MODELAREA STOCHASTICA A ACTIUNII VANTULUI PE CONSTRUCTII

1. Introducere
Fenomenele meteorologice care au loc n atmosfera Pmntului sunt produse de radiaiile
Soarelui. Acestea dau natere regimului termic i campului de presiune responsabile pentru
circulaia maselor de aer. Analiza aciunii i a efectelor vntului pe cladiri se bazeaz pe
evaluarea vitezei V a vntului n amplasamentul construciei.
Vantul este miscarea aerului in raport cu suprafata Pamantului datorita incalzirii neuniforme
de catre Soare a atmosferei terestre. Miscarea aerului este initiata de diferentele de presiune
intre punctele situate la aceeasi altitudine. Energia necesara pentru producerea acestor
fenomene termodinamice si mecanice este data de catre Soare sub forma de caldura radiata.
Pamantul si atmosfera returneaza la randul lor energia primita prin emiterea de radiatii
calorice. Suprafata Pamantului retine mai multa caldura, obtinandu-se astfel un profil vertical
al temperaturii aerului ce se liniar descrescator cu altitudinea, z. In atmosfera terestra, rata de
scadere a temperaturii aerului uscat ascendent este de 1oC/100m. Datorita inclinarii axei de
rotatie a Pamantului fata de planul orbitei sale in jurul Soarelui, intensitatea anuala a radiatiei
solare si temperatura atmosferei vor fi mai ridicate in zonele ecuatoriale decat in zonele polare.
Diferena dintre energia primita i emisa de sistemul Pamant-atmosfer variaz n principal, n
funcie de unghiul diferit de inclinare al soarelui la orizont, care provoac o insorire maxima
in zonele tropicale ecuatoriale, si o insorire minima a zone polare.
Cicloanele extra-tropicale sunt, de obicei, fenomenele eoliene cele mai severe, ca intensitate si
probabilitate de producere, la care sunt supuse constructiile din tarile cu clima temperata (si
din Romania, in particular).

Pentru a reprezenta configuratia vntului ntr-un ciclon extra-tropical, se iau in considerare

doua zone atmosferice cu proprieti diferite. Astfel, se defineste nlimea de gradient cota zG
deasupra careia vantul nu este afectat de fora de frecare cu terenul; aceasta inaltime de
gradient variaz ntre 1000 m i 3000 m n funcie de viteza vntului i rugozitatea terenului,
exprimat printr-un parametru numit lungime de rugozitate, z0. Zona de la nivelul terenului la
nlimea de gradient este numita stratul limita atmosferic. Mai sus de nlimea de gradient se
extinde atmosfera netulburat. Viteza vantului in atmosfera neturlburata este constant, poarta
numele de viteza geostrofica pentru izobare drepte - (sau viteza de gradient pentru izobare
curbe) i este desemnata de simbolul VG. Aceasta viteza are directia paralela cu izobarele, i
este cu att mai mare cu cat izobarele sunt mai apropiate unele fata de altele. n stratul limit
atmosferic curgerea aerului este influenat de fora de frecare exercitat de sol orientata in
sens opus vitezei vntului V. Aceast for de frecare este zero la nlimea de gradient i
crete in directia terenului, determinnd o reducere a vitezei, Figura 1.

Inaltimea de gradient

Atmosfera
netulburata

Stratul limita
atmosferic

Figura 1. Profilul vitezei medii a vantului si turbulenta atmosferica [2]

In ingineria vantului, viteza (vectoriala) a vntului, V se imparte n doi termeni. Primul termen
exprim viteza medie, U pe un interval de timp suficient de lung (de obicei, 10 minute). Cel
de al doilea termen exprim turbulena atmosferica Vi este caracterizat de fluctuaiile cu
frecven nalt ale vitezei vantului. Mai precis, fie xyz un sistem de coordonate cartezian cu
originea O situata pe sol, axa Z este vertical i ndreptat n sus, axa x este paralela cu i n
directia vitezei medii, U . Astfel, (Figura 2):
V (M ; t ) = U ( z ) + V ' (M ; t )

