Diagnosticul stresului la locul de munc

Simptomele stresului la locul de munca, ce se pot manifesta in plan comportamental,

fiziologic si psihologic sunt :
Reactii comportamentale: acestea sunt activitati practicate deschis, pe care individul
stresat le foloseste in incercarea de a face fata stresului. Ele includ: atitudini de rezolvare a
problemei, de retragere si de folosire a substantelor care provoaca dependenta.
Reactiile psihologice: implica in primul rand procesele emotionale si cerebrale.
Reactia psihologica cel mai des intalnita este utilizarea mecanismelor de aparare (eforturi
psihologice de a reduce anxietatea asociata cu stresul).
Reactii fiziologice la stres: exista dovezi ca stresul la locul de munca se asociaza cu
functionarea neregulata a inimii, hipertensiune, puls acelerat, cresterea colesterolului. Stresul
a mai fost asociat si cu declansarea unor boli cum ar fi cele respiratorii si infectiile bacteriene.
Criteriile de diagnostic pentru stres - persoana a fost expusa unui eveniment traumatic, si
anume :
1. persoana a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment care a implicat moartea
efectiva, amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau pereclitare a integritatii
corporale proprii ori a altora;
2. raspunsul persoanei a implicat o frica intensa, neputinta sau oroare.
3. Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent intr-unul din urmatoarele moduri:
- dificultate de adormire;
- iritabilitate sau accese coleroase;
- dificultate in concentrare;
- hipervigilitate;
- raspuns de tresarire exagerat.
O oarecare simptomatologie urmand expunerii la un stres extrem este duplicitara si
adesea nu necesita niciun diagnostic, stresul acut trebuie luat in considerare numai daca
simptomele dureaza cel putin doua zile si cauzeaza o detresa de deteriorare semnificativa
clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de functionare sau
deterioreaza capacitatea individului de a indeplini unele sarcini necesare prin definitie.
Diagnosticul de stres este adecvat numai pentru simptomele care apar in decurs de o luna de
la stresorul extrem.
Pentru indivizii care au stresor extrem, dar care prezinta un pattern (model)
simptomatologic care nu satisface criteriile pentru stresul acut, trebuie luat in considerare un
diagnostic de tulburare de adaptare. Un alt simptom psihologic al stresului este tensiunea
musculara - poate fi asociata cu tremor, contractura, senzatia de iritatie si durere sau
sensibilitate musculara. Multi indivizi cu anxietate generalizata dau dovada de simptome
somatice. Anxietatea generalizata apare frecvent concomitent cu tulburarile afective si cu alte
tulburari in legatura cu efectele acestora.
Factorii de risc pentru profesia medical
1
Munca asistentilor este foarte dificila si este considerata cu risc de imbolnavire.
Personalul medical este expus bolilor contagioase, radioactivitatii si substantelor chimice
agresive. In aceasta profesie efortul fizic si psihic depus este foarte mare. Trebuie sa
manipuleze pacienti cu greutate mare si, adesea, este stresat de responsabilitatea pe care o are
fata de pacienti. Efectul acestor factori de risc asupra asistententilor este divers. Multe dintre
efecte apar dup un timp foarte mare de la expunere. De exemplu, terapia cu citostatice sau
radioterapia poate avea efecte negative abia dupa cateva decade.
6

Pe langa efortul fizic si riscul asociat infectiilor, o problema foarte grava o reprezinta
stresul psihic. Stresul fizic si psihic sunt factori de risc pentru accidentele de munca si pot
avea repercursiuni grave. Chiar daca medicii examineaza pacientii si efectueaza interventiile
chirurgicale dificile, asistentii sunt aceia care au contact permanent cu pacientul. Acestea, pe
langa activitatea profesionala care include administrarea medicatiei, a injectiilor, asigura
pacientilor, de asemenea, suport psihic, servicii minore si o atentie constanta. Ei trebuie sa fie
disponibili, atunci cand pacientul are nevoie de ajustarea patului, cand trebuie mutat din pat
sau cand are nevoie sa i se dea ceva de pe noptiera.
La fel de important ca si epuizarea fizica a asistentilor este stresul psihic la care acetia
sunt supusi in timpul programului de lucru. Problemele legate de stres sunt adesea uitate, mai
ales in departamentele de terapie intensiva sau oncologie. La fel este si in departamentele de
geriatrie sau in clinicile de bolnavi cronici.
Cerintele ridicate la locul de munca, necesitatea de a oferi performante maxime, lipsa
personalului medical calificat, salariile mici sunt factori de stres care contribuie la oboseala si
epuizarea personalului. Oboseala pe termen lung devine cronica si se asociaza cu istovirea si
scaderea rezistentei la oboseala. Pot rezulta boli mentale si fizice grave.
Asistentii sunt cei mai afectati de sindromul Burn-out datorita stresului pe termen
lung. In ultimul timp, se vorbeste despre acest sindrom asociat progresului. Afecteaza, in
general, persoanele cu profesii ce presupun comunicare. Sindromul se asociaza cu depresia,
pierderea increderii in propria persoana, sentimentul de singuratate.
Un mediu de lucru placut si un echipament adecvat contribuie la reducerea stresului
personalului medical. Folosirea culorilor potrivite reduce semnificativ oboseala si creste
randamentul muncii. La polul opus, un design inadecvat poate ingreuna activitatea asistentilor
medicali si a medicilor.

