Editura didactic’ si pedagogici, Bucuresti — 1984 WHERESCU Vv. MOTRESCU__v, STEFANESCU Matematica clasal - al MATORUL iNVATATORULUI os"GHEORGHE |. HERESCU VASILE MOTRESCU | VASILE $TEFANESCU ,. __ Matematicd clasal INDRUMATORUL INVATATORULUI Editura didactiek si pedagogic Bucurestiueraea a fost elaborath in 1978 a cevevth bn 1980 Refer: Prot. 1. G, Boren Prof. ton Mitrache rl. Olivia Pop Redactor: Tudora Cavett Teneredscor fon Copan odoresct Dumitru §matenie INTRODUCERE Epoca actual este caracterizati. printrun progres nemaiintilnit al stlinfel si tehmicii, ceea ce conduce Ja © ianoire continu’ a programelor Scolare, in general, si a celor de matematic&, in special, matematica repre- zentind astiri metoda si instrumentul de lucru pentru toate domeniile stiinfei si tehnici, Aceast’ innoire a inviifimintului matematic mai este cunoscuti sub numele de,,modernizare" a predarii acestei discipline Dar care sint direcfiile modernizicii predarit matematicii in coal? In general s-au conturat trei direct acestei Aiscipline, sporirea rolului formativ al ei si fmbunitiirea metodologiei predivii, Ideea este confirmati de trisiturile comune ale multiplelor si variatelor experimente ce se fac in acest sens in fnvifimintul primar din ‘oath Tumea si din fara noasted: deaviluirea, inci din scoala primari, a caracteristicilor generale ale matematicii ca stiinti; evidentierea relajiilor si structurilor din cadral matematicli predate; realizarea in scoali a unet Perioade prearitmetice, care si gribeasci formarea structurilor operatorii ale gindisii copilului yi fn acelasi timp si-i dea criteriul corect pentru abor rroducerea notiunilor matematicit traditio niale (numerele naturale si operatii ca acestea) pe baza ‘nor nofiuni mai generale, cum sint cele despre mulfimi; inv’farea prin descoperire, diferen- fierea activititii cu elevii si alte metode si procedee converg edtre sporirea rolulsi formativ al matematicii prin schimbarea metodologiei didactice Dintre experiementcle mai rispindite si cunoscute ce san tntreprins pe plan mondial gi in jara noastr im legituri eu modemnizarea predirii matematieii in scoala primars, amintim clteva, In Australia, Statele Unite ale Americii, Anglia gi in alte fir, expe- Fimentele desfigurate pe baza conceptici lui Z, P, Dienes urmitese sit reali- zeze, cu prescolari si scolari mici, exerci de logic, cu ajutorul unci truse de figuri geomeirice, eu atribute usor sesizabile de citre copii, Exercifile de logict se realizeazi pe baz de jocuri organizate cu piesele trusei gi utmitese scopul de a-i diija pe copii spre in nofiuni de logic (conjuncjia, disjunctia, negafia, implicafia, echivalenfa), precum schimbarea confinutului area relafiilor cantitative: 4 not nofiuni despre mulfimi si operagii cu acestea,‘Acest experiment s-a organizat si in tara noastri Ia invitimintul pre- scolar gi la cel primar (la clasele I}, extinzindu-se mai ales Ja grilinite, ceca ce a condus pe autorii noului manual de matematic’ pentru clasa 1 In folosirea ideii acestor jocuri fn partea premergitoare (pregititoare) for- miei nofiunii de numir. Astfel, socotitul, care constitula tnceputul activi- tifii matematice fn scoala primar, este tnlocuit cu