Referat

Instalatii
neconventionale
Casa Ecologica
Student
Cucos Bogdan

Situatia in lume se schimba pe zi ce trece, principalele resurse minerale si petroliere

se termina, preturile devin tot mai mari pe aceste resurse. Omul, la rindul sau
pentru a continua sa existe si sa traiasca in conditii benefice, nu are altceva de ales
decit sa gaseasca alternative.
Astfel au fost obtinute rezultate remarcabile in acest domeniu, au fost modelate
panouri foto-voltaice
Morisca ce produce energie electrica cu ajutorul energiei eoliene etc.

Un panou solar fotovoltaic, spre deosebire de un panou solar termic,

transform energia luminoas din razele solare direct n energie electric.
Componentele principale ale panoului solar reprezint celulele solare.

Panourile solare se utilizeaz separat sau legate n baterii pentru alimentarea consumatorilor
independeni sau pentru generarea de curent electric ce se livreaz n reeaua public.
Un panou solar este caracterizat prin parametrii si electrici, cum ar fi tensiunea de mers n gol sau
curentul de scurtcircuit.
Pentru a ndeplini condiiile impuse de producerea de energie electric, celulele solare se vor
asambla n panouri solare utiliznd diverse materiale, ceea ce va asigura:

protecie transparent mpotriva radiaiilor i intemperiilor

legturi electrice robuste

protecia celulelor solare rigide de aciuni mecanice

protecia
celulelor solare i
a legturilor
electrice de
umiditate

asigurare
unei rciri

nztoare a
celulelor solare

proteia mpotriva atingerii a elementelor componente conductoare de electricitate

posibilitatea manipulrii i montrii uoare

Un panou solar produce energie electrica chiar si cand nu exista radiatie directa. Asadar, chiar
daca este innorat afara, un sistem solar va produce energie electrica. Totusi, cele mai bune
conditii de obtinere a energiei electrice sunt in zilele insorite, iar panoul indreptat direct spre
Soare. Daca nu se opteaza pentru siteme de orientare automata in functie de soare, se va face
un compromis in asezarea panourilor. Pentru zonele ce se afla in emisfera nodica, panourile se
vor orienta spre sud iar pentru cele din emisfera sudica, se vor orienta spre nord.

O mica deviatie de la orientare oprima nu va avea un efect simnificativ in productia de energie

electrica anuala.

Unghiul de inclinare

Soarele traverseaza cerul de la est la vest. Panourile solare au un randament mai mare daca sunt
orientare perpendicular cu Soarele la mijlocul zilei, cand intensitatea luminoasa este cea mai
mare. Majoritatea sistemelor solare sunt montate pe acoperis pe un cadru metalic avand o pozitie
fixa neputand sa urmareasca Soarele pe durata zilei. Unghiul dintre planul orizontal si panoul
solar este numit unghi de inclinare.
Deoarece Pamantul se roteste in jurul Soarelui exista variatii si in functie de anotimpuri. Soarele
nu va ajunge in acelasi unghi solul ca iarna si vara. Pozita panourilor pe timp de vara este mai
,,orizontala" decat pe timp de iarna. Acesta pozitie ar dezavantaja productia de energie pe timpul
iernii, asa ca se va face un compromis intre cele doua situatii. Pentru fiecare latitudine exista un
unghi de inclinatie optim. Numai in zonele foarte apropiate de Ecuator, panourile pot avea un
unghi de inclinatie aproape de zero.

n partea tunisian a deertului, un consoriu de firme a nceput s construiasc un uria

cmp de panouri solare. Energia produs acolo va fi exportat n Uniunea European, prin
Italia. Acesta este doar unul dintre proiectele prin care se incearcatransformarea puternicelor
raze solare din Nordul Africii n electricitate pentru Europa. ns, toate au fost ntrziate de

revoluiile Primverii Arabe.

n sahara tunisian, cmpul de panouri solare TuNur ar urm s produc n doar trei
ani de dou ori mai mult energie electric dect o central atomic. n spatele acestui
proiect ambiios sunt mai multe companii europene i americane, cum ar fi fondurile de

investiii LowCarbon i Armonia.