Comportamente protectoare i de risc

Consumul de alcool
De cele mai multe ori consumarea de bauturi alcoolice nu cauzeaza probleme dar
consumarea lor peste limita poate fi daunatoare. Cel mai important este sa stim sa delimitam
pana unde merg beneficiile si unde intervin riscurile. Conform unor studii barbatii nu ar trebui
sa consume zilnic mai mult de 3-4 unitati de alcool iar femeile 2-3 (o unitate de alcool
reprezentand 10 ml de alcool pur). Dupa un episod de consum excesiv de alcool, se
recomanda abtinerea de la consum cel putin 48 de ore pentru a permite organismului sa isi
revina. Aceasta este doar o masura temporara iar cei care consuma frecvent bauturi alcoolice
in cantitati mari ar trebui sa apeleze la un ajutor profesionist.
Particularitile alcoolului
Alcoolul este utilizat in acelsi timp ca substanta psihoactiva si aliment. Alcoolul
consumat in cantitati mici este savurat de cei care apreciaza gustul si aroma bauturii
respective si de cei ce beau la ocazii. Intre trecerea de la un consum inofensiv, realizat in
cantitati moderate la consumul excesiv de alcool este un pas foarte mic.

Exercitadu-si functia de aliment, un 1 g de alcool are o valoare calorica de 29 kJ,

detinand astfel o puternica valoare nutritiva, insa fara sa contina substante necesare unei
alimentatii sanatoase, echilibrate. Acesta este si cauza din care bautorul poate obtine mai
multa energie decat are nevoie. De exemplu, un litru de bere are o valoare calorica de
aproximativ 2000 kJ, acoperind astfel 20% din necesarul zilnic de energie al unui barbat ce
presteaza o activitate cu eforturi fizice medii. Cam tot atata putere calorica este continuta in
0,7 l de vin sau 0,25 l de spirtoase. Ca particulariatate principala a alcoolului este faptul ca nu
este privit ca fiind un drog ci ca parte integranta din viata, cultura si economia noastra, astfel
omitandu-se pericolele ce vin odata cu abuzul.
Efecte asupra organismului
Alcoolul incetineste functionalitatea sistemului nervos central; blocheaza o parte din
mesajele care ar trebui sa ajunga la creier alterand astfel perceptiile, emotiile, miscarea,
vederea si auzul persoanei. In cantitati moderate alocoolul poate ajuta persoana sa fie mai
relaxata si mai putin anxioasa. In cantitati mai mari alcoolul provoaca modificari majore la
nivelul creierului astfel rezultand intoxicatia. Pesoanele care au abuzat de alcool isi vor pierde
concentrarea, abilitatea de a se exprima coerent sau de a-si mentine echilibrul; vor fi
dezorientate si confuze. In functie de persoana, intoxicatia poate face consumatorul extrem de
prietenos si vorbaret sau foarte agresiv si nervos. Viteza de reactie este diminuata dramatic,
motiv pentru care este interzisa conducerea autovehiculelor dupa consumarea de bauturi
alcoolice.
Cand sunt consumate cantitati foarte mari de alcool intr-o perioada de timp scurta
poate rezulta intoxicatia cu alcool. Intoxicatia cu alcool este exact ceea ce spune si denumirea
sa: corpul devine intoxicat cu o cantitate mult prea mare de alcool. Voma violenta este unul
din primele semne ale intoxicarii cu alcool; somnolenta extrema, inconstienta, dificultati in
respiratie, glicemie extrem de scazuta, palpitatii si chiar decesul sunt rezultate ale intoxicarii
cu alcool.
Starea de ebrietate
Starea de ebrietate denumita in limbajul popular ,,betie" reprezinta o tulburare
pasagera a consumatorului, cauzata de factori externi si avand un substrat organic. Tipul de
reactie in cazul starii de ebrietate este influentat de mai multi factori precum starea fizica si
psihica a consumatorului, gradul de toleranta asupra alcoolului cat si factorii perturbatori ai
mediului extern.
In stare de ebrietate apar o serie de modificari:
Dispozitia psihica trece de la buna dispozitie la deprimare, suparare si agresivitate;
initiativa va trece de la stimulare la inhibare; comportamentul social este afectat si va trece de
la facilitarea unor contacte la manifestari de agresivitate;
Una din principalele modificari survenite este asupra starii de constienta care va trece
de la senzatia de a fi mai treaz si constient la starea patologica manifestata prin ameteli,
pierderea temporara a constientei si coma; rationamentul va prezenta o incetinire, idei
obsesive, scadere a capacitatii critice, ceea ce uneori este privit ca si gandire creativa;