activitii (jocuri logice) care dezviluie copilului caracteristicile unor concepte matematice, In Franfa, Belgia, Elvetia si tn alte fri sa extins experimentul lui Georges Cuisenaire, care foloseste ca material, didactic un sistem de riglete de culori si mirimi diferite, Activitatea cu aceste riglete se bazeaz’ pe aso- ierea culorii eu lungimea si apoi a culorii si lnngimii ca numfrul, ceea ce scamni cA rigletele nu sint fondate apriotic pe ideea de mumir, precum © face materialul didactic tradifional. Materialul Cuisenaire se compune din 10 riglete dreptunghivlare en Visimea de 1 contimetrn si colorate diferit, simbolizind ficcare dintre le cite un namér natural de la 1 la 10, fn raport cu Iongimea gi culoarea rigletei respective (exemple: rigleta rosie, eu Iungimea de 2 cm, simbolizeazt numa ul 2; rigleta galben’, cu langimea de 5 em, simbolizeaz numirul 5). Gu rigletele Cuisenaire se pot face operafii cu numere naturale si cx fracfii, precum si calcute de arii si volume, dar, pentru a se ajunge aici, se pparcurg mai multe etape, printre care si etapa jocului liber si apoi organizat Reperimental folositii metodet Caisenaire s-a intreprins i la cfteva geoli din fara yoastr. Autorii noului manual de matematici pentra clasa T thu au folosit metoda Cuisenaire, dar an folosit ideea rigletelor Iui Cuisenaire pentru a introduce in practica manualului (deci gi a invifitorilor) folosirea tunai material didactic sub formi de riglete diferit colorate cu unitifile marcate, un fel de ,betigoare moderne", Astfel, cole 10 riglete reprezinta, fiscare, cite un nomér natural de la { la 10, in raport cu lungimea gi culoarea rigletei respective, dar cu unitifile mareate pe ficcare rigletd, incit elevul asociaed rigletei idea (simbolul) de num&r, pentru ci aceasta este format’ din tot atftea unitifi (elemente) ca si mulfimile de acceasi putere {ow acelagi ‘numiit de elemente); culoarea diferiti pentru fiecare rigleté nefiind esenfial’, ea reprezentind un atribut de ,tntitire" gi de ,facilitare" pentru asocierea tuneé riglete altui numfir natural; coloarea rigletelor mai poate fi consideratit si un clement de joc’, atit de necesar copiilor de ta aceastit virst. fn acest fel, rigletele devin un material didactic clasic, dar si mode pentni a se fnfelege mai bine de citre copii: trecerea dela mulfimi Ia numere naturale; descompunetea numirului natural intr-o sami de alte mumere naturale; operafiile de adunare si scidere a numerelor naturale, 4 Rigletele, privite ca material didactic si ne ca metodi, considerian i precint& multe avantaje fas de materialul didactic clasic (spre exempla fafd de folosirea betisoarelor sau a numéeitoarei cu bile): = asocierea dintre culoare — numrol de unitiji (Iungimes) — numiirut propriu-ris este un proces psihologic intim care faciiteari insusirea nofiunit numr, atft sub aspectul cardinal, cit si sub cel ordinal; Sntre rezultatele operatiilor: a)6429347 2) 9-4 8 ooo 4) 0445 10-6 ooa #8391247 ooo 643592 ooo e245 9i6—4 ooo ©) Probit de control pentru recapitutare finata 1. ‘Stabilete conespondenfafguior care ou aceegiferma (ig, AAV), . 