AN II, SEM I Experti contabili

STAGIAR GEANTIMIR DIANA

I.Contabilitate
1. O entitate economic nregistrat n scopuri de TVA, n Romnia achiziioneaz, de pe
piaa intern, materii prime n valoare de 32.400 lei plus TVA i materiale auxiliare de 1785
lei + TVA. Pentru desfurarea activitii sale economice entitatea, nregistreaz i alte
cheltuieli, pentru care primete n cursul lunii facturi: energie electric 1.560 lei + TVA;
transport 700 lei + TVA; telefon 530 lei + TVA, servicii de contabilitate 1.800 lei + TVA i
achiziioneaz un echipament tehnologic n valoare de 11.800 lei + TVA. n cursul lunii
entitatea livreaz n Romnia, pe baz de factur produse finite la preul de vnzare de 75.820
lei + TVA. Pentru serviciile de transport prestate clienilor emite facturi n valoare de 2.565 lei
+ TVA. La sfritul lunii se efectueaz regularizarea taxei pe valoarea adugat, innd cont
de faptul c entitatea are TVA de recuperat din luna precedent n valoare de 3.787 lei.
Rezolvare:
Achizitie materii prime
40176
32 400
7 776

%
301 Mat prime
4426 TVA deductibil

401 Furnizori

Achizitie materiale auxiliare

2213.4
1785
426,4

%
= 401 Furnizori
3021 Mat aux
4426 TVA deductibil

Primirea facturilor :
% = 401
605
624
626
628

5691.6
1560
700
530
1800

Achizitia materialelor auxiliare:

%
2131
4426

404

16632
11800
2832

Vanzarea produselor finite:

4111 = %
701
4427

94016.8
75820
18196.8

Scoaterea din evidenta a produselor finite :

4111 = %
704
4427

3180.6
2565
615.6

Regularizare TVA:
4427 = %
4426
4426
4424

18812.4
12138
2887.4
3787

2. n cursul unei luni (Li), o unitate patrimonial nregistreaz urmtoarele operaiuni de

intrare i ieire privind un element stocabil sistematizat n ordine cronologic n tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1
Operaiile de intrare i ieire n decursul unei luni

Data
operaiei

Intrri
Pre unitar
de
Cantiti
cumprare
(buc)
(lei)

Ieiri
(buc)

Stoc
(buc)

Stoc la 01.Li
Intrri la 07.Li
Ieiri la 11.Li
Ieiri la 15.Li
Intrri la 18.Li
Ieiri la 25.Li

150
157
177
-

750
250
-

800
450
350

1.000
1.750
950
500
750
400

TOTAL STOC LA 31.Li

1.000

1.600

400

S se determine i s se nregistreze n contabilitate valoarea consumului total de materii

prime, utiliznd metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrrilor (CMPTi).

Metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrarilor (CMPTi) Metoda costului
mediu ponderat al intrarilor ntregii perioade de referinta este aplicabila in cazul combinarii
inventarului permanent cu inventarul intermitent. Deci, atunci cnd in cursul perioadei de
referinta se nregistreaza in "fisele" de stoc numai intrarile cantitative, iesirile stabilindu-se la
finele perioadei pe baza de inventar dupa relatia:
E= Si +I-Sf

(2)

n acest caz costul mediu unitar al tuturor intrarilor (CMPUi) se determina conform urmatoarei
relatii de calcul:

Vi +
CMPTi =
Si +

d
SIi
i=1
d
SCi
i=1

(3)

n care:
Vi,Si - soldul valoric si respectiv, stocul cantitativ de la nceputul perioadei de referinta;
Ii, Ci - intrarile ( valorice si cantitative) care au avut loc n cursul perioadei de referinta;

INTRRI

STOCURI - IESIRI

Se recomanda ca n aplicarea acestei metode inventarele sa se faca la intervale ct mai mici,

daca e posibil chiar la finele fiecarei perioade medii de stocaj. Aceasta metoda are avantajul de a
nivela variatiile cheltuielilor cu consumurile de stocuri, dar si dezavantajul ca nu permite evaluarea
fiecarei iesiri din stoc, ci numai evaluarea lor globala la perioadele la care se efectueaza inventarele
faptice.

3. ntreprinderea TESA livreaz ntreprinderii TERA mrfuri n valoare de 20.000 lei i

TVA 24%, care urmeaz s se ncaseze n 4 rate lunare. Costul de achiziie al mrfurilor este
de 16.000 lei, iar rata lunar a dobnzii 2%. Decontrile ntre cele dou ntreprinderi se fac cu
ordine de plat la sfritul fiecrei luni. Furnizorul ine evidena mrfurilor la cost de
achiziie, iar clientul la pre de vnzare cu amnuntul, adaosul comercial practicat fiind de
25%. Se vor nregistra operaiile de mai sus n contabilitatea ambelor ntreprinderi pentru
prima lun.
Contabilitatea firmei TESA
a) Vanzarea marfurilor intreprinderii TERA:
4111 = %

24.800

707

20.000

4427

4.800

b) incasarea facturii la sf lunii :

5121= %
766
4111

496
6.200

c) descarcarea gestiunii de marfurile vandute:

607 = 371

16.000

Contabilitatea firmei TERA:

a) achizita marfurilor conform facturii:
% = 401

24.800

371

20.000

4426

4.800

b) achitarea cu ordin de plata a facturii la sf lunii:

% = 5121

6696

401

6200

666

496

c) formarea PVA :
PVA = 20.000 x 1.25 x 1.24 = 31.000
371 = %

11.000

378

5.000

4428

6.000

4. Se nregistraz n contabilitate contractarea unui credit bancar pentru nevoi temporare pe

termen de 3 luni n sum de 4.500 lei, care trebuie rambursat n 3 rate lunare egale ncepnd
cu sfritul primei luni. Dobnda este de 10% pe an i trebuie achitat lunar. nregistrati n
contabilitate contractarea creditului bancar, inregistrarea dobanzii datorate pentru prima luna,
rambursarea primei rate de credit i a dobnzii aferente.
a) contractarea creditului pe termen scurt:
5121

191

4.500

b) plata dobanzii lunare :

666 = 5121

37,5( 10% x 4.500 / 12 = 37.5)

c) rambursarea primei rate de credit :

5191 = 5121

1.500

5. O societate prezint urmtoarele informaii: profit nainte de impozitare 134.000 lei;

cheltuieli cu amortizarea 3.000 lei; sold iniial clieni 8.000 lei; sold final clieni 2.400 lei;
sold iniial stocuri 12.000 lei; sold final stocuri 15.600 lei; sold iniial furnizori 2.400 lei;
furnizori sold final 33.600 lei; impozit pe profit de pltit 1.200 lei. Cheltuielile cu dobnzile
au fost de 4.000 lei, din care 1.700 lei au fost pltii n cursul perioadei. Tot n cursul perioadei
s-au pltit 1.000 lei reprezentnd cheltuieli cu dobnzile ale perioadei precedente. Au fost
ncasai din emisiunea de aciuni 1.400 lei i din mprumuturi pe termen lung 1.300 lei. De
asemenea, au fost efectuate pli pentru achiziia unui teren n valoare de 10.200 lei i s-au
ncasat 9.200 lei din vnzarea unui utilaj. Care este mrimea fluxurilor de exploatare,
investiii i finanare?
Pentru calculul fluxurilor de trezorerie se va folosi metoda indirect .

Fluxul din trezorerie net este determinat prin ajustarea profitului sau pierderii cu :
-

efectele modificrilor survenite pe parcursul perioadei , n stocuri i n creanele i

datoriile din exploatare ,

elementele nemonetare, cum ar fi amortizarea , ajustrile , provizioanele , impozitele

amnate , pierderile i ctigurile asociate valutelor ,tuturor celorlalte elemente pentru
care efectele n numerar sunt fluxurile din investiii ifinanare. Dobnda pltit ,
dobnda i dividendele ncasate , dei trebuie prezentate separat n situaia fluxurilor
de trezorerie ( conform IAS 7) , sunt clasificate de instituiile financiare drept fluxuri
de trezorerie din exploatare . n plus i dividendele pltite pot fi considerate drept
compoment a fluxurilor de trezorerie n activiti de exploatare. Dobnda pltit ct i
dobnda i dividendele de ncasate pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din
exploatare, deoarece intr n calculul rezultatului net. Ca alternativ,dobnzile vrsate
i dobnzile i dividendele primite pot fi clasificate drept luxuri de finanare i
respectiv de investiii, deoarece ele reprezint costuri ale atragerii surselor de finanare
sau remunerarea investiiilor.