(1.1)

V '(M ; t ) = i u ' (M ; t ) + j v' (M ; t ) + k w' (M ; t )

(1.2)

unde M este un punct in spatiu situat la cota z fata de teren, t este timpul, i, j si k sunt versorii
axelor x, y si z; U este viteza medie a vantului in lungul axei x; u, v si w sunt
componentele longitudinale (dupa x), laterale (transversale) (dupa y) si verticale (dupa z) ale
turbulentei.
De obicei, in ingineria vntului, viteza medie este tratata ca variabila aleatoare; in schimb,
turbulena este schematizata ca o funcie aleatoare de timp. n ceea ce privete fluctuaiile
vitezei, in ingineria vntului cele trei componente ale turbulenei u, v si w se modeleaza ca
procese aleatoare staionare gaussiene.
Prin tratarea vitezei medii ca o variabila aleatoare, marimea sa este definita de o valoare
convenionala de referin, Uref, caracteristica pentru vntul ce afecteaza teritoriul i
determinata cu o anumita probabilitate de depire ntr-un an. Viteza de referin selectata
este viteza medie a vntului ntr-un interval de timp de 10 minute, masurata la o inaltime 10 m
fata de sol, in teren plan i neted cu lungimea de rugozitate z0 = 0,05 m. Probabilitatea de a
depi aceast valoare este atribuit de un interval mediu de recurenta de proiectare, IMR (sau,
de o perioada medie de revenire de proiectare TR) - de obicei 50 de ani. Medierea vitezei
vantului pe o durata de 10 minute conduce la o definire stabila a vitezei vantului pe o perioada
de timp suficienta pentru dezvoltarea integrala a raspunsului dinamic al constructiei.

U
u

Figura 2 Reprezentarea vitezei vantului [2]

2. Viteza medie a vantului
Pe masura ce ne apropiem de suprafata Pamantului, fortele de frecare joaca un rol din ce in ce
mai important in echilibrul fortelor ce se exercita asupra aerului in miscare. In conditii de vant
puternic, in stratul limita interior (aprox. 200 m), legea logaritmica furnizeaza cea mai
riguroasa expresie matematica pentru descrierea variatiei vitezei medii a vantului in raport cu
inaltimea deasupra terenului.
Expresia vitezei medii a vantului este:
U (z ) =

z
u*
ln
k
z0

(1.3)

unde:
u* - are dimensiuni de viteza si este cunoscuta ca viteza de frecare;
z0 constanta de integrare, avand dimensiuni de lungime, cunoscuta ca lungime de rugozitate;
este o masura a rugozitatii suprafetei terenului (o masura a vartejurilor la suprafata terenului);
k constanta lui von Karman, determina experimental si numeric egala cu 0,4.
Considerand doua amplasamente cu lungimi de rugozitate diferite, z01 si z02 si vitezele medii
ale vantului pe cele doua amplasamente la cote diferite, z1 si z2, raportul lor este:

u*1 z1

ln
k z 01

z
z1
ln 1
0 , 0706 ln
z
z

z
U ( z1 )
u*1
=
=
01 = 01
01
z
z
z
U ( z 2 ) u*2 z 2 u*2

ln
ln 2 02
ln 2
k z 02
z 02
z 02
z
u
folosind aproximarea determinata experimental *1 = 01
u*2 z 02

(1.4)

0 , 07

Daca in relatia (1.4) se foloseste viteza de referinta a vantului, Uref , care este viteza mediata
pe 10 minute determinata la o inaltime de referinta, zref = 10m in camp deschis caracterizat de
lungimea de rugozitate de referinta z0ref = 0,05m, obtinem:
0 , 07

U ( z ) z 0
=
U ref z 0 ref

z0
z

ln
0 , 07
z

z
z
z
0 = 0 ref
ln = k r ( z 0 ) ln

10
z ref
z0
z0

ln
ln
z
0,05
0 ref

(1.5).

kr(z0) este factorul de teren, determinat cu relatia:

z
1
k r (z 0 )
0
10 z 0 ref
ln

0,05

0 , 07

z
= 0,19 0
z
0 ref

0 , 07

(1.6).