Dar i Desertec o fundaie care, cu susinerea autoritilor de la Bruxelles, ncurajeaz
producia de energie solar n Nordul Africii. Iar cmpul TuNur va produce energie solar
concentrat. Panourile montate acolo nusunt fotovoltaice, ci sunt oglinzi care concentreaz
razele solare pe un turn central n care ap este transformat n abur la 500 de grade
celsius. Aburul pune n miocare o turbin generatoare de electricitate. Conducerea

proiectului spune c aceastatehnologie permite generarea energiei oi pe timp de noapte.

Asta nseamn c putem nlocui centralele pe combustibil fosili, pentru c putem
genera energie solar non-stop, a spus Kevin Sar, director executiv Nur Energie.

Numai gsirea locului perfect pentru aplasarea panourilor solare a costat 10 milioane de
euro. Actionarii proiectului TuNur nu vorbesc foarte mult despre costuri, dar promit c
electricitatea generat n deoertul din Tunisia va fi ieftin. Va fi livrat inUniunea European

printr-un cablu subacvatic care va traversa Marea Mediterana i va ajunge n nordul Italiei.
Iar n ultimii ani, italienii de la Enel s-au artat interesai s nlocuiasc o parte din
gazul de la Gazprom cu electricitate solar cumprat din nordul Africii. ns toate
proiectele de acolo, inclusiv TuNur au fost suspendate n 2011, cnd a inceputprimavara
arab. Tunisia a fost prima ar n care vechiul regim autoritar a fost nlturat de proteste.
TuNur a fost primul proiect reluat de investitorii n energia solar.

Energia eolian

Energia eolian este o surs de energie regenerabil generat din

puterea vntului.. La
sfritul anului 2006,
capacitatea mondial a
generatoarelor eoliene era de
73904 MW, acestea producnd
ceva mai mult de 1% din
necesarul mondial de energie
electric. Dei nc o surs
relativ minor de energie
electric pentru majoritatea rilor, producia energiei eoliene a crescut
practic de cinci ori ntre 1999 i 2006, ajungndu-se ca, n unele ri,
ponderea energiei eoliene n consumul total de energie s fie semnificativ:
Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).

Puterea eolian instalat i predicii pe 1997-2010

Energia eolian s-a dovedit deja a fi o solutie foarte bun la problema
energetic global.Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaz nu numai
producerii de energie, dar, prin modul particular de generare, reformuleaz si
modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eolian in special este
printre formele de energie regenerabil care se preteaz aplicatiilor la scar redus.
Piata mondial energiei eoliene continu s creasc anual cu o rat de 32% in ciuda
constrangerilor legate de oferta limitat de turbine eoliene. Aceast dezvoltare arat
c industria global a energiei bazat pe forta vantului rspunde rapid provocrii de
a produce nivelul solicitat si reuseste s-si sustin cresterea.
Cresterea accentuat din 2006 arat c cei care iau deciziile incep s ia in serios
beneficiile pe care dezvoltarea energiei vantului le poate aduce. Pe de alt parte, nu
putem uita c energia eolian este o tehnologie nou care necesit un cadru robust
de reglementri si implicare pentru a-si atinge potentialul, a declarat presedintele
Consiliului Mondial pentru Energia Eoliana, Arthouros Zervos.

Turbine de vnt
Vnturile sunt formate din cauz c soarele nu nclzete Pmntul
uniform, fapt care creeaz micri de aer. Energia cinetic din vnt poate fi
folosit pentru a roti nite turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele
turbine pot produce 5 MW, dei aceasta necesit o vitez a vntului de aproximativ
5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe or. Puine zone pe pmnt au aceste viteze ale
vntului, dar vnturi mai puternice se pot gsi la altitudini mai mari i n zone
oceanice.

Energia eolian este folosit extensiv n ziua de astzi, i turbine noi de vnt se
construiesc n toat lumea, energia eolian fiind sursa de energie cu cea mai rapid
cretere n ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp,
acest procent crescnd iarna, cnd vnturile sunt mai puternice.