Fluxurile din impozitul pe profit trebuie prezentate separat , dar vor fi clasificate drept fluxuri
de trezorerie din activiti de exploatare.
FLUX DIN EXPLOATARE
Rezultat brut
+ cheltuieli cu amortirea
+ clieni
- stocuri
+ furnizori
dobnzi pltite
Total

VALOARE (U.M. )
134.000
3.000
5.600
3.600
31.200
1.700
168.500

FLUX DE INVESTIII
plata achiziie teren
+ incasare vanzare utilaj
Total

VALOARE ( U.M.)
10.200
9.200
-1.000

FLUX DE FINANARE
+ ncasare din emisiuni de aciuni
+ ncasare imprumut pe termen lung
Total

VALOARE (U.M. )
1.400
1.300
2.700

6. Entitatea X SA achiziioneaz de la un productor intern un autoturism la preul total de

66.960 lei (inclusiv TVA). Obligaia fa de furnizor se achit dintr-un credit bancar pe termen
lung. Autoturismul se transmite n regim de leasing financiar ctre SC Y SRL. Avansul pltit
este de 4.000 lei, iar dobnda aferent contractului de leasing este de 4.320 lei. La scadena
unei rate contractuale, se factureaz ctre client principalul n sum de 1.800 lei, dobnda
asociat n sum de 144 lei i TVA 24%. La expirarea contractului de leasing, odat cu
facturarea valorii reziduale, n valoare de 2.000 lei, se consemneaz i transferul dreptului de
proprietate. Prezentai fluxul nregistrrilor contabile specifice att n contabilitatea
locatorului, ct i n cea a locatarului n conformitate cu OMFP nr. 3055/2009.

nregistrrile contabile conform OMFP 3055/2009 n contabilitatea locatorului X sunt:

- achiziia autoturismului:
% = 404

66.960

2133

54.000 (66.960/1,24)

4426

12.960

- achitarea furnizorului din creditul bancar pe termen lung:

404 = 1621

66.960

- transmiterea autoturismului n regim de leasing financiar:

2678 = 2133 54.000
- facturarea principalului i a dobnzii la scadena unei rate:
461 = %

2.410,56

2678

1.800

766

144

4427

466,56 ((1.800 + 144)*24%)

nregistrrile contabile conform OMFP 3055/2009 n contabilitatea locatarului Y sunt:

- nregistrarea avansului achitat ptr autoturismul luat n leasing financiar:
% = 404

4.960

409

4.000

4426

960 (4.000 * 24%)

- nregistrarea autoturismului la valoarea capitalului de rambursat:

2131 = 167

54.000

i dobnda evideniat n conturi extrabilaniere pentru total:

Debit 8051

Dobnzi de pltit 4.320 lei

- nregistrarea facturii la scadena unei rate contractuale:

% = 404

2.410,56

167

1.800

666

144

4426

466,56 ((1.800 + 144)*24%)

Concomitent, se diminueaz dobnzile evideniate extrabilanier:

Credit 8051

Dobnzi de pltit 144 lei

- transferul dreptului de proprietate la valoarea rezidual:

167 = 404

2.000

7. O ntreprindere achiziioneaz n cursul anului N o cldire al crei cost este de 500.000 lei.
Cldirea este achiziionat cu scopul nchirierii. La 31.12.N activul este evaluat la valoarea
just estimat de 506.000 lei, la 31.12.N+1 valoarea just este de 502.000 lei, iar la 31.12.N+2
valoarea just este de 510.000 lei. Prezentai tratamentul contabil aferent cldirii n
conformitate cu IAS 40.
a) recunoasterea initiala a investitiei imobiliare la costul sau:
500.000 investitii imobiliare = furnizori 500.000
b) situatia investitiei imobiliare la data 31.12. N: 506.000-500.000=6.000
6.000 investitii imobiliare = castiguri din modificarea valorii

6.000

juste a investitiilor imobiliare

c) situatia investitiei imobiliare la data 31.12. N+1: 502.000-506.000= - 4.000
4.000 pierdere din modificarea = investii imobiliare 4.000
valorii juste a investitiilor imobiliare
d)situatia investitiei imobiliare la data 31.12. N+2 : 510.000-502.000=8.000
8.000 investitii imobiliare = castiguri din modificarea valorii

8.000

juste a investitiilor imobiliare

8.Se dau urmtoarele elemente patrimoniale ale unei ntreprinderi: capital social 70.000 RON,
casa 20.000 RON, rezerve statutare 10.000 RON, amortizarea cumulat a imobilizrilor
30.000 RON, mrfuri 130.000 RON, credite bancare pe termen lung 100.000 RON, credite
bancare pe termen scurt 15.000 RON, valoarea de intrare a imobilizrilor 150.000 RON,

decontri cu asociaii privind capitalul (creane) 20.000 RON, clieni 30.000 RON, creditori
diveri 85.000 RON (rambursabili n mai puin de 1 an), furnizori 40.000 RON.
a) Determinai indicatorii de echilibru financiar.
b) Comentai rezultatele obinute.
Aceti indicatori sunt indicatori statici, ei exprimnd o anumit stare a unei ntreprinderi la un
anumit moment. Aceti indicatori sunt indicatori de echilibru financiar, deoarece compar
posturile bilaniere din pasiv cu cele din activ. Este interesant evoluia acestor indicatori de la
un an la altul, pe baza datelor care se pot obine din mai multe bilanuri consecutive. Situaia
net este un indicator care ne arat care este valoarea teoretic a capitalurilor proprii firmei la
un moment dat, deci valoarea ntreprinderii care ar revine acionarilor n cazul n care firma ar
fi desfiinat. Acest indicator poate fi calculat ca diferen ntre activ total i datorii totale.
1. SN = SITUATIA NETA
- reflecta situatia averii actionarilor
-

formula de calcul:

SN (Situatia Neta) = Total activ Total datorii- Venituri in avans= CPR+

PRCH
SN = TA (DFIN + DCR) = 350.000 100.000 15.000 85.000 40.000
= 110.000 RON
(SN = CPR Subv. pt investitii Provizioane reglementate)
Asadar, SN arata situatia capitalurilor proprii ca indicator
2. FR = FONDUL DE RULMENT
- reflecta echilibrul pe termen lung al intreprinderii
-

formula de calcul:

FR (Fondul de Rulment) = Resurse Permanente Nevoi Permanente

FR = RP NP
FR = CPR + PRCH + DFIN IMO

FR

FR poate fi: FRP (Fond de Rulment Propriu) = CPR+ PRCH IMO

FRS (Fond de Rulment Strain) = FR FRP = DFIN

Sau FR= NT (Nevoi Temporare) RT (Resurse Temporare)

FR = ACR nete = (ACR + CH AVS) (DCR + VEN AVS)
= 20.000+130.000+20.000+30.000 (15.000+85.000+40.000)
= 200.000- 140.000

= 60.000 ron
FR > 0 Nevoile temporare sunt finantate din resurse permanente. Avem lichiditate iar
firma este sanatoasa dpdv financiar. Stare de echilibru pe t.l. data de faptul ca existenta unor
capitaluri cu exigibilitate > 1 an asigura acoperirea necesarului de finantare al imobilizarilor.
Fondul de rulment este un fond de rezerva care poate finanta deficitele ce pot aparea intre
alocarile si resursele de finantat pe t.s. Nu trebuie insa ca dimensiunile FR sa fie exagerate
deoarece costurile capitalului procurat pe t.l. sunt mai mari decat cele pe t.s.

Dar stim ca NT+ NP = RT + RP. Scadem RT si NP la stanga si la dreapta si obtinem:

NT- RT = RP- NP = FR= FRpropriu + Frstrain
Kperm= CPR+DFIN.
3. NFR = NEVOIA/NECESARUL DE FOND DE FULMENT
- reflecta echilibrul pe termen scurt al intreprinderii
-

formula de calcul:

NFR= (NT- ATrez) (RT- PTrez)- scad activele cele mai lichide si adun
pasivele cele mai solvabile.
Un alt indicator important n cadrul analizei pe baz de bilan este nevoia de fon de rulment.
Acest indicator ne arat n ce msur este realizat echilibrul pe teremen scurt, sau altfel spus,
dac pe baza valorificrii la scaden a activelor de trezorerie se poat acoperi sau nu pasivele
de trezorerie care devin scadente.
NFR = [(Stocuri + Creante) + CH.AV.] [Dat. de exploatare (Dat.fata de salariati,
stat, furnizori, actionari)+ VEN. AV.]
= 180.000 85.000 40.000
= 55.000 RON
O valoare pozitiva a NFR (stocuri+ creante> datorii din exploatare) este buna daca
stocurile sunt formate din materii prime ce pot fi transformate in marfuri usor
vandabile iar clientii sunt buni platnici.

4. TN = TREZORERIA NETA
- reflecta echilibrul general al intreprinderii
-

formula de calcul:

10

Un ultim indicator folosit n analiza pe baz de bilan pe care l vom analiza este trezoreria
net. Acest indicator ne arat dac la sfritul exerciiului financiar sau la data realizrii
bilanului firma dispune de excedent sau deficit de lichiditi.Acest indicator se determin, fie
ca diferen ntre fondul de rulment i nevoia de fond de rulment, fie ca diferen ntre activele
de trezorerie i pasivele de trezorerie.
TN (Trezoreria Neta) = FR NFR= 60.000 55.000= 5.000 RON
TN = CF
TN = A Trez. P Trez.
In sistemul francez, variatia trezoreriei nete da cash flow-ul:
CF = TN = FR NFR = ATrez- PTrez
In sistemul anglo-saxon: CF = CFgest + CFinv + CFfin
9. n primul trimestru al exerciiului N, SC X SA a nregistrat urmtoarele cheltuieli de
deplasare:
Pentru salariatul A trimis n deplasare n ar:
o Cheltuieli cu transportul(tarif tichet tren dus-ntors 250 lei)
o Cazare la hotel de 2 stele pe toat perioada deplasrii: 400 lei;
o Diurn pe patru zile: 150 lei;
Pentru salariatul B trimis n deplasare n Italia:
o Bilet avion Timioara Roma i retur la clasa economic: 1575 lei (350euro x 4,5 lei / euro);
o Cazare la hotel pe toat perioada deplasrii: 540 lei (120euro x 4,5 lei / euro);
o Diurna: 450 lei (2 zile x 50 / zi x 4,5 lei / euro).
Cele dou deplasri au loc n luna februarie anul N.
Totalul cheltuielilor de deplasare n ar i n strintate a celor doi salariai se ridic n primul
trimestru la suma de 3365 lei.
S se prezinte tratamentul contabil i fiscal privind indemnizaia de deplasare n ar i
strintate.
Salariatul A
Cheltuielile de transport in suma de 250 lei si de cazare in suma de 400 lei sunt deductibile la
calculul profitului impozabil. Cheltuiala cu indemnizatia de deplasare este deductibila la
calculul profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile
publice (4 zile x 13 lei x 2,5 = 130 lei). Ca urmare, din cuantumul sumei de 150 lei, va fi
deductibila doar 130 lei iar 20 lei va fi considerata cheltuiala nedeductibila.