Din relatia (1.5) se determina profilul vitezelor medii ale vntului pentru diferite categorii de
teren n funcie de viteza de referin Uref :

z
U ( z ) = k r ( z 0 ) ln
z0

U ref = c r ( z , z 0 ) U ref

(1.7)

unde cr(z, z0) este factorul de rugozitate aplicat vitezei vantului si se determina cu relatia
z
c r ( z , z 0 ) = k r ( z 0 ) ln .
z0
Aplicand relatia (1.7) pentru determinarea presiunii cinetice a vantului la cota z in functie de
presiunea cinetica de referinta se obtine:
2

z
2
(1.8)
Q( z ) = k r ( z 0 ) ln Qref = [c r (z , z 0 )] Qref
z
0

2
unde [cr ( z , z0 )] este factorul de rugozitate aplicat presiunii cinetice a vantului si se determina
cu relatia [c r ( z , z 0 )]

z
= k r ( z 0 ) ln
z0

Valoarea de referinta a presiunii cinetice a vantului este presiunea determinata cu valoarea de

referinta a vitezei vantului:
Qref =

1
2
a U ref
2

(1.9).

Pentru aerul standard la 20oC, densitatea aerului este de a=1.25 kg/m3. In relatia (1.9),
presiunea de referin este obtinuta n Pascali, daca viteza de referinta a vantului se introduce
in metri/secunda.
4

3. Rugozitatea suprafetei terenului

Rugozitatea terenului este descrisa de lungimea de rugozitate ce este o masura a marimii
vartejurilor vantului turbulent la suprafata terenului. Lungimea de rugozitate are valori
cuprinse intre 0,01 m si 1,0 m, in functie de categoria de teren, Tabel 1.
Tabelul 1. Lungimea de rugozitate z0, n metri, pentru diverse categorii de teren 1) 2) [1]
Categoria
de teren

Descrierea terenului

z0 ,
m

zmin,
m

Mare sau zone costiere expuse vnturilor venind dinspre mare

0,003

Lacuri sau terenuri plate i orizontale cu vegetaie neglijabil i fr

0,01
obstacole

II

Cmp deschis-terenuri cu iarb i/sau cu obstacole izolate (copaci,

0,05
cldiri) aflate la distane de cel puin de 20 de ori nlimea obstacolului

III
IV

Zone acoperite uniform cu vegetatie, sau cu cldiri, sau cu

obstacole izolate aflate la distane de cel mult de 20 de ori nltimea
obstacolului (de ex., sate, terenuri suburbane, pduri)
Zone n care cel putin 15% din suprafa este acoperit cu
construcii avnd mai mult de 15 m nlime (de ex., zone urbane)

0,3

1,0

10

Valorile mai mici ale lui z0 provoac valori mai mari ale vitezei medii a vntului.
Pentru aplicarea categoriilor de rugozitate III i IV, terenurile respective trebuiesc
dezvoltate pe direcia vntului pe o distant de cel puin 500 m i respectiv 800 m n faa
construciei.

1)
2)

4. Viteza de referinta a vantului

Viteza de referin a vntului este viteza vntului mediat pe o durat de 10 min., determinat
la o nlime de 10 m, n cmp deschis (cu lungimea de rugozitate z0 = 0,05 m) i avnd o
probabilitate de depire ntr-un an de 0,02 (ceea ce corespunde unui intervalul mediu de
recuren sau unei perioade medii de revenire de 50 de ani).
Medierea vitezei vntului pe o durata de 10 min. conduce la o definiie stabil a vitezei
vntului pe o suprafa mai mare dect cea a construciei i pe o perioad de timp suficient
pentru dezvoltarea integral a rspunsului dinamic al structurii. Pentru teren deschis se
recomand urmtoarele relaii de conversie ntre vitezele vntului mediate pe diferite intervale
de timp:
1h
10 min
1 min
3s
1,05 U ref
= U ref
= 0,84 U ref
= 0,67 U ref

