
tutele cu caracter vremelnic sau special, iar
incapabilul, care in cadrul ocrotirii parintesti
sau a tutelei, dupa cum era lipsit de

capacitate sau cu capacitate restransa, se afla

supus reprezentarii sau incuviintarii, va
ramane tot atat de radical sau partial
incapabil ca si inainte de infiintarea
curatelei, el participand la circuitul civil, in
cadrul curatelei, prin curatorul sau ori cu
incuviintarea acestuia, dupa categoria de
incapabili din care face parte.
Continutul ocrotirii minorului prin curatela
priveste atat persoana minorului, cat si
bunurile acestuia. In ceea ce priveste latura
patrimoniala a ocrotirii, curatorul va
administra bunurile minorului si-1 va
reprezenta la incheierea actelor juridice
civile pana la implinirea varstei de 14 ani,
respectiv ii va incuviinta actele respective
intre 14 si 18 ani.
10.Ocrotirea pers fizice prin punere sub
interdictie judecatoreasca- Art. 164(1)
Persoana care nu are discernmntul necesar
pentru a se ngriji de interesele sale, din
cauza alienaiei ori debilitii mintale, va fi
pus sub interdicie judectoreasc.(2) Pot fi
pui sub interdicie judectoreasc i minorii
cu capacitate de exerciiu restrns.
11. Actele juridice care pot fi ncheiate n
mod valabil de persoanele fizice lipsite de
capacitate de exerciiu-Incapabilii nu pot
participa personal la incheierea unor acte
jridice civile ci numai prin reprezentarea
legala.Conform C civ pt cei care nu au cap
de ex actele jur se incheie in numele
acestora de reprezentantii lor legali in
conditiile prevazute de lege.Pe cale de
exceptie c cvi stabilete ca pers lipsita de
incapacitate de ex poate inchiea singura
actele anume prevazute de lege de
conservare precum si actele de dispozitie
mica de mica valoare cu character current si
care se executa in momentul incheierii
lor.Prin urmare minorul de 14 ani si
interzisul judecatoresc pot inchiea singuri
urm acteactele de conservare care au
character necesar si urgent spre ex actele de
intrerupere a unei prescriptii si actele
marunte ale vietii cotidiene-pri acestea sunt

satisfacuteinteresele curente obisnuite spre

ex achizitionarea de produse alimentare
rechizite etc.
12. Numele persoanei fizice generaliti.Orice persoan are dreptul la numele stabilit
sau dobndit, potrivit legii.Legea n defineste
numele ci reglementeaza conditiie in care
acesta se stabileste,se modifica ori se
schimba. Numele cuprinde numele de
familie i prenumele.Dreptul la nume
confera titularului sau urmatoarele
prerogative-dreptul de a folosi numele,dreptul de a cere indretarea greselilor de
scriere a numelui in orice acte,-dreptul de a
se opune la folosirea numelui de catre
persoan neidreptatte.Numele reprezinta
caractere juridice ale acestei capacitati.Este
vorba despre legalitatea numelui,unitatea
numelui,obligativitatea,egalitatea
numelui,universalitatea,inalienabilitatea
(nnu poat renunta la
nume)intalngibilitatea,imprescribilitata.
13. Dobndirea numelui de familie. - Art.
84Dobndirea numelui1) Numele de
familie se dobndete prin efectul filiaiei i
poate fi modificat prin efectul schimbrii
strii civile, n condiiile prevzute de lege.
(3) Numele de familie i prenumele
copilului gsit, nscut din prini
necunoscui, precum i cele ale copilului
care este prsit de ctre mam n spital, iar
identitatea acesteia nu a fost stabilit n
termenul prevzut de lege, se stabilesc prin
dispoziia primarului comunei, oraului,
municipiului sau al sectorului municipiului
Bucureti n a crui raz teritorial a fost
gsit copilul ori, dup caz, s-a constatat
prsirea lui, n condiiile legii speciale.
14.Modificarea numelui de familieModificarea numelui de familie este
determinate de schimbarile intervenite in
starea civila a persoanei fizice.Numele de
familie se schimba de drept prin modificarea
ntervenita in statutul civil al persoanei fizice
in conditiile prevazute de lege.Nu trebuie
confundata cu schimbarea numelui de