11

Salariatul B
Cheltuielile de transport in suma de 1575 lei si de cazare in suma de 540 lei sunt deductibile
la calculul profitului impozabil.
In cadrul institutiilor publice, indemnizatia de deplasare in valuta se diferentiaza pe doua
categorii de cheltuieli si se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc
deplasarea in conformitate cu Anexa nr. 1 din H.G. nr. 598/10 iulie 1995. Pentru Italia
cuantumul diurnei este stabilit la 35 euro/zi (categoria I de diurna).
Ch ded = 35 eur/zi x 2 x 4.5lei/eur = 315 ron si ch neded = 450- 315 = 135 ron

II. Audit
1. Ce este riscul de nedetectare?
Riscul de nedetectare reprezint riscul ca o procedur de fond a auditorului s nu detecteze o
informaie eronat ce exist n soldul unui cont sau categorie de tranzacii, care ar putea fi
semnificativ n mod individual, sau cnd este cumulat cu informaii eronate din alte solduri
sau categorii de conturi [CAFR, 2000, 124]. Nivelul riscului de nedetectare este legat direct
de procedurile de fond ale auditorului. Spre deosebire de riscul inerent i riscul de control,
riscul de nedetectare poate fi controlat de auditor prin: planificarea adecvat a auditului;
stabilirea corespunztoare a naturii, duratei i ntinderii lucrrilor; identificarea i
evaluarea performanelor procedurilor de audit.
Unele riscuri de nedetectare vor fi ntotdeauna prezente chiar dac un auditor a examinat
100% soldurile contabile sau categoriile de tranzacii, datorit faptului c, de exemplu,
majoritatea probelor de audit sunt mai degrab persuasive dect conclusive.
2. Dai definiia auditului n general i elementele principale ale acesteia.
Prin audit in general se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea
exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard,
norma) de calitate.

12

Obiectivul oricarui tip de audit il constituie imbunatatirea utilizarii informatiei.

Elemente fundamentale:

Examinarea trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala;

Obiectul examinarii il poate constitui orice informatie, din orice domeniu;

Scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;

Calitatea opiniei exprimate: trebuie sa fie motivata si responsabila, ceea ce

presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite repsonsabilitati
pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta.

Examinarea trebuie sa sa faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite,

cuprinse intr-un standard sau intr- o norma legala sau profesionala care constituie
criteriu de calitat

3. Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.

Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent
si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea
exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei
financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele
nationale sau internationale de audit.
Elemente fundamentale:
-

profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, care poate

fi o persoana fizica sau o persoana juridica;

examinarea este exclusiva profesionala;

obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile

financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte
componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil;

scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente;

obiectul opiniei: imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, a situatiei

financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata;

criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il

constituie standardele nationale sau internationale.

13

4. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?

Denumirea de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase misiuni ca:
-

auditul financiar al proceselor, tranzactiilor si situatiilor financiare;

auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii;

auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea

regulamentara a acestora in situatiile financiare;

auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectare

legislatiei sociale;

auditul financiar asupra situatie fiscale;

auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor
indoielnice s-a facut de o maniera purdenta;

altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau
a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei societati poate fi calificat
drept audit financiar.
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent
si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea
exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei
financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele
nationale sau internationale de audit.
5. Principalele obiective ale controlului intern al unei entiti?
Protejarea activelor intreprinderii
Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile;
Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii;
Promovarea eficacitatii exploatarii;
6. O opinie standard de audit este calificat sau necalificat?
Atunci cnd auditorul, n conformitate cu obiectivele misiunii, concluzioneaz c, prin
raportarea la standardele sau practicile folosite, lucrurile nu snt n regul, va avea o opine
CALIFICAT! Altfel spus, au fost identificate unele aspecte semnificative dar fr a influena
n mod fundamental sistemul auditat! Bineneles c nici n acest caz nu se va scrie mi

14

exprim opinia calificat.CALIFICAREA se refer la prezentarea n raport, cu ct mai

mult claritate a acelor aspecte cu care auditorul nu este de acord!
n concluzie, n opinia mea, sintagma corect ce ar trebui s se regseasc n cazul
fundamentrii unei opinii de audit specific speelor legale romneti ar fi:
La data de ., data finalizrii auditului nostru, n opinia noastr, msurile de securitate
descrise n planul de securitate, procedurile de operare, procedurile de asigurare a
continuitii operaionale.. ale .. respect cerinele .
7. Cum ai descrie nivelul etic individual i cel organiza ional?
Etica afacerilor (etica economic), form particular a eticii aplicate, reprezint ansamblul
de reguli i norme morale care vizeaz conduita agenilor n activitatea economic (n
afaceri), att la nivel individual, ct i la nivel colectiv.
Etica economic este o ramur a moralei care sintetizeaz sistemul de valori, principii i
norme ce s-au statornicit de-a lungul timpului n raporturile dintre agenii economici. Alturi
de principiile i normele de drept, etica economic asigur buna desfurare a activitilor i
reuita n afaceri. Dei normele eticii economice nu sunt nvestite cu for juridic precum
normele de drept, ele au un rol deosebit de important n aciunile agenilor economici, contnd
uneori mai mult dect cele juridice.
Comportamentul etic al agenilor economici este marcat de respectarea riguroas, benevol, a
unor principii cum sunt: ncrederea i sinceritatea deplin ntre ageni; corectitudine n
negocieri i n ndeplinirea obligaiilor contractuale; respectarea ntocmai a
tuturor angajamentelor asumate; mutualitatea avantajelor oferite i a riscurilor. Acceptarea i
respectarea normelor de etic economic este, de fapt, o problem de contiin economic cu
un impact puternic asupra cristalizrii normelor juridice. nclcarea lor creeaz o imagine
nefavorabil asupra agenilor economici.
Se poate concluziona c etica afacerilor component relativ nou a cercetrii tiinifice
este un domeniu de studiu aplicativ al eticii, care vizeaz determinarea principiilor morale i a
codurilor de conduit ce reglementeaz relaiile interumane din cadrul organizaiilor
(economice i comerciale) i guverneaz deciziile oamenilor de afaceri sau ale managerilor.
n general, etica n afaceri se manifest la cinci nivele interdependente:
- Nivelul etic individual;
- Nivelul etic corporaional (organizaional);

15

- Nivelul etic naional;

- Nivelul etic cultural;
- Nivelul etic internaional.
Etica n afaceri studiaz moralitatea sistemelor economice, a corporaiilor i a indivizilor care
interacioneaz cu aceste corporaii.
Experiena mondial evideniaz dou abordri de baz ale eticii afacerilor:
1. Abordarea moralist de orientare cretin, care susine ideea conform creia principiile
de baz ale eticii cretine i ale filozofiei morale trebuie extinse i n sfera afacerilor (ca i n
oricare alt domeniu de activitate); i
2. Abordarea pragmatic presupune c afacerile trebuie s fie etice nu pentru a urma
normele morale i cretine, ci pentru c dovedirea unei responsabiliti sociale sporite
contribuie la conferirea durabilitii afacerii i la obinerea de profituri suplimentare, evitnd o
serie de riscuri i tensiuni.
n realitate, nu exist o grani clar ntre cele dou abordri, ele realizndu-se mpreun i
fiind strns legate, ns n timp ce prima abordare se sprijin, n principal, pe credin, cea dea doua abordare opereaz pe baza reglementrilor normative.
De-a lungul istoriei, moralitatea afacerilor a reprezentat un subiect controversat, care a
strnit nu numai interesul oamenilor de tiin, ci i pe cel al maselor, adepii diferitelor religii
sau curente la mod n perioada luat n calcul; astfel, dac pentru catolicismul medieval
comerul i banii erau considerai complet imorali, protestantismul manifestat cu precdere
pe continentul american a fcut posibil reconcilierea moralei cu lumea afacerilor; dup
unele opinii (Max Weber), tocmai aceast etic protestant a muncii a fcut posibil afirmarea
i impunerea capitalismului.
Etica afacerilor, ca disciplin filozofic de sine stttoare, a aprut relativ recent, adevrata
sa recunoatere datnd de acum 20-30 de ani. n prezent, problemele etice i de
responsabilitate corporaional au dobndit o importan deosebit, ajungnd s se vehiculeze
conceptul de firm etic i s se promoveze managementul responsabil social; au aprut
numeroase lucrri consacrate acestor probleme i, concomitent, s-au nfiinat centre de
consultan etic. Marile firme adopt coduri de conduit moral i iniiaz programe proprii
de pregtire n acest sens, considernd etica afacerilor drept un instrument indispensabil unei
bune gestionri a ntreprinderilor.