(1.10)

Viteza vntului avnd 0.02 probabilitate de depire ntr-un an (viteza caracteristic) se

determin din analiza statistic a maximelor anuale ale vitezei. Datele trebuie s fie omogene
n privina expunerii la vnt (cmp deschis, etc.) i a timpului de mediere. Numrul de ani
pentru care exist nregistrri trebuie s fie comparabil cu cel al perioadei medii de revenire
asociat vitezei caracteristice. Pentru zonarea aciunii vntului se recomand utilizarea unui
singur tip de repartiie. Dintre repartiiile statistice de valori extreme care sunt adecvate

maximelor anuale ale vitezei vntului se recomand repartiia Gumbel pentru maxime. n
aceast repartiie viteza maxim anual avnd probabilitatea de nedepire p este:
U p = m1 [1 + ( 0,45 0,78 ln ( ln ( p ))) V1 ]

(1.11)

unde m1 i V1 sunt respectiv media i coeficientul de variaie a valorilor maxime anuale ale
vitezei medii a vantului.
Valoarea caracteristica a vitezei de referinta a vantului avnd probabilitatea de nedepire
p=0,98 este:
U 0,98 = m1 [1 + ( 0,45 0,78 ln ( ln(0,98))) V1 ] = m1 (1 + 2,593 V1 )

(1.12).

5. Turbulenta vantului
Viteza instantanee a vantului variaza aleator in timp si spatiu datorita turbulentei spatiale a
curgerii aerului. Componentele in directie longitudinala (U), transversala (V) si verticala (W)
ale vectorului vitezei vantului ce variaza in timp intr-o locatie data situata la cota z fata de
teren pot fi exprimate ca o suma intre un termen constant si o functie de timp avand media
zero, Figura 3:
U ( z; t ) = U ( z ) + u ' ( z; t )

(1.13)

V ( z; t ) = V ( z ) + v ' ( z; t ) = v ' ( z; t )

(1.14)

W (z; t ) = W (z ) + w' (z; t ) = w' ( z; t )

U(z,t)

(1.15)

u(z,t)
Rafale : fluctuaii ale vitezei fa de medie
u(z,t)

U (z )

Viteza medie
t

U ( z; t ) = U ( z ) + u ' ( z; t )
0

Intervalul de mediere
a vitezei (10 min)

U (z )

Figura 3. Procesul stochastic al vitezei vntului la nlimea z deasupra terenului, U(z,t)

Primul termen reprezinta valoarea medie a vitezei in directia respectiva. Pentru directiile
transversala si verticala, valoarea medie a vitezei este egala cu zero, V ( z ) = W ( z ) = 0 . Cel de
al doilea termen reprezinta turbulenta atmosferica in directia respectiva. Turbulenta
6

atmosferica in orice directie se modeleaza ca proces aleator stationar normal de medie zero
ale carui proprietati statistice sunt definite prin intermediul densitatii spectrale de putere. Intro prim aproximare se considera c cele trei componente ale turbulenei sunt necorelate.
Nivelul general de turbulenta a vitezei vantului poate fi masurat prin dispersia fluctuatiilor
vitezei in raport cu valoarea medie a vitezei, sau prin valoarea medie patratica a fluctuatiilor.
In partea inferioara a stratului limita astmosferic (aproximativ 200 m de la suprafata terenului),
dispersiile rafalelor longitudinale se considera a fi independente de inaltimea z asupra
terenului si sunt proportionale cu patratul vitezei de frecare, u*2 :

u2 = u u*2

(1.16)

Factorul de proportionalitate depinde doar de rugozitatea terenului din amplasament. Datele

obtinute experimental arata ca valoarea sa, in directie longitudinala, poate fi determinata cu
relatia:
4,5 u2 = 4,5 0,856 ln(z 0 ) 7,5

(1.17)

unde z0 este lungimea de rugozitate, exprimata in metri.