familie pe cale administrativa.Distingem 3

situatii care pot determina schimbarea
numelui de fam.Acestea sunt:schimbari in
fliatia pers fizice,shimbari determinate de
institutia adoptiei si schimbari generate de
institutia casatoriei.
15.Schimbarea numelui pe cale admCetenii romni pot obine, n condiiile
legii, schimbarea pe cale administrativ a
numelui de familie i a prenumelui sau
numai a unuia dintre acestea.Cazurile in care
sunt considerate intemeeiate cererile de
schimbare a numelui sunt enumerate la art 2
alin 2 si 3.1.cand numele este format din
expresii indecente,ridicule sau transformate
prin traducere sau alt mod,2can persoana in
cauza a folosit in exercitarea profesiei
numele pe care doreste s ail obtina facand
dovada cu privire la aceasta,precum s asupra
faptului ca este cunoscuta in societate sub
acelasi nume,3 cand din neatenta oficialilor
de stare civila au fost effectuate mentiuni
gresite in registrele de stare civila ori au fost
eliberate certificate de stare civila cu nume
eronate.Procedura implicia depunerea unei
cereri de schimbare a numelui la serviciul
public comunitar de evident a persoanelor
aflat in subordinea consiliului
local,comunei,orasului,unicipiului sau al
sectorului mun Buc in a carui circumstanta
teritoriala isi are domiciliul pers
solicitanta.Cererea trebuie sa fie motivanta
prin unul sau mai multe din cazurle
enumerate la art 4 alin 2 si 3.Solicitantul va
trebui sa indice si numele pe care doreste s
ail poarte in viitor.Cererea numelui se
publica in extras inn Monitorul Oficial al
Romaniei Partea a III a,prin grija sip e
cheltuiala solicitantului.
16.Prenumele-este acea parte a numelui in
sensul larg al notiunii si consta intr-un
cuvant sau un grup de cuvinte care
individualizeaza persoana fizca in soietate
dar mai ales in familie.El formeaza o unitate
impreuna cu numele de familie al unei pers
si are aceleasi caractere juridice respective

opozabilitate,inaliabilitate,imprescriptibilitat
e,personalitate si universalitate.Preumele
izolat are valoare juridical inferioara.
17. Domiciliul de drept comun al
persoanei fizice.-este accel domiciliu pe
care o pers fizica cu cap deplina de exercitiu
si-l alege in mod liber.Deci vointa
individuala constituie un factor decisiv in
determinarea domiciliului. Art. 86Dreptul
la domiciliu i reedin
(1) Cetenii romni au dreptul s i
stabileasc ori s i schimbe, n mod liber,
domiciliul sau reedina, n ar sau n
strintate, cu excepia cazurilor anume
prevzute de lege.
(2) Dac prin lege nu se prevede altfel, o
persoan fizic nu poate s aib n acelai
timp dect un singur domiciliu i o singur
reedin, chiar i atunci cnd deine mai
multe locuine.
18.Domiciliul legal-este domiciliul care este
stability de lege pentru anumite categorii de
persoane fizice.Caracteristicile domiciliului
legal sunt urmatoarele:este stability prin
lege,are semnificatia unei masuri de ocrotire
a unei persoane,coincide cu domiciliul de
drept comun al persoanei care exercita
ocrotirea.Potrivit c CVIv au domiciulu
legal:minorul car are domiciliul legal la
parintii sai,interzisul judecatoresc are
domiciliul legal la reprezentantul sau legal,
cel ocrotit prin curatela are domiciliul legal
la curatorul sau ,cei chemati la mostenire au
domiciliul legal la custode sau curator in
masura in care acesta este indreptatit sa-I
reprezinteScimbarea domiciliului lgal are
loc de regula o data cu schimbarea
domiciliului de drept comun al pers fiz are
are in ocroire pers respective.Dovada
domiciliului legal se face prin probarea
domicliului de drept comun al persoanei
care are in ocrotire persoana cu domiciliuul