O alta modificare evidenta este asupra motricitatii: vorbirea devine mai greoaie sau cu
alte modificari, apar perturbari evidente in coordonarea miscarilor si o gesticulatie
necontrolata cu miscari ample;
Modificarile neuro-vegetative se vor manifesta prin vasodilatatie, modificarea
pulsului, greturi si varsaturi, tulburari ale termoreglarii, pierderea controlului asupra
sfincterelor.
Aceaste modificari devin tot mai evidente cu accentuarea stari de ebrietate. In functie
de gradul de alcoolemie, se vor diferentia: stari de ebrietate usoare (0,5 - 1,5), medii (1,5 2,5) si avansate/coma alcoolica (peste 2,5). Modificarile insa vor fi foarte diferite de la o
persoana la alta aflata in aceeasi stare, tinand cont mai ales de gradul de obisnuinta in
consumarea de bauturi alcoolice.
Pentru tratarea abuzului si a dependentei de alcool, pacientul trebuie in primul rand sa
accepte ca are o problema, sa caute tratamentul si sa coopereze cu psihiatrul si psihoterapeutul
sau. Tratamentul initial necesita dezintoxicarea, urmata apoi de psihoterapie, in scopul
reducerii riscului recaderilor. Psihoterapeutul va urmari in mod special cresterea motivatiei
bolnavului pentru mentinerea abstinentei si va utiliza strategii referitoare la comportamentul
acestuia in raport cu ocaziile intempestive pentru consumul de alcool. De multe ori este
necesara si terapia familiala, focalizata asupra descrierii efectelor pe care le are consumul de
alcool al pacientului asupra restului membrilor familiei.
Consumul de tutun
Efectele consumului de tutun asupra sanatatii sunt semnificative, depinzand de felul in
care tutunul este consumat (fumat, aspirat sau mestecat), precum si de cantitatile utilizate.
Principalele efecte ale fumatului de tutun (principala modalitate de consum) sunt
marirea riscului de cancer la plamani si de boli cardio-vasculare.
Riscul cel mai important al consumului de tutun il prezinta asupra sistemului
cardiovascular, mai precis fumatul este unul dintre cei mai importanti factori de declansare a
infarctul miocardic (atacul de cord), boli ale sistemului respirator, precum bronhopneumonie
obstructiva cronica (BPOC), cancer, in special cancer la plamani sau cancer la laringe sau
gura.
Aparitia impotentei este cu aproape 85% mai mare la fumatori decat la nefumatori,
fiind o cauza majora pentru problemele cu erectia. Fumatul cauzeaza impotenta pentru ca
duce la ingustarea arterelor sanguine.
Stiati ca
1/3 din populatia globului in varsta de peste 15 ani fumeaza si 3,5 milioane de
oameni mor anual ?
un fumator va avea in plamani un litru de gudron ?
fiecare tigara scurteaza speranta de viata a fumatorului cu aproximativ 3-5 min.
ceea ce inseamna cel putin o ora pe zi la fiecare pachet ?
9

desi 85% dintre fumatori declara ca ar face orice sa se lase de fumat, doar 60
milioane de oameni au renuntat in ultimii 9 ani?
un fumator este expus de 3 ori mai mult la infart miocardic decat un nefumator ?
ritmul cardiac este la fumatori cu circa 15 batai pe minut mai mare decat la
nefumatori ?
cel mai mare procent de fumatori se inregistreaza in grupa de varsta 24-44 ani,
urmat de grupa 15-24 ani?
Nu numai fumatul activ este daunator, ci si cel pasiv (acele persoane care nu fumeaza,
dar sunt in anturajul fumatorilor).
Stiati ca

fumatorii inhaleaza doar 15% din fumul tigrilor, restul de 85% este inhalat de alte

