Mi-e foame,iar coaja de pine din drum E bun,e chiar delicioas, Pcat c fptura ce trece prin fum Nu e chiar att de frumoas. M mic,rscolesc prin gunoaie i tac Ca apa sttut a vechiului lac Tuesc,strnut,mi-e rece de tot Mcar de-a trece lacul not. Frigul i ceaa ptrund pn-n suflet Mi-e grea de via,mi-e sil de umblet. O foame cumplit-mi cuprinde stomacul A vrea s mnnc,dar baza e lacul. E rece,e frig,m plou pe mini Ca miezul gonit al fantasticei pini. i vocea e ars,mi-e sufletul greu Iar tot ce dispare m doare mereu.