16

Se poate afirma c etica afacerilor a nceput s prind contur n ri dezvoltate precum SUA i
statele Europei de Vest, dar, n prezent, i rile n curs de dezvoltare sau fostele ri comuniste
din Europa Central i de Est manifest un interes din ce n ce mai sporit fa de acest subiect.
n general, s-a observat c exist o legtur direct ntre gradul de dezvoltare al unei ri i
accentul care se pune n respectiva ar pe etica afacerilor (aceast concluzie nu trebuie, ns,
interpretat cu titlu de lege). O dat cu schimbarea naturii afacerilor i cu internaionalizarea
lor, acestea au devenit din ce n ce mai complexe i au ridicat probleme etice necunoscute
pn atunci, legate de contextul multinaional i multicultural de desfurare al activitilor
economice.
Pentru etica n afacerile economice prezint un interes deosebit dou tipuri de clasificri:
1. n funcie de modul de abordare a eticii n afaceri; i
2. n funcie de nivelul la care este perceput etica n afaceri.
III. Expertiza
1. n ce consta secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil?
Expertul contabil trebuie s respecte secretul i caracterul confidenial al informaiilor la care
a avut acces i de care a luat la cunotin cu ocazia efecturii expertizelor contabile, trebuind
s se abin de la divulgarea lor ctre teri, cu excepia cazurilor n care a fost autorizat expres
n acest scop sau dac are obligaia legal sau profesional s fac o astfel de divulgare
Expertul contabil nu trebuie s refere mai mult dect se cere. n Raportul su trebuie s
invoce numai evenimentele i tranzaciile care au legtur cauzal cu obiectivul fixat de cel n
drept care a dispus expertiza contabil i care sunt probate cu documente justificative i
evidenieri contabile.
Expertul contabil trebuie s se abin de la divulgarea coninutului Raportului de
expertiz contabil judiciar i a concluziilor, direct prilor implicate n actul justiiar.
El trebuie s se abin de la contactarea prilor implicate, n afara procedurilor
prevzute de lege.
2. Explicati care sunt situatiile de incompatibilitate n cazul expertizei contabile?
Calitatea de expert contabil este incompatibil cu cea de martor n aceeai cauz, calitatea de
martor avnd ntietate. Expertul contabil se afl n incompatibilitate dac exist mprejurri
din care rezult c este interesat sub orice form, el, soul(ia) sau vreo rud apropiat, n

17

soluionarea unei cauze, ntr-un anumit mod, care l-ar determina, pe expertul contabil, s fie
subiectiv.
Pot fi asimilate cu mprejurri din care rezult c este interesat sub orice form,
urmtoarele situaii n care s-ar putea gsi expertul contabil:
I. Dac, n calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre prile
n proces, s-a pronunat asupra unor aspecte, ori a luat parte la ntocmirea actelor
primare, a evidenelor tehnico-operative sau la elaborarea situaiilor financiare care fac
obiectul dosarului supus judecii.
II. Dac, n calitatea de expert contabil, i-a exprimat o prim opinie n aceeai cauz
supus judecii, deoarece primeaz prezumia c ar fi interesat n susinerea primei
soluii. n particular, expertul contabil, care a efectuat o expertiz extrajudiciar, la
cererea unei pri n proces, se afl n incompatibilitate cu calitatea de expert numit din
oficiu. Dac ndeplinete condiiile de independen i de competen, poate accepta
calitatea de expert contabil recomandat de parte.
3. Care este conduita expertului contabil/experilor contabili numit/numii n situaia n
care, n aceeai cauz, instana de judecat a acceptat pentru fiecare parte cate un expert
consultant?
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de ctre experii contabili nscrii n Tabloul
Corpului. Expertul contabil solicitat n efectuarea unei expertize contabile este obligat s fie
independent fa de prile interesate n expertiz, evitnd orice situaie care ar presupune o
lips de independen sau o constrngere care ar putea s-i impieteze integritatea i
obiectivitatea.
Expertizele contabile efectuate de experii contabili care nu ntrunesc condiiile pentru a fi
nscrii ca membri ai Corpului cad sub incidena sanciunilor privind exercitarea unei profesii
fr autorizaie. Dac un expert contabil implicat ntr-o astfel de situaie este solicitat pentru
efectuarea unei expertize contabile, el este obligat s aduc la cunotina solicitantului situaia
n care se afl.
Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor contabili numii
din oficiu de ctre organele n drept i relativ n cazul experilor contabili recomandai de
pri sau solicitai n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
Independena absolut a expertului contabil numit de ctre organele n drept deriv din
obligaia acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare

18

prevzute de Codul de procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt
aceleai cu cele privind judectorii.
Independena expertului contabil este afectat grav n situaiile reglementate de Codul etic
naional al profesionitilor contabili, Seciunea 100.25 punctele 5 i 6.
Experii contabili care se afl n situaiile prevzute la punctele 3 i 4 de mai sus trebuie s le
aduc, n scris, la cunotina organului care i-a numit, imediat dup numire.
Expertul contabil, la primirea oricrei lucrri de expertiz, va face un examen de
independen i va completa o Declaraie de independen care va nsoi lucrarea depus
pentru auditul de calitate la Corp.

IV. Evaluare
1. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiar
este de 1.000 mii lei, rata neutr de plasament (i) este de 11%, iar rata de actualizare (c) este
de 25%. Care este valoarea ntreprinderii prin metoda bazat pe goodwill?
Vg= ANC +GW = 8000 +480 = 8480
GW= (CB-ANC*i)/c= ( 1000 -8000*11%) /25% = (1000-880)/25%=480
V. FUZIUNI SI DIVIZARI DE INTREPRINDERI
1. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se cunosc
urmtoarele date:
Societatea A: active diverse 120.000 lei, datorii 20.000 lei, numr de aciuni 20.000 titluri,
valoarea nominal a unei aciuni 7 lei/aciune. Societatea B: capital social 60.000 lei, rezerve
20.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 30.000 lei.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emis i prima de fuziune.
Societatea A
Active diverse = 120.000
-

Datorii

20.000

Activ net = 100.000

Societatea B
Cap social= 60.000
Rezerve = 20.000
Plus valoarea din reeval imob = 30.000

Nr actiuni = 20.000
VMC = ACNet/ nr act = 5lei/act

Activ net contabil =110.000

19

Nr act ce tb emise = activ net ctb B/ VMC A = 110.000/ 5= 22.000lei

Rap par = x= 11/10
22.000= 20.000x
=> VMC B= 11*5/10 = 5.5 LEI/ACT
Prima fuziune = 22.000(5-7) = -44.000 => cap propriu creste cu 110.000 si cap soc descreste
cu 44.000 lei

VI Administrarea si lichidarea intreprinderilor

1. Ce se nelege prin termenul de insolven ?
Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin
insuficienta

fondurilor

banesti

disponibile

pentru

plata

datoriilor

exigibile:

a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la
scadenta, nu

a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;

b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la

scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.
Am intalnit opinia potrivit careia insolventa s-ar raporta numai la un singur creditor si ca nu ar
mai fi doar o stare de incapacitate de plata.
Potrivit vechii Legi nr. 64/1995, debitorul putea sa arate ca nu este in incapacitate de plata
(insolventa) si ca refuza plata catre creditorul care a formulat cererea de insolventa fara reacredinta, adica avand exceptii ridicate impotriva creantei (intr-un proces, de exemplu).
Practica judecatoreasca este consecventa sub acest aspect.
VII Fezabilitate
1. Care sunt principalele pri ale unui studiu de fezabilitate, piese scrise?
Asa cum spune si numele, studiul de fezabilitate este o analiza a viabilitatii unei idei.
Toate activitatile studiului sunt directionate catre obtinerea raspunsului la intrebarea putem
investii in aceasta idee de afaceri?
Studiile de fezabilitate pot fi folosite pentru multe tipuri de afaceri, dar in special pentru
afaceri ce implica un anumit risc.

20

Determinarea punctelor slabe sau a imposibilitatii de derulare a afacerii, pentru o anumita

locatie sau timp, va economiseste timp, bani si va scuteste de probleme mai tarziu.
Scopul unui studiu de fezabilitate este de a da o prima imagine de ansamblu aspectelor
principale ale afacerii pe care urmeaza sa o porniti.
Utilitatea lui este aceea de a identifica problemele care ar putea impiedica succesul afacerii pe
piata. Principalele componente ale unui studiu de fezabilitate, conform Ordinului nr.1013/873
din 04.06.01 sunt:

a) Datele generale
b) Date tehnice ale lucrarii
c) Date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei
d) Devizul general estimativ al investitiei
e) Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei
f) Finantarea investitiei
g) Avize si acorduri

VIII Analiza diagnostic a ntreprinderii

1. Pentru o ntreprindere se cunosc urmtoarele informaii financiare:
Indicator

N 1

Imobilizri
Stocuri
Creane
Disponibiliti
TOTAL ACTIV
Capitaluri proprii
Datorii financiare
Furnizori
Datorii salariale i fiscale
Credite de trezorerie
Indicator
Cifra de afaceri
Cheltuieli materiale
Cheltuieli salariale
Cheltuieli fiscale i sociale

600
400
200
50
1250
400
400
200
240
10
u.m.
3000
1000
1400
150

21

N
550
470
200
60
1280
420
330
250
250
30

Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu dobnda
Impozit pe profit

100
50
25

S se calculeze fluxul de numerar de gestiune i disponibil i s se explice

destinatile acestuia din urm.
CASH-FLOW DE GESTIUNE (CFG)
Rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune reprezinta cash-flow-ul de gestiune. Operatiunile
de gestiune sunt cele de exploatare, investitie si finantare.
Formula de calcul:
CFD = RN + CHD + CHAMO = 275 + 50+100= 425
RN = rezultatul net
CHD = cheltuiala cu dobanda
CHAMO = cheltuiala cu amortizarea
CASH-FLOW DISPONIBIL (CFD)
Exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera actionarii si creditorii. Este efectiva
deoarece nu ia in calcul impozitul pe profit.
Formula de calcul:
CFD = CFDact + CFDcr
CFDact = RN - (CPR1 - CPR0) = 275 420+400 = 295
CFDcr = CHD - (DATFIN1 - DATFIN0) = 50- 330+400 = 120
RN = rezultatul net
CHD = cheltuiala cu dobanda
CPR = variatia capitalurilor proprii
DATFIN = variatia datoriilor financiare pentru care s-au platit dobanzi in perioada analizata

2.

