Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Psihologie - Medicala Curs 2
Psihologie - Medicala Curs 2
Pe langa efortul fizic si riscul asociat infectiilor, o problema foarte grava o reprezinta
stresul psihic. Stresul fizic si psihic sunt factori de risc pentru accidentele de munca si pot
avea repercursiuni grave. Chiar daca medicii examineaza pacientii si efectueaza interventiile
chirurgicale dificile, asistentii sunt aceia care au contact permanent cu pacientul. Acestea, pe
langa activitatea profesionala care include administrarea medicatiei, a injectiilor, asigura
pacientilor, de asemenea, suport psihic, servicii minore si o atentie constanta. Ei trebuie sa fie
disponibili, atunci cand pacientul are nevoie de ajustarea patului, cand trebuie mutat din pat
sau cand are nevoie sa i se dea ceva de pe noptiera.
La fel de important ca si epuizarea fizica a asistentilor este stresul psihic la care acetia
sunt supusi in timpul programului de lucru. Problemele legate de stres sunt adesea uitate, mai
ales in departamentele de terapie intensiva sau oncologie. La fel este si in departamentele de
geriatrie sau in clinicile de bolnavi cronici.
Cerintele ridicate la locul de munca, necesitatea de a oferi performante maxime, lipsa
personalului medical calificat, salariile mici sunt factori de stres care contribuie la oboseala si
epuizarea personalului. Oboseala pe termen lung devine cronica si se asociaza cu istovirea si
scaderea rezistentei la oboseala. Pot rezulta boli mentale si fizice grave.
Asistentii sunt cei mai afectati de sindromul Burn-out datorita stresului pe termen
lung. In ultimul timp, se vorbeste despre acest sindrom asociat progresului. Afecteaza, in
general, persoanele cu profesii ce presupun comunicare. Sindromul se asociaza cu depresia,
pierderea increderii in propria persoana, sentimentul de singuratate.
Un mediu de lucru placut si un echipament adecvat contribuie la reducerea stresului
personalului medical. Folosirea culorilor potrivite reduce semnificativ oboseala si creste
randamentul muncii. La polul opus, un design inadecvat poate ingreuna activitatea asistentilor
medicali si a medicilor.
O alta modificare evidenta este asupra motricitatii: vorbirea devine mai greoaie sau cu
alte modificari, apar perturbari evidente in coordonarea miscarilor si o gesticulatie
necontrolata cu miscari ample;
Modificarile neuro-vegetative se vor manifesta prin vasodilatatie, modificarea
pulsului, greturi si varsaturi, tulburari ale termoreglarii, pierderea controlului asupra
sfincterelor.
Aceaste modificari devin tot mai evidente cu accentuarea stari de ebrietate. In functie
de gradul de alcoolemie, se vor diferentia: stari de ebrietate usoare (0,5 - 1,5), medii (1,5 2,5) si avansate/coma alcoolica (peste 2,5). Modificarile insa vor fi foarte diferite de la o
persoana la alta aflata in aceeasi stare, tinand cont mai ales de gradul de obisnuinta in
consumarea de bauturi alcoolice.
Pentru tratarea abuzului si a dependentei de alcool, pacientul trebuie in primul rand sa
accepte ca are o problema, sa caute tratamentul si sa coopereze cu psihiatrul si psihoterapeutul
sau. Tratamentul initial necesita dezintoxicarea, urmata apoi de psihoterapie, in scopul
reducerii riscului recaderilor. Psihoterapeutul va urmari in mod special cresterea motivatiei
bolnavului pentru mentinerea abstinentei si va utiliza strategii referitoare la comportamentul
acestuia in raport cu ocaziile intempestive pentru consumul de alcool. De multe ori este
necesara si terapia familiala, focalizata asupra descrierii efectelor pe care le are consumul de
alcool al pacientului asupra restului membrilor familiei.
Consumul de tutun
Efectele consumului de tutun asupra sanatatii sunt semnificative, depinzand de felul in
care tutunul este consumat (fumat, aspirat sau mestecat), precum si de cantitatile utilizate.
Principalele efecte ale fumatului de tutun (principala modalitate de consum) sunt
marirea riscului de cancer la plamani si de boli cardio-vasculare.
Riscul cel mai important al consumului de tutun il prezinta asupra sistemului
cardiovascular, mai precis fumatul este unul dintre cei mai importanti factori de declansare a
infarctul miocardic (atacul de cord), boli ale sistemului respirator, precum bronhopneumonie
obstructiva cronica (BPOC), cancer, in special cancer la plamani sau cancer la laringe sau
gura.
Aparitia impotentei este cu aproape 85% mai mare la fumatori decat la nefumatori,
fiind o cauza majora pentru problemele cu erectia. Fumatul cauzeaza impotenta pentru ca
duce la ingustarea arterelor sanguine.
