Marile insule de gunoaie

Mrile i oceanele lumii nu sunt ntinderi nesfrite de un albastru

luminos, aa cum vedem noi de pe plaj. Ele sunt marile tomberoane ale lumii, n care ajung deeuri ce-i
ateapt anii spre a se descompune i a reintra n ciclul natural. Dar pn atunci, ele joac rol de poluani:
afecteaz acvafauna i vegetaia marin, prin modificrile calitative ale apei. n mod indirect, influeneaz
negativ populaia.

Poate unii vor spune c masa de gunoi oceanic este insignifiant comparativ cu volumul apelor...
Dar, cnd vorbim de adevrate insule din gunoi cam ct toat Ucraina i Romnia la un loc, raportul este
unul destul de semnificativ...
Conform surselor bibliografice, insulele de gunoi sunt concentrri de reziduri, n proporie de peste
90% fiind vorba de plastic. Acestea provin de pe toat suprafaa Pmntului, 80 % fiind de origine
continental (aduse de ruri sau deversate direct n mare) i doar 20% provenind de pe nave, vase,
platforme marine etc. Ajungnd n mare, ele intr imediat n transportul curenilor, care formeaz un circuit
planetar (adic asigur legtura i schimbul de ape ntre toate mrile i oceanele). Intrate n acest circuit,
se acumuleaz ntr-un final n ariile de calm, de convergen a curenilor marini, adic n interiorul
celulelor.

Cea mai important, prin dimensiuni, este Marea Insul de Gunoaie din Pacific. Ea s-a format n
interiorul celulei de cureni Ecuatorial de Nord, al Californiei i al Pacificului de Nord, ntre California i
Insulele Hawaii.

Se pare c grosul de sup de gunoaie plutoate nu chiar la suprafa ci n stratul imediat inferior.

Totui, pot fi considerate aceste deeuri oceanice ca fiind insule, supe de gunoaie sau doar nite
acumulri rzlee de gunoaie?
Bibliografie

Sursa