O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pre unitar

de 40 u.m. Intreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale
n valoare de 60000 u.m., cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90%
reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n
cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. i cheltuieli cu
dobnzi de 5000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de
rentabilitate financiar i operaional exprimat n uniti fizice i valorice i
nivelul rezultatului de exploatare i curent ateptat la o cretere la 5500 a
numrului de produse vndute.

Active imobilizate = 30.000 lei

22

Active curente = stocuri + creane + disponibiliti = Analiza punctului critic (pragului de

rentabilitate)
Deoarece profitul n punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct:
Volumul vnzrilor=Consumuri i cheltuieli variabile+Consumuri i cheltuieli constante
sau
Preul pentru o unitatexCantitatea unitilor = Consumuri i cheltuieli variabile pe o
unitatexCantitatea unitilor +Consumuri i cheltuieli constante
innd cont de aceast ecuaie poate fi determinat punctul critic n uniti de produse:
Pragul de rentabilitate (n uniti de produse) =Consumuri i cheltuieli fixe Preul pentru o
unitate-Consumuri i cheltuieli variabile pe o unitate
a) Pragul de rentabilitate operaional:
Volumul vnzrilor = 60.000 + (80.000 + 5.000 + 4.000+5.000) = 154.000 u.m.
Cheltuieli fixe = 8.000 + 5.000 + 4.000 +5.000 = 22.000
Cheltuieli variabile = 60.000+72.000=132.000
Cheltuieli variabile unitare = 132.000 / 5.000 = 26,40 u.m/buc
Pragul de rentabilitate (n uniti de produse) = = 22.000 / (40 26,40) =1617,64 buc

b) Pragul de rentabilitate financiar:

Volumul vnzrilor =60.000 + (80.000 + 5.000 + 4.000 + 5.000) = 154.000 u.m.
Cheltuieli fixe =8.000 + 5.000 + 4.000 + 5.000 = 22.000
Cheltuieli variabile = 60.000+72.000 = 132.000
Cheltuieli variabile unitare = 132.000 / 5.000 =26,4 u.m/buc
Cifra de afaceri critic = 22.000 /1-(26,4/40) = 22.000/0,66 = 33.333,3
Pragul de rentabilitate este acel nivel al activitii la care ntreprinderea prin veniturile
obinute i acoper integral cheltuielile de exploatare, iar rentabilitatea este nul.
Volumul fizic al prod. Prag =ChFixe totale / (Pre de vnzare unitar-Cost variabil unitar)
Volumul valoric al prod. Prag sau Cifra de afaceri critic= ChFixe totale / (1-cost variabil
unitar/pre de vnzare unitar)

23

IX Consultanta fiscal
1. O societate comercial realizeaz urmatoarele venituri si cheltuieli aferente trimestrului I
din anul 2013:
-venituri din vnzarea mrfurilor 60.000 lei;
-venituri din prestarea de servicii 20.000 lei;
-venituri din dividende primite de la o societate comerciala romn 1.000 lei;
-cheltuieli cu mrfurile vndute: 40.000 lei;
-cheltuieli cu serviciile de la teri (serviciile sunt necesare i exist contracte ncheiate) :
10.000 lei;
-cheltuieli de protocol 1.000 lei;
-cheltuieli salariale 2.000 lei;
-cheltuieli cu amenzile datorate de autoritatile romne 3.000 lei;
-cheltuieli cu tichetele de masa: 800 lei, din care 200 lei peste limita legala.
Determinati impozitul pe profit datorat de societatea comerciala.

Vimp = 60.000+20.000= 80.000 ron

Ch protocol ded = 2%( 80.000 40.000-10.000- 800 3000) = 524
Ch protocol neded = 1000 524 = 476
Ch ded = 40.000+10.000 + 524 + 600 +2000 = 53.124
Imp prof= 16% (80.000 53.124) = 4.300.16

2. Ce se ntmpl dac pe parcursul anului veniturile impozabile realizate de o societate

comercial supus impozitului pe veniturile microntreprinderilor depesc cuantumul a
65.000 euro. Ce curs de schimb se ia n calcul?

24

n situaia n care, n cursul anului fiscal, o microntreprindere realizeaz venituri mai mari de
65.000 euro, contribuabilul va comunica, n termen de 30 de zile de la data de la care nu mai
este ndeplinit condiia respectiv, organului fiscal ieirea din sistemul de impunere pe
veniturile microntreprinderilor prin depunerea unei declaraii de meniuni, cu respectarea
termenului

legal,

potrivit

Codului

de

procedur

fiscal.

Veniturile luate n calcul la stabilirea limitei de 65.000 euro sunt aceleai cu cele care
constituie baza impozabil prevzut la art. 112^7 din Codul fiscal.
Pentru anul 2013, veniturile luate n calcul la stabilirea limitei de 65.000 euro sunt cele de
natura celor prevzute la art. 112^7 din Codul fiscal, nregistrate:
- ncepnd cu 1 ianuarie 2013, de ctre persoanele juridice care aplic sistemul de impunere
pe veniturile microntreprinderilor de la aceast dat inclusiv;
- ncepnd cu 1 februarie 2013, de ctre persoanele juridice care aplic sistemul de impunere
pe veniturile microntreprinderilor de la aceast dat inclusiv.
Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului n euro este cel de la nchiderea
exerciiului financiar precedent.
Adica pt anul 2013 este cel de la 31.12.2012: 4.4287 lei/euro.

Referitor la TVA, aveti pragul de 220.000 lei.

ART. 152 Regimul special de scutire pentru ntreprinderile mici
(1) Persoana impozabil stabilit n Romnia conform art. 125^1 alin. (2) lit. a), a crei cifr
de afaceri anual, declarat sau realizat, este inferioar plafonului de 65.000 euro, al crui
echivalent n lei se stabilete la cursul de schimb comunicat de Banca Naional a Romniei la
data aderrii i se rotunjete la urmtoarea mie, respectiv 220.000 lei, poate aplica scutirea de
tax, denumit n continuare regim special de scutire, pentru operaiunile prevzute la art. 126

25

alin.(1), cu excepia livrrilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform

art. 143 alin. (2) lit. b).
3. S se determine acciza n cazul berii cunoscnd urmtoarele date: eliberarea n consum are
loc n luna martie, cantitatea 700 sticle a 0,33 litri, numrul de grade Plato 4. Acciza unitar
este de 0,8228 Euro/hl grad Plato, iar cursul de schimb este de 4,5223 lei/euro.
Norme metodologice:
1. (1) Sumele reprezentnd accize se calculeaz n lei, pe baza cursului de schimb stabilit n
conformitate cu prevederile art. 218 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificrile i completrile ulterioare, dup cum urmeaz:
2. a) pentru bere:
A=CxKxRxQ
unde: A = cuantumul accizei si C = numrul de grade Plato
K = acciza unitar, n funcie de capacitatea de producie anual, prevzut la nr. crt. 1 din
anexa nr. 1 la titlul VII Accize din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile
i completrile ulterioare
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea n hectolitri
Conf art 218 Cod Fiscal Conversia n lei a sumelor exprimate n euro
Valoarea n lei a accizelor, a taxei speciale pentru autoturisme/autovehicule i a impozitului la
ieiul din producia intern, datorat bugetului de stat, stabilit potrivit prezentului titlu n
echivalent euro, pe unitatea de msur, se determin prin transformarea sumelor exprimate n
echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit n prima zi lucrtoare a lunii
octombrie din anul precedent, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Cursul de schimb pentru calculul accizelor este de 4,2688 lei/euro, incepand cu 1 ianuarie
2010.
Q = 700 sticle x 0,33 l = 231 litri = 2,31 hl
A = C x K x R x Q = 4 x 0,8228 x 4,5223 x 2,31 = 34,38 ron

X. Organizarea auditului
1. Ce reprezinta riscul , categorii de riscuri
Entitile urmresc strategii prin care s i realizeze obiectivele i, n funcie de natura
operaiunilor i a sectorului de activitate, de mediul de reglementare n care funcioneaz i de
dimensiunea i complexitatea lor, se confrunt cu o varietate de riscuri ale activitii.