Stiati ca
1/3 din populatia globului in varsta de peste 15 ani fumeaza si 3,5 milioane de
oameni mor anual ?
un fumator va avea in plamani un litru de gudron ?
fiecare tigara scurteaza speranta de viata a fumatorului cu aproximativ 3-5 min.
ceea ce inseamna cel putin o ora pe zi la fiecare pachet ?
9
desi 85% dintre fumatori declara ca ar face orice sa se lase de fumat, doar 60
milioane de oameni au renuntat in ultimii 9 ani?
un fumator este expus de 3 ori mai mult la infart miocardic decat un nefumator ?
ritmul cardiac este la fumatori cu circa 15 batai pe minut mai mare decat la
nefumatori ?
cel mai mare procent de fumatori se inregistreaza in grupa de varsta 24-44 ani,
urmat de grupa 15-24 ani?
Nu numai fumatul activ este daunator, ci si cel pasiv (acele persoane care nu fumeaza,
dar sunt in anturajul fumatorilor).
Stiati ca
fumatorii inhaleaza doar 15% din fumul tigrilor, restul de 85% este inhalat de alte
persoane?
fumatul pasiv poate spori cu circa 15% riscul cancerului de plamani la nefumatori?
intr-o incapere in care se fumeaza, oxidul de carbon depaseste de 2 ori norma
admisa de lege referitoare la poluarea mediului exterior?
Efectele nicotinei asupra organelor i creierului:
dificultati de invatare
dificultati de concentrare si scaderea capacitatii de memorare
tulburari emotionale
scaderea rezistentei organismului la infectii prin afectarea sistemului imunitar
cresterea pulsului si a ritmului respiratiei
incetinirea activitatii musculare si a reflexelor
creste probabilitatea de a forma ,,dopuri, ,,cheaguri de sange ceea ce poate duce
la infart miocardic
incetinirea reactiilor
modificari ale dispozitiei afective
colite i ulcere
artrite i artroze
afectiuni ale aparatului circulator
infectii respiratorii cronice, diverse afectiuni ale aparatului respirator
scaderea apetitului si diminuarea comportamentului sexual
tulburari ale sarcinii si nasterii, influente asupra noului nascut (nastere prematura,
avorturi spontane, dificultti in dezvoltarea fizica i psihica a fatului).
Cum se poate preveni fumatul
Starea de sanatate este principala resursa pentru orice proiect de viata. Beneficiile
renuntarii la fumat sunt:
dobandirea unei forme fizice mai bune prin rezistenta organismului
respiratie placuta, hainele nu vor mai emana mirosul neplacut de tutun
dantura si degetele nu vor mai fi ingalbenite
se economiseste zilnic o suma de bani
evitarea riscului unei boli grave, adesea irecuperabile
durata de viata se poate prelungi.
10
Consumul de droguri
Problema drogurilor constituie marea provocare pentru educatia secolului XXI. De
cele mai multe ori, daca nu se intervine eficient, consumul si dependenta de droguri sunt
drumul spre boala si pierderea progresiv a eului.
Drogurile - sunt substante solide, lichide sau gazoase, care odata absorbite de
organism perturba una sau mai multe functii importante, de cele mai multe ori iremediabil, si
care influenteaza negativ starea de sanatate, sentimentele i perceptia. Consumul abuziv al
unei astfel de substante poate provoca mai multe tipuri de tulburri:
1. Fizice, atunci cand, ca urmare a gradului lor de toxicitate, dauneaza organismului persoanei
care le consuma. Ex: consumul regulat de tutun poate cauza bronsite cronice.
2. Psihologice, atunci cand au un efect negativ asupra echilibrului personal, psihologic sau de
adaptare sociala. Ex: cazul cuplurilor conflictuale datorita abuzului de alcool.
Dependenta de droguri - reprezinta nevoia continua si imperioasa de administrare a
drogului pentru a produce anumite senzatii dorite sau pentru a impiedica instalarea unor efecte
dureroase atunci cand nu mai este luat. Neadministrarea regulata a drogului este asociata cu o
stare de rau general.
Toleranta - reprezinta proprietatea organismului uman de a se adapta la substante
straine administrate droguri, medicamente, alcool; apare astfel tendinta de a lua doze cat
mai mari pentru a obtine aceleasi efecte.
Sevrajul - desemneaza totalitatea simptomelor fizice si psihice care apar atunci cand
persoana este privata de substanta de care a devenit dependenta.
Consecintele consumului de droguri sunt multiple:
1. Cele de ordin medical se refera la urmatoarele afectiuni:
hepatita;
tuberculoza;
sifilis;
afectiuni cardio-respiratorii;
tulburari endocrine;
insuficienta renala;
SIDA;
11
panica;
anxietate;
depresie;
agresivitate;
labilitate emotionala;
tulburari de comportament;
implicarea in activitati infractionale cand se afla sub influenta drogului sau pentru a-si
procura doza de stupefiante.
12