0) fl ca. in interiorul ei st existe amulfimea a figurilor care nu sint puitrate (Hg. A-IV-19), Fig. AAV 18 tra 2, Deseneazi 0 curbi telor, iar in exteriorel ei mulfins A O Pig, Aav 19. (fig, A-IV-20) 3, Avem atitea pitrate cite cercuri stat? Stabileste corespondenfa a Des seis oe oO O° e 2 4, Desencaah 9 mulfime care are tot atftea pitrate ote triunghiuri sint (fig. A-V-21) raps moana AK A 5. Sorte tm pitritel namicul corespuncitor fiectreia din muifimile osenate mai jos (fig. A-1V-22) 6, Stabileste corespondenta clement cu clement a mulfimilor si apoi ‘pitrifel Semnul potrivit (fig. A-IV-23),7. Deseneazi mulfimi care au tot atitea puncte elte indick numirub corespunzitor (fig. A-TV-24), YO 8, Serie fn ordine mumerele care lipsese in acest in [ott 2) pit [el elaedaies 9. Completeazi pitrijelele cu. numercle care lipsesc, astfel ea si fie adevirat (fig. A-IV-25). Ww 28 K a a) oe ona s-O-O 10. Serie tm plitrifel mumirul corespunzitor ast inet rezultatul operatilor si fie adoviat 34+440=10; 345+0=10 11, Foloseste nul din semnele <, =, > si serie in pateifel astiel Sncit reaultatul s& fie adevirat. 8) 50 +4030 20; b) 30 +40 4 ©) 40 +60 — 20 G 80 0) 100; 12, Serie in pitrafel numerele corespunzitoare astfel inclt rezultatele operatiilor si fie adevirate. a) 3 4+2—=0 v) 49-23 O +32=98 o-1"4 u+o=6 4—o 46 13. Completeaz4 tabelul dup modelul arktat in primul exempla, a |a+2 2 [ato 2s [4s | sie es GSutl ca 14. Ce numere pot fi puse in locnl literelor astfel tneit e428, 15, Completeaz numerele si punctele corespunzitoare (fig. A-LV-26) i fie adevirat Fig. AIV 26 Pentru evaluarea rapid a remultatelor se poate intocmi un tabel ca fm modelul de mai jos: =a, Tabs Ne ert: |, Name | dell (es (media) 1 . aalezehise 2 B [aaa | Hiromi ecometateei [S| = 8s | 4 D Reel ee (cin) fees i Ta corectarea probelor, tnvifitorul marcheazi printr-o steluffi — la locul de intersectie Iiniei corespunzitoare elevului ex coloana corespan- zitoate probei — daci elevul respectiv a rezelvat carect proba care misoari ‘acest oblectiv. ‘Aga, de exempla, fn tabelal de mai sus, elevul A a rispans corect la proba , proba 3 si proba 5, iar elevul C a raspuns corect la toate probele, ‘Dac& o proba confine mai multe exercifit (probleme), atunci este indicat fa se folosi, In Jocul stelufel, notarea de la 1 la 10, urmind ca la total st pari media Acest tabel permite si se faci o evident rapid a rezultatelor obfinute de fiecare elev, precum si de intreaga clast. 7Probele de evaluare prezentateastfel, atest faptel ef ele permit tn fStorucl of cunoasct aut numal progres real al eevidu, dar oferd 91 © Eaat metodologich pentru corectatea proceufo de favitare, oferind fn. pet= spertivi demeste pentru antiiparea repel: lpice pe cate le fac devi Hi yerolvan de probleme si exer Pentru a ugura muna inedfiforlsl,aproximativ teeare pagiaA din manual confine exerci si modele. de activi independents pants elev, Ulerind.poclitateavajatoruiul de a evalua prin alivtiie efectuate Sndependent de clevi dreet pe maovsl, objective lie. Sabliniem faptal h tne din aceste excrelfitsintfonrte detaliste, cu schimbSeprogeeive foarte mic, ofetind elevulll posiiitatea de a trece de Ia activi chire unele mai complese, Ags, de exemple, toate execiile care sit pro- pus fm manual, co acti dependente