26

Conducerea este responsabil cu identificarea unor astfel de riscuri i cu tratarea lor. Cu toate
acestea, nu toate riscurile sunt asociate cu ntocmirea situaiilor financiare. Auditorul este
preocupat, n cele din urm, doar de acele riscuri care pot avea un efect asupra situaiilor
financiare.
Auditorul obine i evalueaz probele de audit pentru a obine o certificare rezonabil cu
privire la situaiile financiare, mai exact dac acestea ofer o imagine fidel (sau prezint n
mod fidel, sub toate aspectele semnificative) n conformitate cu cadrul aplicabil de raportare
financiar. Conceptul de certificare rezonabil admite c exist un risc ca opinia de audit s
fie necorespunztoare. Riscul ca auditorul s exprime o opinie de audit necorespunztoare
atunci cnd situaiile financiare sunt denaturate n mod semnificativ este cunoscut ca risc de
audit.
Auditorul trebuie s planifice i s desfoare angajamentul de audit astfel nct s reduc
riscul de audit pn la un nivel acceptabil de sczut care s fie consecvent cu obiectivul unui
audit. Auditorul reduce riscul de audit prin crearea i efectuarea unor proceduri de audit prin
care s obin probe de audit suficiente i adecvate, pentru a fi capabil s contureze concluzii
rezonabile pe care s fundamenteze o opinie de audit. Certificarea rezonabil este obinut
atunci cnd auditorul a redus riscul de audit la un nivel acceptabil de sczut.
Riscul de audit este o funcie a riscului unor denaturri semnificative n situaiile
financiare (sau, mai simplu, riscul unor denaturri semnificative) (mai exact, riscul ca
situaiile financiare s fie denaturate n mod semnificativ nainte de procesul de audit) i a
riscului ca auditorul s nu detecteze o astfel de denaturare (risc de nedetectare). Auditorul
desfoar proceduri de audit pentru a evalua riscul unor denaturri semnificative i caut s
limiteze riscul de nedetectare prin desfurarea unor proceduri de audit suplimentare bazate
pe respectiva evaluare. Procesul de audit presupune exercitarea raionamentului profesional n
pregtirea abordrii de audit, prin concentrarea ateniei asupra a ceea ce nu ar putea iei bine
(mai exact, care sunt posibilele denaturri care pot aprea) la nivelul aseriunilor, i n
desfurarea procedurilor de audit ca rspuns la riscurile evaluate, n scopul obinerii de probe
de audit suficiente i adecvate.
Auditorul este preocupat de denaturrile semnificative i nu este responsabil cu detectarea
denaturrilor care nu sunt semnificative pentru situaiile financiare considerate ca ntreg.
Auditorul este cel care consider dac efectul denaturrilor necorectate identificate, att
individual ct i cumulat, este semnificativ pentru situaiile financiare luate ca ntreg. Pragul
de semnificaie i riscul de audit sunt corelate. Pentru pregtirea procedurilor de audit care s
determine dac exist denaturri care sunt semnificative pentru situaiile financiare luate ca
ntreg, auditorul ia n considerare riscul unor denaturri semnificative la dou niveluri: nivelul
situaiilor financiare generale i corelat cu clase de tranzacii, solduri ale unor conturi i
prezentri de informaii mpreun cu aseriunile aferente.
Auditorul ia n considerare riscul unor denaturri semnificative la nivelul situaiilor
financiare generale, care se refer la riscurile unor denaturri semnificative care sunt legate n
totalitate de situaiile financiare luate ca ntreg i afecteaz n mod potenial multe aseriuni.
Riscurile de aceast natur au legtur adesea cu mediul de control al entitii (dei aceste

27

riscuri pot fi corelai i cu ali factori, cum ar fi condiii economice regresive) i nu sunt
riscuri care s se poat identifica neaprat cu aseriuni specifice la nivelul claselor de
tranzacii, al soldului unui cont sau al prezentrilor de informaii. Mai degrab, acest risc
general reprezint circumstane care cresc riscul posibilitii existenei unor denaturri
semnificative n orice numr de aseriuni diferite, de exemplu, prin ignorarea de ctre
conducere a controalelor interne. Astfel de riscuri pot avea o relevan special pentru
considerarea de ctre auditor a riscului unor denaturri semnificative generate din fraud.
Rspunsul auditorului la riscul evaluat al unor denaturri semnificative la nivelul situaiilor
financiare generale include: luarea n considerare a cunotinelor, aptitudinilor i capacitii
personalului nsrcinat cu responsabiliti semnificative n cadrul angajamentului, inclusiv
necesitatea implicrii experilor; nivelurile corespunztoare de supraveghere; i dac exist
evenimente sau condiii care pot pune la ndoial, n mod semnificativ, capacitatea entitii de
a funciona pe baza principiului continuitii activitii.
Auditorul ia n considerare, de asemenea, riscul unor denaturri semnificative la nivelul
clasei de tranzacii, al soldului unui cont i al prezentrilor de informaii, deoarece o astfel de
considerare ajut direct la determinarea naturii, duratei i ntinderii procedurilor de audit
suplimentare la nivelul aseriunii. Auditorul caut s obin probe de audit suficiente i
adecvate la nivelul clasei de tranzacii, al soldului unui cont i al prezentrilor de informaii
ntr-o manier care s permit auditorului, n momentul finalizrii unui angajament de audit,
s exprime o opinie asupra situaiilor financiare luate ca ntreg, la un nivel acceptabil de
sczut al riscului de audit. Pentru a atinge acest obiectiv, auditorii utilizeaz abordri variate.
Discuia purtat n paragrafele urmtoare ofer o explicaie a componentelor riscului de
audit. Riscul unor denaturri semnificative la nivelul aseriunii const n dou componente,
dup cum urmeaz:
Riscul inerent este posibilitatea ca o aseriune s comporte o denaturare ce poate fi
semnificativ, fie individual, fie cumulat cu alte denaturri, presupunnd c nu exist
controale aferente. Riscul unei astfel de denaturri este mai mare pentru unele aseriuni i
clase aferente de tranzacii, solduri ale conturilor i prezentri de informaii, dect pentru
altele. De exemplu, este mai probabil s fie denaturate calculele complexe dect cele simple.
Conturile care constau n sume derivate din estimri contabile ce sunt supuse unui grad
semnificativ de incertitudine n ceea ce privete evaluarea creeaz riscuri mai mari dect
conturile care constau n date faptice, obinute n urma unor procese relativ de rutin.
mprejurrile externe care dau natere la riscuri asociate activitii pot influena, de asemenea,
riscul inerent. De exemplu, progresele tehnologice ar putea face ca un anumit produs s fie
uzat moral, crescnd, astfel, posibilitatea ca stocurile s fie supraevaluate. Pe lng acele
circumstane care sunt neobinuite pentru o aseriune specific, riscul inerent asociat unei
astfel de aseriuni poate fi influenat de factori existeni n entitate sau n mediul n care
activeaz aceasta i care au legtur cu o parte sau totalitatea claselor de tranzacii, cu
soldurile unor conturi sau cu prezentrile de informaii. Acetia din urm includ, de exemplu,
lipsa unui capital circulant suficient pentru continuarea operaiunilor sau un sector de
activitate n declin caracterizat prin existena unui numr mare de falimente.

28

Riscul de control este riscul ca o denaturare care poate s apar ntr-o aseriune i care
poate fi semnificativ, fie n cazul n care este izolat, fie cumulat cu alte denaturri, s nu
fie prevenit, detectat i corectat la timp de sistemul de control intern al entitii. Acest risc
este o funcie a eficienei proiectrii i operrii sistemului de control intern n atingerea acelor
obiective ale entitii care sunt relevante pentru ntocmirea situaiilor financiare ale entitii.
Un anumit risc de control va exista ntotdeauna datorit limitrilor inerente ale sistemului de
control intern.
Riscul inerent i riscul de control sunt riscuri care aparin entitii; ele exist independent
de procesul de audit al situaiilor financiare. Auditorului i se cere s evalueze riscul unor
denaturri semnificative la nivelul aseriunii ca baz pentru proceduri de audit suplimentare,
dei acea evaluare este mai degrab o chestiune de raionament dect o msurare precis a
riscului. Atunci cnd evaluarea auditorului cu privire la riscul unor denaturri semnificative
include o anticipare a eficienei operaionale a controalelor, auditorul desfoar teste de
control care s susin evaluarea riscului. ISA, n mod normal, nu se refer separat la riscul
inerent i riscul de control, ci mai degrab la o evaluare combinat a riscului unei denaturri
semnificative. Dei ISA descriu n mod obinuit o evaluare combinat a riscului unei
denaturri semnificative, auditorul poate face o evaluare separat sau combinat a riscului
inerent i de control n funcie de tehnicile i metodologiile de audit preferate i de
considerentele practice. Evaluarea riscului unei denaturri semnificative poate fi exprimat n
termeni cantitativi, cum ar fi n procente, sau n termeni necantitativi. n oricare caz, nevoia
auditorului de a realiza evaluri adecvate ale riscului este mai important dect abordrile
diferite prin care acestea sunt fcute.
Riscul de nedetectare este riscul ca auditorul s nu detecteze o denaturare care exist
ntr-o aseriune i care poate fi semnificativ, fie n cazul n care este izolat, fie cumulat cu
alte denaturri. Riscul de nedetectare este o funcie a eficienei unei proceduri de audit i a
aplicrii acesteia de ctre auditor. Riscul de nedetectare nu poate fi redus pn la zero datorit
faptului c auditorul nu examineaz, de regul, totalitatea unei clase de tranzacii, de solduri
ale unor conturi i de prezentri de informaii i datorit altor factori. Astfel de ali factori
includ posibilitatea ca un auditor s selecteze o procedur de audit necorespunztoare, s
aplice n mod eronat o procedur de audit adecvat sau s interpreteze denaturat rezultatele de
audit. Problemele ridicat de aceti ali factori pot fi rezolvate printr-o planificare
corespunztoare, o repartizare corect a personalului n echipa implicat n angajamentul de
audit, prin aplicarea scepticismului profesional i prin supravegherea i revizuirea muncii de
audit depuse.
Riscul de nedetectare este asociat naturii, duratei i ntinderii procedurilor auditorului care
sunt determinate de acesta n scopul reducerii riscului de audit pn la un nivel acceptabil de
sczut. Pentru un nivel dat al riscului de audit, nivelul acceptabil al riscului de nedetectare
presupune o relaie invers fa de evaluarea riscului unei denaturri semnificative la nivelul
aseriunii. Cu ct auditorul crede c exist un risc mai mare al unei denaturri semnificative,
cu att mai mic este riscul de nedetectare care poate fi acceptat. Invers, cu ct auditorul crede