legal.Minorul de 14 ani isi dovedeste

domiciliul legal cu cartea de identitate.
19.Domiciluil conventional-prin acesta se
intelege domiciliul stability,in conditiile
legii,prin acordul de vointa al partilor unui
act juridic civil in vederea producer unor
efecte juridice in acel loc sau pt solutionarea
unui litigiu si cominicarea actelor de
procedura.Potrivit art 97 partile unui act
juridic pot sa aleaga un domiciliu in vederea
exercitarii drepturilor sau a executarii
obligatiilor nascute din acel act.Alegera
domiciliului nu se prezuma ci trebuie facuta
in scris.
20. Art. 88ReedinaReedina persoanei
fizice este n locul unde i are locuina
secundar.Resedinta se defineste ca fiind
adresa la care persoana fizica isi declara ca
are locuinta secundara,alta decat cea de
domiciliu.Resedinta nu prezinta caracterul
de obligativitate si nici pe cel de stabilitate
fiind insa unica ca si domiciliul temporara
sai vremelnica.Ea se probeaza de regula cu
mentiunea inscrisa in cartea de identitate
prin eticheta autocolanta.
21. Actiunile de stare civila (actiunile de
stat) Actiunile de stare civila sau actiunile
de stat sunt acele actiuni in justitie care
au ca obiect elemente privind starea civila
a persoanei fizice.a) In raport cu obiectul
lor, actiunile de stare civila se divid in trei
categorii: actiuni in reclamatie de stat,
actiuni in contestatie de stat si actiuni in
modificare de stat. actiunea in
reclamatie de stat este acea actiune prin
care persoana fizica urmareste sa
obtinarecunoasterea unei stari civile, alta
decat cea aparenta (actiunea in stabilirea
maternitatii, a paternitatii); actiunea in
contestatie de stat este acea actiune prin
care se urmareste inlaturarea starii civile
aparente pe motiv ca nu corespunde realitatii
(actiunea in anularea casatoriei, actiunea in
tagada paternitatii); actiunea in
modificare de stat este acea actiune prin

care se urmareste modificarea pentru viitor a

starii civile (actiunea de divort, actiunea de
desfacere a adoptiei).b) In raport de
persoanele care pot sa le exercite, actiunile
de stare civila se impart in:- actiuni care
pot fi intentate de orice persoana
interesata;- actiuni care pot fi pornite
numai de persoane expres determinate de
lege;- actiuni care pot fi introduse
numai de titularul starii civile.c) In raport
de aplicabilitatea regulilor prescriptiei
extinctive, actiunile de stare civila se impart
in: actiuni
imprescriptibile; actiuni prescriptibile
(actiunea in anularea casatoriei, actiunea in
tagada paternitatii, actiunea in stabilirea
paternitatii).
23.Ocrotirea minorului prin tutela- Tutela
minorului este o instituie juridic prin care
se asigur, de ctre persoana numit tutore,
protecia persoanei i a patrimoniului
copilului care este, temporar sau definitiv,
lipsit de ocrotirea prinilor si sau care, n
vederea protejrii intereselor sale, nu poate
fi lsat n grija acestora. Tutorele trebuie
evaluat de ctre direcia general de
asisten social i protecia copilului de la
domiciliul su cu privire la garaniile morale
i condiiile materiale pe care trebuie s le
ndeplineasc pentru a primi un copil n
ngrijire (art. 41 alin. 2 din lege). Potrivit art.
art. 40 alin. 2 din lege tutela se instituie de
ctre instana judectoreasc n a crei
circumscripie domiciliaz sau a fost gsit
copilul. Dac pentru minorul lipsit de
ocrotirea printeasc tutela reprezint un
mijloc de ocrotire, pentru tutore ea
constituie o sarcin, respectiv o sarcin
legal, obligatorie (art. 118 alin. 1 Codul
familiei), gratuit (art. 121 alin. 1 Codul
familiei) i personal.