fasemkattoare nor fie de com Pletare) la predarea relate. de ordine pe mulfimea numereor naturale, Ripand sera eglonate. din punct de’ vedere al gradklul de difiultate (vec manuahi, peg. 33-45). In primele exerciit ae cere elevilor a sere Crete corespusditeare nomfrului‘de clemente al wolfinilor 9 relalia de tdine (anal mic") In coutimiare se cere se serie numerele corespenzitoare nor rigicte 91 i foloseascdsemel rlajiel de ordine fire aceste numer Dops atcea, fn slndul al relia, se cere sh completeze ul ata al nume Toler cu numere care lpsos rds es ofere model grace de spin. Acrast& perafie are un grad nai mare de difigultate, Alte vaiante de exerci eur ehierta mal tala telafiel de ordine inte mere, dsph care se sce Ia Sompletarea sual natural 2] pumerclor O10 ca numerele care psec fn sederea sporitii accesibiiti{i? unor exercifi, uncle dintre ele au fost laborate avinduse hn vedere exisienla unor puncte. de sprijia (modele gralice sau mumerce)ferenfiate In lanctie de tipolgis efi “Asa, de emp, a predares-operailor cu nuere (paginile 33~-3455) se propun creel de completarein care Hise cere elovioe ca, foloind model gratice {Gidgedine sau elets) oh sene In patie sta a dova numere, Cea tal fhare parte a exccfilor din manual vizear rallzatea nut abet superior, Splcafes canogtinflor tasogte gajull pe investor st evsluese maura i'Gare elev du tele stn 8K alice coca ce au Savifat, Un exempla fh aces seng constitute in manual, exerci decalcol cae asgurl o cre tere treplath'a gradu de diicultate in sezolvir, a permite invljatoralat Si efectneze un Control permanent al conogtanfelor devlor a evalueze ta Sod continwu dferitele oblective ale lect PLANIFICAREA CALENDARISTICA ORIENTATIVA ‘A TEMELOR $I A LECTILOR Trimestrul 1 (20 ore) (@, NOTIUNI ELEMENTARE DESPRE MULTIMI SI CORESPONDENTE ECESARE FORMARI CONCEPIULUI DE NUMAR NATURAL $I A OPERATILOR DE ADUNARE SI SCADERE. CU NUMERE NATURALE (24 oe) 1, Improspitarea si Hirgirea cunostinfelor despre multimi dobindite la invitimintul prescolar, in cadrul jocurilor logico-matematice — Prezentarea manwalului de matematie#, intuirca si explicarea coper- tei (1 on’). —‘Observarea si intuizea unor mulimi de obiecte; pagina 3 din manval (1 ont) “Activitifi practice si jocuri pentru recunoasterea culatilor: ross, galben, albastra, verde, violet, trandafirin (roz), negra, portocaliu (1 or4) — activititi practice de colorat; colorarea unei inulfimi de juckrit; pag. 4 (1 ord), —Cunoasterea intuitivi a_unor corpuri gi figuri geometrice: sfera gi ccereul; cubul si patratul; paralelipipedul (t8r4 denumie san denumit ,corp") ‘Sf dreptunghiul! prisma cu bazele trivmghi (Pir denomie) si triunghoul; Pag, 5 (1 ori) = Recunoasterea corpurilor sia figurilor geometrice intuite in lec- fille Hecute; trasarea in culori cu mina liberi a contururilor punctate ale nor figuri geometrice si colorarea celor conturate cu linii continue; pag. 6 si 7 (2 ore). = Rigla (negradat’) si trasarea dreptei; segmentul de dreapti; peg, 8 (1 ora). “"Recunoasterea proprietiilor (insusirilor) principale ale elementelor accleiagi multimi; aleituirea wnor mulfimi de obiecte pe baza unci,proprie~ {ati comune a obiectelor (elementelor): aceeasi culoare, aceeasi forma, acelagi medin. de viafd ete. (1 ord). ¢ Relate ,an aceeasi culoare” si ,an aceeayi form; pag. 9 (1 or = Pozitia relativ’ a obicctelor in spatin si compararea obiectelor dup: anumite proprietti ale lor; pag, 10 si 11 (2 ore). 