29

c exist un risc mai mic al unei denaturri semnificative, cu att mai mare este riscul de
nedetectare care poate fi acceptat

3. Ce reprezint auditul intern?

Auditul intern este activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor unei
organizatii in scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului,
controlului si proceselor de conducere a acesteia.
El poate fi exercitat atat de persoane din interiorul organizatiei in cauza, cat si de persoane din
exteriorul acesteia.
Auditul intern are scopul:
de a verifica daca activitatea organizatiei este in conformitate cu politicile, programele si
managementul acestuia, conform prevederilor legale;
de a evalua cat de adecvate sunt controalele financiare si nefinanciare dispuse de conducerea
entitatii economice, si daca acestea sunt aplicate si in ce masura, in scopul cresterii eficientei
activitatii organizatiei;
de a evalua cat de adecvate sunt informatiile financiare si nefinanciare furnizate conducerii
entitatii

economice,

pentru

cunoasterea

realitatilor

din

organizatia

respectiva;

de a proteja elementele patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ale organizatiei si de a

identifica metodele de prevenire a fraudelor si a pierderilor de orice fel.
In Romania, auditul intern se practica in conformitate cu Normele elaborate de Camera
Auditorilor Financiari; acestea cuprind reguli de organizare (definesc entitatile si persoanele
care pot exercita activitatea de audit intern), reguli de exercitare (criterii de calitate pentru
evaluarea acestor servicii), reguli de implementare (pentru tipuri specifice de angajamente) si
Codul de etica pentru profesia de auditor intern (care are rolul de a asigura obiectivitatea
auditorului intern).
Persoanele responsabile pentru organizarea activitatii de audit intern, coordonarea
lucrarilor/angajamentelor si imputernicite pentru semnarea rapoartelor de audit intern trebuie

30

sa aiba calitatea de auditor financiar (art. 23 din OUG nr. 75/1999, cu modificarile si
completarile ulterioare).
Cu ocazia exercitarii profesiei lor, auditorii financiari efectueaza si evaluarea functiei de audit
intern, pentru a stabili in ce masura se pot baza pe rezultatele auditului intern pentru propriul
lor raport.
Pentru regiile autonome, companiile nationale si societatile nationale, precum si pentru alte
entitati economice cu capital majoritar de stat, auditul intern trebuie organizat in conformitate
cu legislatia privind auditul intern din entitatile publice.

3. Ce reprezint controlul intern?

Controlul intern reprezinta politicile adoptate de conducerea unei firme cu scopul de a asigura
obiectivele managerial privind asigurarea sistematica si eficienta a activitatii, inclusiv
protectia activelelor, prevenirea si descoperirea erorilor si fraudelor, acuratetea si realitatea
instrumentarii tehnice astfel incat informatiile sa fie credibile.
Controlul intern cuprinde si presupune :
a) mediul de control - dat de atitudinea generala si de actiunile intreprinse de conducere
privind sistemul intern de control cu efecte asupra procedurilor de control aplicate ;
b) procedurile de control - pe care unitatea le-a stabilit prin conducere, cu scopul de a
atinge obiectivele manageriale ;
Pentru ca informatiile sa fie fidele, in cadrul fiecarei intreprinderi trebuie sa existe un
control intern conceput rational si aplicat corect. Auditorul trebuie sa analizeze
elementele de baza ale controlului intern. Evaluarea riscului de control este o etapa
distincta a auditului si un complex de lucrari ce trebuie executate in cadrul auditului.
Controlul intern presupune :
- o structura organizatorica ierarhizata si delimitata care sa asigure separarea sarcinilor
si supervizarea activitatilor;
- un manual de proceduri interne ( instructiuni si norme interne de lucru ) ;
- un sistem informational corespunzator ;
Testele de control efectuate privind controlul intern ii permite auditorului sa
analizeze
:
- masuri organizatorice adica daca sarcinile de serviciu sunt precis definite si
delimitate pe compartimente si salariatii si responsabilitatile sunt riguros stabilite prin
decizii date de conducere si fisa postului;

31

- personalul competent si integru - auditorul verifica daca deciziile luate la nivelul

conducerii influenteaza comportamentul intregului personal din subordine si
analizeaza in ce masura obligatiile de serviciu ale personalului sunt indeplinite si daca
sunt efectuate controale ierarhice si reciproce;
- modul de intocmire, prelucrare si arhivarea datelor prin sistem computerizat sau
manual;
Pentru a evalua corect controlul intern, auditorul trebuie sa faca o serie de investigatii:
- descrierea procedurilor in sistem de culegere si prelucrare a datelor, cu scopul de a
stabili pentru fiecare domeniu semnificativ, care sunt procedurile folosite de societate
pentru culegerea informatiilor;
- testele de conformitate - au rolul de a stabili daca procedurile de mai sus exista,
indiferent daca se aplica sau nu se pune problema descoperirii erorilor in functionarea
sistemului ci numai de a stabili daca sistemul este, bine inteles, cel real;
- evaluarea preliminara (a riscului de erori) are loc dupa ce sa obtinut descrierea
corespunzatoare a sistemului de culegere si prelucrare a datelor pentru a pune in
evidenta punctele forte si punctele slabe ale procedurilor sistemului;
- testele de performanta - urmaresc daca procedurile sunt aplicate intr-o maniera
permanenta fara defectiune. Aceasta trebuie sa fie suficient de mari pentru a oferi
certitudini asupra modului de functionare a sistemului;
- evaluarea definitiva si redactarea raportului de sinteza. Aici auditorul determina:
daca dispozitivele de control ale intreprinderii sunt efective si permanente (realitatea
punctelor forte), care sunt punctele slabe datorate conceperii defectuaose a
asistemului, care sunt punctele slabe datorate aplicarii gresite a procedurilor
(functionarii sistemului).
XI Tinerea contabilitatii
1.Din analiza a dou Bilanuri succesive i a Contului de pierdere ale unei societi
comerciale,
se identific urmtoarele fluxuri de alocri i resurse:
- Capacitatea de autofinanare 15.000 RON.
- Se distribuie dividende n sum de 15.000 RON.
- Se ramburseaz un credit bancar pe 4 ani n sum de 10.000 RON.
- Se reduce capitalul social cu suma de 5.000 RON, prin retragerea unui acionar.
- Se vinde o instalaie la valoare net de 15.000 RON.
- Produsele finite cresc cu 2.500 RON.
- Materiile prime scad cu 10.000 RON.
- Furnizorii scad cu 2.500 RON.
- Clienii cresc cu 5.000 RON.

32

- Conturile la bnci cresc cu 6.000 RON.

- Casa scade cu 6.000 RON.
a) ntocmii tabloul de finanare utilizri - resurse.
b) Interpretai rezultatele obinute.

Tabloul de utilizri i resurse

Utilizri suplimentare
Dividendele

15.000

Achiziionrile de imobilizri
Reducerile de capitaluri proprii

5.000

Tabel 4.1

Resurse suplimentare
Capacitatea de autofinanare

15.000

Cesiunile de imobilizri

15.000

Creterile de capital propriu

Rambursrile de datorii financiare 10.000 Creterile de datorii financiare

Total utilizri suplimentare pe termen lung Total resurse suplimentare pe termen lung
30.000

30.000
FR = RESURSE UTILIZRI
Stocuri
10.000

Stocuri

2.500

creane clieni

6.000

creane clieni

5.000

furnizori

2.500

furnizori

6.000

datorii salariale
datorii salariale
Total utilizri suplimentare pe termen scurt Total resurse suplimentare pe termen scurt
11.000
NFR = UTILIZRI RESURSE

21.000

Tabloul de utilizri i resurse prezint situaia patrimonial ntre bilanul de deschidere i

bilanul de nchidere a exerciiului financiar sub aspectul pstrrii echilibrului funcional.
ntocmirea tabloului de utilizri i resurse presupune efectuarea unei distincii ntre fluxurile
patrimoniale, financiare i monetare.
Pentru ntocmirea unui tablou de utilizri i resurse trebuie s se determine variaiile
posturilor bilaniere ntre dou bilanuri succesive, care formeaz o balan difereniat sau
balana mutaiilor.
Tabloul de finanare cuprinde 2 pri:
Prima parte stabilete modul de realizare a echilibrului structural ntre utilizrile i
resursele bilanului funcional, adic variaia fondului de rulment. Aceast parte a totalului de

33

finanare evideniaz modul de finanare i politica de investiii promovat de ntreprindere.

Partea a II-a a tabloului de utilizri i resurse evideniaz variaia necesarului de fond
de rulment, ca urmare a modificrii elementelor ce intr n componena activelor circulante i
a datoriilor pe termen scurt, variaia ce are profunde incidente asupra realizrii echilibrului
financiar. Aceast parte arat modul n care necesarul de fond de rulment a fost utilizat pentru
acoperirea necesitilor de finanare asigurnd pe de o parte echilibrul funcional ntre utilizri
i resurse i echilibrul monetar ntre ncasri i pli evideniat prin trezoreria net.