Se crede c potenialul tehnic mondial al energiei eoliene poate s asigure de cinci

ori mai mult energie dect este consumat acum. Acest nivel de exploatare ar
necesita 12,7% din suprafa Pmntul (excluznd oceanele) s fie acoperite de
parcuri de turbine, presupunnd c terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vnt pe
kilometru ptrat. Aceste cifre nu iau n considerare mbuntirea randamentului
turbinelor i a soluiilor tehnice utilizate. Conform unui studiu PHARE, potentialul
eolian al Romaniei este de circa 14.000 MW putere instalata, respectiv 23.000 GWh,
productie de energie electrica pe an.

Acesta este potentialul total. Considerind doar potentialul tehnic si economic

amenajabil, de circa 2.500 MW, productia de energie electrica corespunzatoare ar fi
de aproximativ 6.000 GWh pe an, ceea ce ar insemna 11% din productia totala de
energie electrica a tarii
noastre. Pentru a intelege
semnificatia cifrelor de mai
sus trebuie subliniate citeva
lucruri:
- 6.000 GWh se pot obtine

prin aderarea a 6.500.000

tone de carbune,
1,5miliarde metri cubi de
gaz sau 1.200.000 tone
pacura;

- 6.000 GWh = 1.200.000 tone pacura = 300.000.000 $ anual. Altfel spus o reducere
a importurilor de pacura cu peste 1,2 milioane tone si o economie anuala de peste
300 milioane de dolari.

- 6.000 GWh energie electrica produsa in termocentrale pe carbune, duc la

eliminarea in atmosfera a peste 7 milioane tone bioxid de carbon. Prin producerea
aceleiasi cantitati de energie in centrale eoliene emisiile de bioxid carbon ar fi zero.

- 6.000 GWh energie electrica produsa in centrale eoliene ar duce la crearea unui
numar de peste 7.500 locuri de munca permanente si cel putin inca pe atit locuri de
munca temporare. In Germania, facind comparatie intre numarul de locuri de munca
din domeniul energiei eoliene si cel al energiei nucleare raportul este de 10 la 1 in
favoarea energiei eoliene. Aceeasi unitate energetica creeaza de 10 ori mai multe
locuri de munca.

Prin reducerea emisiilor de bioxid de carbon se pot obtine avantaje economice

consistente. In momentul de fata, data fiind importanta deosebita pe plan european
a masurilor de protejare a mediului, exista o piata pe care se tranzactioneaza unitati
de emisii de CO2. Mai exact spus de reducere a emisiilor de CO2. Pretul pe tona de
reducere de CO2 a ajuns la un moment dat la valoarea de 30 euro, stabilizindu-se
ulterior la circa 20 euro/ tona CO2. Se estimeaza, insa, o crestere la tranzactionarea
pina la 40 euro/ tona sau chiar mai mult. Sint analisti care estimeaza ca pretul pe
tona de CO2 va ajunge la 100 euro in 2010.Prin comercializarea emisiilor de CO2,
Romania ar putea obtine peste 150 miioane euro anual. Emisiile de CO2 asociate
sectorului energetic au o importanta foarte mare, fiind raspunzatoare pentru mai mult
de 50% din efectul cumulat al emisiilor de gaze cu efect de sera, emisii al caror
principal efect este cel al modificarilor climatice.

Danemarca a stabilit un record mondial n materie de producie

de energie eolin, acoperind 39% din necesarul su de
electricitate cu ajutorul vntului, n anul trecut, noteaz
publicaia The Local Denmark, care numete recordul primul
de acest fel.

Potrivit Danish Energy Association, statul danez nc depinde de gaze naturale,

crbune i petrol, pentru aproximativ trei sferturi din necesitile sale energetice,
care alimenteaz, n principal, marile uzine i sistemul de nclzire; acestea vor fi
nevoite s se reorienteze nspre forme mult mai durabile de obinere a energiei,
pentru a deveni cu adevrat verzi i a renuna la utilizarea combustibililor fosili.
Guvernul danez va aloca aproape 100 de milioane de dolari dezvoltrii energetice
verzi a uzinelor i sectorului industrial, n general, pentru a ajuta la evoluia i
implementarea tehnologiilor care s conduc la trecerea total pe resurse
regenerabile.