49— Recunoasteres unor mulfimi si introducerea termenilor: ,elementul x aparfine multimii considerate", ,clementul y mu apartine mulfimii conside= rate", Scrietea unor semne grafice; pag, 12 si 13 (1 ord) ~Formarea muljimilor de chiccte folosind eurbe inchise de_sirmi, observind care obiccte aparfin si care nu multimii formate (in. interioral curbei sau in afara ei) formarea multimilor de obiecte In imagini prin con- turarea lor cu 0 curbi inchist si observarea clementelot care apartin sau su acelei mulfimi, Scrierea unor'semme grafice; pag. 14 si 13 (2 ort 2, Situafia in care poate fi 0 mulfime fata de o mulfime ~ Maltin incua into muifime; submuljime sau parte une! am fimi; pag. 16 si 17 (1 ord), : i Main! ot ade tamento comune; mafia cate a lente conine (auifins dijunets) pops 18 Cd sili gale (cu sede ‘temente, dar allo ajzat): reprenen- tarea rai a cnet mls prince Iie fac Na coment ogo Ponetein ntton (or) 3. Mulfimi ce pot fi obtinute cu ajutorul unor mulfimi date (operafii_ cu. mulfimi) —Interseofia a don’ mulfimi; mulfimea fir nici um element (mul- fimea vidi); pag. 19 (1 or). ce ‘= Reontunea a doua muifimi; pag. 20 (1 or — Diferenfa a dou mulfimi cind muljimea setter este incluss in mulfimea descizut; pag. 21 (1. ort) —Recapitulare, jocuri, evaluarea cunostinfelor (3 ore) (i) NOTIUNEA DE NUMAR NATURAL. NUNERE NATURALE PINA LA 10 (INCLUSIV) — (31. ore) 1, Corespondenfa element cu element @ mulfimilor = Stabilirea corespondenjei element cn clement tntre dou mulfimi: mulfimea ,ca tot atitea” elemente cu o mulfime data (mulfimea de acveasi putere cu.‘ mulfime dati); molfimea ct mai putine™, respectiv eu mai multe elemente dectt ale unei maulfim{ date, Scrierea unot seme’ grafic, fara a le demumi; pag. 22 si 23 (1 oi), = Aplicajii practice de stabilire 4 corespondenfei fntre dow mulfimi. Scrierea unor semne grafice; pag, 24 si 25 (1 of) —Riglete corespunziteare unor’ anvmite mulfimi; mulfimea pltra- telor unei'tiglete colorate. Serierea unot semne grafice: pag, 20 (1 or), 2."Numerele naturale de Ja 0 la 10; compararea lor —Numiirul zero (si cifva covespunzitoare); pag. 27 (2 ore). —Numérul unu (i cifra corespunzitoare); pag. 28 si 29 (2 ote. Numiul si cifra doi; relafia mai mic" si ordonarea’numerelor naturale zero, uma si doi dup aceast’’relatie; pag. 30 si 31 (2 ore). —Numirul gi cifra trei; ordonarea numerclor naturale zero, unu, doi si trei dups relatia ,mai mic"; pag. 32 gi 33 (2 ore) ‘— Numiirul si cifra 4; ordonarea numerelor 0—4; pag. 34 si 35 (2 ore) — Nominal gi cifra 5; ordonarea numerelor 0—5; pag. 36 $1 87 (2 or) — Numdrul si cifra 6; ordonarea numerelor 0—6; pag. 98 si 39 (2 or). — Numfinul 5i cifta 7; ordonarea numerelor 0—7; pag, 40 si 41 (2 ore) = Numiirot si cifra 8; ordonarea mumerelor 0—8; pag, 42 si 43 (2 ore). Numéro] si cifta 9; ordonarea mumerelor 0—9; pag, 44 5i 45 (2 ore) — Recapitularea numerelor naturale 0—9; pag. 46°91 47 (2 ore). — Nominal 10 si serierea