Categoria XII Doctrina si deontologie

1.Ce presupune acceptarea unui client?
Acceptarea unui client presupune urmatoarele:
examinarea anticipata a situatiei clientului sub aspectul daca acceptarea misiunii ar crea
anumite amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale;
exemplificari privind astfel de situatii: implicarea clientului in activitati ilegale (spalare de
bani), practici de raportari fmanciare eronate (bancruta frauduloasa), evaziune fiscala,
concurenta neloiala, achizitia si desfacerea de produse cu incalcarea dreptului de proprietate
industriala etc.;
evaluarea situatiilor de aceasta natura si luarea masurilor de protectie pentru a le elimina sau
a le reduce la un nivel acceptabil, daca este posibil;
atunci cand nu este posibila reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil, un profesionist
contabil independent ar trebui sa refuze sa intre in relatii cu clientul;
examinarea posibilitatii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competentei
profesionale a profesionistului contabil, astfel incat angajamentul (misiunea) sa fie realizat(a)
la nivelul corespunzator;
luarea in considerare a reputatiei, a experientei si a resurselor disponibile ale profesionistului
contabil in cazul cand se apeleaza la acesta pentru consiliere sau expertiza in situatii de natura
celor aratate mai sus;
apelarea de catre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se afla sub restrictia
confidentialitatii si, in functie de natura misiunii, trebuie sa se obtina permisiunea clientului
(de regula, in scris).

34

2. Care sunt abaterile disciplinare conform OG 65/1994.

Fapta savrsita de un membru al Corpului, prin care se incalc dispozitiile legii, ale
Regulamentului de organizare si functionare a Corpului Experlilor Contabili si Contabililor
Autorizati din Romnia, ale Codului de conduita etica si profesionala a experplor contabili si
contabililor autorizati, hotrrile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere
disciplinara.
Sunt abateri disciplinare urmatoarele fapte:
a) Comportament necuviincios fat de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alt
participant la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului.
b)

Absenta

nemotivat

de

la

intrunirea

AG

filialei

sau

de

la

CN.

c) Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etic si profesionala a expertilor

contabili

si

contabililor

autorizati

din

Romnia

referitoare

la

publicitate.

d) Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala, reglementate

prin normele emise de Corp.
e) Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui
contract in care nu a fost inscris calitatea profesional a celui care il incheie: E.C., C.A.
f)

Nerespectarea

ob1igatiilor

de

pstrare

secretului

profesional.

g) Nedeclararea sau declararea partial a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizaiei

stabilite de Regulament.
h) Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine,
fie pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incumba
presedintelui

consiliului

de

administratie,

sau

administratorului,

dup

caz.

i) Inclcarea dispozitii1or privind exercitarea profesiei si rspunderea disciplinar,

administrativ, civil sau penal, potrivit Legii si Regulamentului. Este interzisa efectuarea de
lucrri pentru entitatile unde sunt salariati, sau sunt rude, sau afini pana la gr. IV cu
administratorii,

sau

salariati

in

afara

Corpului,

sau

activitate

comercial.

j) Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind

activitatea profesionala.
k) Declaratii neconforme realittii, in relatiile cu Corpul sau cu terii, cu producerea de
consecinte juridice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale.

35

Urmatoarele abateri disciplinare se sanctioneaza astfel:

Invinuirea:
(a) Neplata cotizatiei profesionale sau/si a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite, in
cursul unui an calendaristic.
Sanctiunea:
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pna la plata efectiva, dar nu mai putin de 3
luni si nici mai mult de un an.
Invinuirea:
b) Condamnarea definitiv pentru savarsirea unei infractiuni care, potrivit legii, interzice
dreptul

de

gestiune

si

de

administrare

societatilor

comerciale.

Sanctiunea:
Interdictia dreptului de exercitare a profesiei.
Invinuirea:
c) Incalcarea, cu intentie, prin actiune sau omisiune, a normelor de lucru elaborate de Corp
privind exercitarea profesiei, daca fapta a avut ca unnare producerea unei prejudiciu moral sau
material.
Sanctiunea:
Interdictia dreptului de exercitare a profesiei.
Invinuirea:
d) Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fara viza anuala pentru
exercitarea profesiei, legal acordata
Sanctiunea:
Interdictia dreptului de exercitare a profesiei.
Aciunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsiri faptei.
Aplicarea unei sanctiuni disciplinare trebuie sa fie adusa la cunostinta publiculul prin:
a) afisarea unui extras al hotarrii de sanctionare la sediul filialei Corpului, al directiei

36

generale a finantelor publice si controtului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului

Bucuresti, si a tribunalului, insotita de publicarea acestuia intn-un ziar local de larga
circulatie;
b) comunicarea masurii, in scris, directiei generale a finantelor publice si controlului financiar
de

stat

judetene,

respectiv

municipiului

Bucuresti,

si

tribunalului

In cazul aplicarii sanctiunilor de suspendare a dreptului de exercitare a profesiei, cel in cauza

este obligat sa depuna, sub luare de semnatura, la consiliul filialei de care apartine, carnetul de
expert contabil sau contabil autorizat si parafa; acestea ii vor fi restituite la expirarea
termenului

de

suspendare.

Aceeasi obligaie exista si in cazul aplicarii masurii de interzicere a dreptului de exercitare a

profesiei.
Membrul

care

refuza

sa

se

conformeze

va

fi

radiat

din

Tabloul

Corpului.

Membrii comisiilor de disciplina sunt obligati sa pastreze secretul profesional in exercitarea

functiilor
3.Ce sunt serviciile profesionale ?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite,
prestat de un contabil profesionist, ca de exemplu:
-

Servicii de contabilitate

Audit

Fiscalitate

Consultanta manageriala

Management financiar.

Serviciu o munca prestata in folosul sau interesul cuiva, dar potrivit normelor si
regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.

4.Explicai rolul profesiei contabile n satisfacerea interesului public .

Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in
legatura cu serviciile prestate au repercursiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si
a intregii tari. In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii
venititurilor membrilor societatii sunt indispensabile societatii. Investitorii, donatorii de
fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum si Guvernul si publicul,

37

in sens larg, trebuie sa aiba incredere in capacitatea acestora de a pune in functiune sisteme
riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune financiara eficienta, si de a
oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau
de ordin fiscal.
5.Care este rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii serviciilor
profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei
de a actiona in interesul public.
Orice contabil profesionist care nu respecta ( sau care se considera ca nu respecta)
standardele profesionale si cerintele legale face dificila pastrarea reputatiei acestei profesii. Rolul
IFAC este de a oferi indrumari, de a incuraja progresul si de a promova convergenta spre
standarde internationale.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.
Controlul calitatii este abordat pe trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si nivelul
organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care includ:
Resurse interne folosirea de inspectori angajati de organismul profesional;
Resurse externe, ca de exemplu:
- contractanti folosirea de revizori ( persoane , firme sau echipe mixte) contractati de
organizatia profesionala;
- sistem de control de catre terti persoanele sau firmele care vor inspecta contracteaza
alte persoane sau firme pentru realizarea controalelor;
- contractarea lucrarilor in afara societatii organismul profesional externalizeaza
controalele unei terte parti (de exemplu, o alts organizatie profesionala cu experienta
necesara);
- combinarea celor de mai sus organismul profesional poate externaliza controlul
entitatilor inscrise si poate adopta o alta abordare externa sau interna pentru alte angajamente;
- abordarea bilaterala sau regionalaa - una sau mai multe organizatii profesionale poate/pot
dori sa combine resursele pentru realizarea controalelor.
Indiferent de abordarea folosita, organizatia profesionalaa trebuie sa ia masuri pentru
asigurarea independentei auditorilor de calitate, In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti
de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.

38

6. Ce sunt serviciile profesionale ?

Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite,
prestat de un contabil profesionist, ca de exemplu:
-

Servicii de contabilitate

Audit

Fiscalitate

Consultanta manageriala

Management financiar.

Serviciu o munca prestata in folosul sau interesul cuiva, dar potrivit normelor si
regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
7. Explicati relatia dintre etica si calitatea n profesia contabila
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii
potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii
serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si
satisfac reguli de etica impuse de acest statut privilegiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de
performanta, satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor,
protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pt membrii ceccar, printr-o
sanatoasa si libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pt colaboratori
- programarea lucrarilor
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate
- constiiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate
- calitatea si continutul raportului
- pastrarea secretului profesional

39

8. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?

Competenta unei persoane este capacitatea de a se pronunta asupra lunui lucru pe temeiul unei
cunoasteri adanci a problemei in discutie.
Competenta profesionala are doua componente de baza:
-

Obtinerea

- mentinerea

Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii

profesionale cu grija si sarguinta si este obligat sa se mentina in permanenta la un nivel de
cunostinte si de recunoastere profesionala care sa justifice asteptarile unui client sau
angajatorului. Aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din
practica profesionala, din legislatie si tehnicile de lucru.
Dobandirea cere :
-

Un inalt standard de pregatire generala, urmata de una specifiva;

Practica si experienta in subiecte profesionale semnificative;

Perioade de practica in domeniu.

Mentinerea cere:
-

Cunoastrea continua a evolutiilor in profesia contabila

Adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea

sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nationale si internationale.

Competenta profesionala se obtine prin studiu- practica.

Este obligatorie mentinerea cunostintelor si aptitudinilor profesionale la nivelul necesar
exercitarii profesiei.
Este necesara actionarea cu prudenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale.
Dezvoltarea profesionala continua a profesionistilor contabili se realizeaza in baza
Standardului profesional nr 38 emis de CECCAR privind dezvoltaea profesionala continua a
profesionistilor contabili, pus in aplicare de programul national de dezvoltare profesionala
continua a profesionistilor contabili.

40