Raportul intre abaterea standard a fiecarei componente a turbulentei si viteza medie a vantului
in directie longitudinala este denumit intensitatea turbulentei:

u'2
=
I u (z ) =
U (z ) U (z )

(1.18)

Intensitatea turbulentei longitudinale, care are semnificatia de coeficient de variatie a rafalelor

longitudinale ale vantului se determina cu relatia:
I u (z ) =

U (z )

u u*
z
1
u* ln
k
z0

u
z
2,5 ln
z0

(1.19)

Variatia intensitatii turbulentei in functie de inaltimea deasupra teenului si de categoria

terenului este reprezentata in figura 4.

200

Inaltimea deasupra terenului z , m

180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
0.10

0.15

0.20

0.25

0.30

0.35

0.40

Intensitatea turbulentei, I(z)

Figura 4. Intensitatea turbulenei, I u (z ) [1]

In codurile de proiectare se folosesc valori de varf ale vitezei de rafala a vantului. Datorita
caracterului aleator al vitezei instantanee a vantului, valoarea de varf a vitezei de rafala a
vantului intr-o perioada de timp de 10 minute este de asemenea o variabila aleatoare pentru
care se defineste o valoare asteptata, sau medie. Considerand ca valorile vitezei longitudinale
a vantului au o repartitie normala de probabilitate, valoarea asteptata a vitezei de rafala este:
U g ( z ) = U ( z ) + g u = U (z ) [1 + g I u ( z )]

(1.20)

unde g este un factor de varf cu valoarea egala cu 3,5.

Factorul de rafala a vitezei vantului este raportul intre valoarea asteptata a vitezei de rafala si
valoarea medie a vitezei vantului:
c gv ( z ) =

U g (z )
U (z )

= 1 + g I u (z ) = 1 + 3,5 I u ( z )

(1.21)

Valoarea de varf a presiunii cinetice a vantului intr-o perioada de timp de 10 minute este:
q max (z ) =

[ ]

2
1
1
2
2
a [U max (z )] = a U (z ) [1 + g I u (z )]
2
2

[ ]

2
1
a U (z ) [1 + 2 g I u (z )] = Q(z ) [1 + 7 I u (z )]
2

(1.22)

unde a este densitatea aerului (1,25 kg/m3). In relatia (1.22) s-a ignorat termenul de ordinul 2
al intensitatii turbulentei, avand in vedere valorile foarte reduse ale acestuia. Eroarea
introdusa de aceasta aproximare este in jur de 3-4%.
Factorul de rafala a presiunii cinetice a vantului este raportul intre valoarea de varf a presiunii
cinetice a vantului si valoarea medie a presiunii cinetice a vantului, Figura 5:

c gq ( z ) =

q max (z )
Q(z )

= 1 + 2 g I u (z ) = 1 + 7 I u (z )

(1.23)

In final, relatia de calcul a valorii de varf a presiunii cinetice a vantului este:

q max (z ) =

[ ]

2
1
a U (z ) [1 + 7 I u (z )] =
2

( )

1
= a U ref
2

z
k ln
z 0
2
r

(1.24)

[1 + 7 I u (z )] = Qref c e (z )

200

Inaltimea deasupra terenului z , m

180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
1.5

2.0

Mare
2.5

3.0

3.5

4.0

Camp deschis
Factorul
de rafala, c g (z)

Figura 5. Factorul de rafal a presiunii cinetice a vantului, cgq(z) [1]

Factorul de expunere este reprezentat in Figura 6 si este determinat cu relatia:
z
ce ( z ) = k ln
z0
2
r

[1 + 7 I u ( z )]

(1.25)

200

Inaltimea deasupra terenului z , m

180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

Factorul de expunere, c e (z)

Figura 6. Factorul de expunere, ce(z) [1]

Bibliografie
1. NP 082-04
Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciuni asupra construciilor.
Aciunea vntului
2. CNR-DT 207/2008
Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli effetti del vento
sulle costruzioni, CONSIGLIO NAZIONALE DELLE RICERCHE

10