Ini; ordonarea numerelor 0—10; pag. 48 si 49 (2 ore) ‘—Recapitulare, jocuri, evaluarea cunostinfelor (4 ore). (I) ADUNAREA § SCADEREA NUMERELOR NATURALE PINA LA 10. METRUL, LITRUL, MONEDELE $I BANCNOTELE SCRISE CU CIFRELE 1—10 (35 ore, dintre care aici 13 ore) 1, Adunarea si sciderea numerelor 0-10 erin Ge nes deri eu 1 (recapitulare); pag. 5839= Adunarea cu 2; pag. 60, 61, 62 (2 ore), * = Sclderea cu 2} pag. 63 (1 ori) La dispozitia ‘nvapitorolui (2 ore. Trimestrul 11 (60 axe) (ly) ADUNAREA $I SCADEREA NUMERELOR NATURALE PINA LA 10, METRUL, LITRUL, MONEDELE $I BANCNOTELE SCRISE CU CIFRELE 1—10 (35 ore—13 ore = 22 ore) 1, Adunarea si sciderea numerelor naturale de 1a 0 la 10 Adunarea si scderea cn 0,1, 2 (re = Adunarea gu 3) pag. 6366 (1 ors = Setderea cut 3; pag. 6708 {1 eet} = Adunaven eu 4 sf 3: pug. 69 (1 et) = Sederea cu 4)"pag.!30—11 (1 ort) = Sederes ou 5; pag 2 (or Z Sotderea ou Ge peg. 7 (hey = Seldrs 79/9 pag. a = Tatia adi ovauates cunostlnflor: pag. 75—76 (2 or) = Tabla setderi evaluates cunogtinjlors page 77 @ or = Proprstaten do asocativitate 2 adunrk, Suma ate trmoni, Aplicarea ‘Cunostinfelor despre comotativitates.adeuisl’ ea doi \etneal sila adunarea Go tel fermen pag 1879 (2 oe apitulare); pag. 64 (1 or) 2. Aplicafii la adunarea si sciderea numerelor naturale 0—10, Metral, litrul, leul ~Compararea numerelor naturale consecutive, Semnul yc" si >" pag. 50-81 (1 orf) see = Compararea numerclor naturale, neconsecutive: pag. §2—83 (1 of, = Probleme simple ea cele doux componente; confinutul si intrebarea, pap. 86 (ove) 2 ee aa unoasterea intuitivi » metrului: pag. 87 (1 or Cunoagterea intuitivs a leului (1"leu, 3 Tei, 9 ei, 10 Tei); pag, 89 (1 oi), —Rocapitulare, evaluarea eunostingelor (1 ord) 52 (IV). NUMERE NAURALE PINA LA 100, KILOGRAMUL; MASURAREA TIMPULUI (68 ore, dintre caro aici 35 ore) 1. Numere naturale pind a 100 formate numai din zeci eta cee taca walk atic oid wet tte mete Be tee, se ey lose ropes seen! tnt Gate ge ae) tee eek cin ene Bee cde cxtial tf sag 26 9°91 G oc) eet alae Aue woe ae tee naa oe (2 ore), . rete voted naan de wae tor a 0 10; pee 94 (ere eae Vedran ie caer eaarnn eee tee es Fee as clei cnet reales eae ob hats ea eine eo Numerele naturale pind la 100 formate din zeci si unitifi — Nomerele naturale cuprinse fntre 10 54 20, Sistemul ascimsl gi serieren pozifionala; pag, 102104 (2 ore). —Numere naturale de Ia 20 la 100. Compararea lor {inind seama de cifra zecilor si daci acestea coincid, prin compararea cifrei unitifilor; Pag. 105—108 (2 ore). —Adunarea si seiderca numerclor naturale cuprinse intre 10 si 20 ind unul din terment este 10; pag. 109—111 (2 ore —Aduniiri si scdderi cu numerele naturale de 1a 0 1a 20, fri trecere peste 10; pag. 112-125 (6 ore) —Recapitulare si evaliarea cumostinfelor: pag. 126-130 (3 ore). Ia dispozitia invijatoralui (3. ore). 3. Adunarea si scdderea numerelor naturale de Ja 0 1a 100, fara trecere peste 10. Kilogramul. Masurarea timpului —Adunarea unui numlir de zeci cw un nomir de unitiji si operafia inversi —seiiderea; pag. 131132 (3 ore) — Adunarea uni nemar format din zeci si unitifi cu um nomir format numai din unitifi; pag. 133-134 (2 ore). fiderea unui numir de unititi dint-un nemir format din zeci ag. 135 (3 ore). 