persoane?
fumatul pasiv poate spori cu circa 15% riscul cancerului de plamani la nefumatori?
intr-o incapere in care se fumeaza, oxidul de carbon depaseste de 2 ori norma
admisa de lege referitoare la poluarea mediului exterior?
Efectele nicotinei asupra organelor i creierului:
dificultati de invatare
dificultati de concentrare si scaderea capacitatii de memorare
tulburari emotionale
scaderea rezistentei organismului la infectii prin afectarea sistemului imunitar
cresterea pulsului si a ritmului respiratiei
incetinirea activitatii musculare si a reflexelor
creste probabilitatea de a forma ,,dopuri, ,,cheaguri de sange ceea ce poate duce
la infart miocardic
incetinirea reactiilor
modificari ale dispozitiei afective
colite i ulcere
artrite i artroze
afectiuni ale aparatului circulator
infectii respiratorii cronice, diverse afectiuni ale aparatului respirator
scaderea apetitului si diminuarea comportamentului sexual
tulburari ale sarcinii si nasterii, influente asupra noului nascut (nastere prematura,
avorturi spontane, dificultti in dezvoltarea fizica i psihica a fatului).
Cum se poate preveni fumatul
Starea de sanatate este principala resursa pentru orice proiect de viata. Beneficiile
renuntarii la fumat sunt:
dobandirea unei forme fizice mai bune prin rezistenta organismului
respiratie placuta, hainele nu vor mai emana mirosul neplacut de tutun
dantura si degetele nu vor mai fi ingalbenite
se economiseste zilnic o suma de bani
evitarea riscului unei boli grave, adesea irecuperabile
durata de viata se poate prelungi.
10

Consumul de droguri
Problema drogurilor constituie marea provocare pentru educatia secolului XXI. De
cele mai multe ori, daca nu se intervine eficient, consumul si dependenta de droguri sunt
drumul spre boala si pierderea progresiv a eului.
Drogurile - sunt substante solide, lichide sau gazoase, care odata absorbite de
organism perturba una sau mai multe functii importante, de cele mai multe ori iremediabil, si
care influenteaza negativ starea de sanatate, sentimentele i perceptia. Consumul abuziv al
unei astfel de substante poate provoca mai multe tipuri de tulburri:
1. Fizice, atunci cand, ca urmare a gradului lor de toxicitate, dauneaza organismului persoanei
care le consuma. Ex: consumul regulat de tutun poate cauza bronsite cronice.
2. Psihologice, atunci cand au un efect negativ asupra echilibrului personal, psihologic sau de
adaptare sociala. Ex: cazul cuplurilor conflictuale datorita abuzului de alcool.
Dependenta de droguri - reprezinta nevoia continua si imperioasa de administrare a
drogului pentru a produce anumite senzatii dorite sau pentru a impiedica instalarea unor efecte
dureroase atunci cand nu mai este luat. Neadministrarea regulata a drogului este asociata cu o
stare de rau general.
Toleranta - reprezinta proprietatea organismului uman de a se adapta la substante
straine administrate droguri, medicamente, alcool; apare astfel tendinta de a lua doze cat
mai mari pentru a obtine aceleasi efecte.
Sevrajul - desemneaza totalitatea simptomelor fizice si psihice care apar atunci cand
persoana este privata de substanta de care a devenit dependenta.
Consecintele consumului de droguri sunt multiple:
1. Cele de ordin medical se refera la urmatoarele afectiuni:

hepatita;
tuberculoza;

sifilis;

afectiuni cardio-respiratorii;

tulburari endocrine;

insuficienta renala;

infectii si afectiuni ale pielii;

complicatii psihiatrice iluzii, halucinatii terifiante, perceptia alterata a timpului si a

distantei;

SIDA;
11

supradoza poate avea efecte letale.

2. Pe plan psihologic apar reactii de:

panica;
anxietate;

depresie;

suspiciune si tendinte paranoice;

agresivitate;

labilitate emotionala;

tulburari de comportament;

instrainare de propria persoana si afectarea imaginii de sine;

modificari de personalitate care pot duce la suicid sau omor;

scaderea performantelor intelectuale.

3. In sfera social consumul de droguri are ca efecte:

deteriorarea progresiv a relaiilor sociale;

creterea riscului de excludere social;

diminuarea anselor de reintegrare social i profesional;

suferina familiei i a adevrailor prieteni;

dezinteres n relaionarea cu ceilali;

implicarea in activitati infractionale cand se afla sub influenta drogului sau pentru a-si
procura doza de stupefiante.

Un rol important in preintampinarea consumului de droguri il au parintii, care trebuie

sa-si educe copiii corespunzator din punct de vedere moral si spiritual, pregatindu-i pentru
a face fata realitatilor dure ale vietii. Atmosfera sanatoasa din familie, dragostea,
afectiunea, comunicarea intre parinti si copii, constituie astfel principalul aliat in lupta
impotriva acestui flagel.

12