53‘Trimestrul IIL (QV). NUMERE NATURALE PIN LA. 100, KILOGRAMUL, MASURAREA TIMPULUI (50—22 = 28 ore) — Probleme ou text} pag. 136 (2 or). Adunarea unt nomiir format din deci ou on al¢ numir format din ect sf untifi ‘pag. 137—138 (2 ore) © Sclderea ‘ont mume format din cc dint-on numer format. din eel tunis pag, 159-140 (2 ore) Adunarea a dont nomere formate flecate din cig unit pag. L41— —143 (3 os e tee ~'Sciderea a doo nomere formate fecare din 2ect si nit pag. 14 146 (3 ore). a poe ~ Exell reapitulative si evauts, cu prvire la adn si setder pag, 147—148 (4 80) fe agg OEMS COMPS care rane SO opera ag, 18-150 —Exercitii si probleme de completare a valorilor nnor variabile; pag. 151-152 (5°00), ="Hetogramel; pag. 153-154 (2 oe Mistyaven tints pag. 135157 (2 oe) La dispentin Invapitorulsl (2 or) (V). RECAPITULARE FINALA (7 ore ~ Excrifii de adunisi si scderi: dintre exerciile 118; pag, 158— —160 Ga a E i — Probleme in care se completeaz& datele care lipsese: dintre problemele 1-7) pag, 161162 (1 ors). a - ~ "Probleme la care se completeazh intrcbarea; dintre problemele. 1— pag. 163 (1 ori) " — Naim ‘clementelor moljimii intersecfie sau reuniune a dou’ mul simi pag. 164 (1 ord), “Pitercti gi probleme recreative, jocuri didactice matematice: dintre exercifile $1 problemele 2-7; pag. 163-160 (2 ore). B, INDRUMARI METODICE PENTRU ORGANIZAREA $I DESFASURAREA LECTHLOR IN CONFORMITATE CU PROGRAMA $I MANUALUL I, NOJIUNI ELEMENTARE DESPRE MULTIMI, NECESARE FORMARII CONCEPTULUI DE NUMAR NATORAL SIAL OPERATHLOR DE ADUNARE SI SCADERE. (CU NUMERE NATURALE 1, Improspitarea si Kirgirea cunostinfelor despre mulfimi dobindite 1a fnyaifimintul prescolar fn cadrul jocurilor logico-matematice 1) Tema: Prezentarea.manualului de matematica; intuirea si expli- cearea copertelor. Seopa Elevii si stie care este manualul de matematics, in care zile ale skp- ‘iminii va fi folosit si sl ia primul contact cu el. Material didactic: manwalel Desfdsuvarea lecfei: avifitorul prezint& elevlor manualul spunind: 4Acesta este manualul de matematicd pentru clasa I. Este now si frumos giva teebui stl pastrim Si Stl folosim cu grjt penta a nu se nipe sau murdi. Cind tntoareem. ‘tele, oh nu indoim colfurile, Cd Iuerim cu el, trebuie si avem mtinile curate ‘Avum avefi voie sil deschidefi si si vi uitafi prin ol", (Elevii_sint Tsai clteva minute si risfoiascl manual, fara a hi se interzice eventualele comentarii cu vecinul de banc’). Invifitoral cee apoi si se inchidi manvalul, si fie agezat pe banc in fafa ficctrui elev si intreabat pe elevi dact le place acest manta, ce le place mat mult si de ce. Dupii aceasta discutie cu clasa privind aprovirile personale ale elevilor, se trece Tn intuirea st explicarea copertelor, invafitarul spunind: Prima Si ultima fia manualului sit fScute din hitie mal groast sf se humese Copertele manvalula. Atitati prima coperti. Aritafi ullima coperti. Pvifi Gesenele de pe prima copertd. Ce vedeli? ‘Din discutla cu clasa despre prima copert& se va desprinde ideea ci nigte copii se joacd de-a. constructorit de avtoturisme, Cs ajutoral unei Imacarale ei le agizd dupa culoarea lor: cele de euloare rosie Intrun loc, le de culoare galbeni tn alt loe, iar eele de coloare albustré in alt loc ‘Un copil conduce macaraua, iar aléal spune unde st fle asezatfiecare auto- turism. Ei se fjeleg prin radio, Sint imbrdeafi in salopete ca muncitor 55Tot prin disensic cu clasa se intuiegte apoi ultima copertl care repre. inti nigte copii caro so joaci dea zidarii. Ei construiese ziduri folosind cuburi de diferite culori: rosi, vera, roz, maron, Le transport cu. elicepteral gi cu camional. Se potrivesc in asa fel ca zidal si fie drept. Bi sint zidari Bricepuf 9 ham in Inchelerea lectiei se poate organiza un joc distractiv. 2) Tema: Prezentarea si recumoasterea unor multi Juraior (pag. 3) Seapu: Dezvoltarea spiritului de observafie pentru stabilirea _proprietitilor lunor obiecte, Inifierea elevilor in folosirea cuvintelui ,mulfime". in mediul incon Desfisurarea lectict observ mai multe obiecte din clasi: bance, scaunele, tablourile ete. Se aratli c& obieetele pot forma mulfimi, Se dau exemple: mulfimea Dineilor, molfimea scaunelor ete, Se prezinti apoi planse cu diferite mulfimi de obiecte {i se dau denu- mile corespuncitoare. Un obiect al unei miltimi este numit element. Mullimea béncilor; elementele acestet multimi sint banci. Se observ pagina 3 din manual unde sint desenate mai multe mul- timi ise desprinde ideea de mulfime. Mulfimea copiilor care merg la. scoali; ruulpinea pltreeor, molfimes feuetelor; rolfimea,cubuolor, oulfimea Tnvatatorul va cere elevilor si dea exemple de alte multimi de obiecte, 3) Tema: Activititi practice si jocuri pentru recuncasterea culorilor (pagina 4 din- manual) Scoput Recunoasterea si denumirea corecti a culorilor care vor fi folosite ca atribute ale unor objecte cu care elevii vor opera in orele de matematic, Mateyial didactic Plicul cu riglete colorate, trusa cu figurl geometrice colorate, creioane colorate, Desfasurarea lecfici: (I se pot consacra 2 ore). Invafitorul indick elevilor care este cutia (plicul) ew figuri geometrice colorate. Le cere si o deschida si si agexe pe banca, in fata lor, toate figurile din cutie, Folosind trusa eu figuri de dimensiuni mat mari de la tabla, Invi- fRtorul alge o figuré de culoare rosie, o prezinth clase’ si intreabi: Ce culoare are aceasti figuri?" (Aceasti figura are cwloare rosie), La fel se prov cedeazt si pentru. figurile de culoare gelben’ si de culoare albasts%, Se agazi apoi figurile geometrice in plie (cutie). Se ia apoi plicul care confine rigletele eolorate. Se scot pe haned toate rigietele. Tnvifitorul spune elevilor ef aceste fisii de hirtie colorate le numim riglete colorate. 56 Alegett si aritali rigletele de culoare rosie". (Acestea sint rigletele de ciloare rosie). La fel se procedeazi ca rigletele de culoare galben’ si de fuloaze albasita, Invaicorul are ijt ca elevi el invefe a promunfa corect, vinta wigleti", yriglte”. TInva{atorul arat% apoi, pe rind, cite 0 rgletd de alti caloare, ttzcbind pe elevi dack stia cum se mumeste culoarea res- pectivi. Dack nici on elev nu o denumeste corect, Invafiterul spune dent fhirea i, pe care clevii o repetS, ardtind vigletele care au acea culoare si Spunind: 'Aceste rglete asi euloatea...". Colorle sint urmatoarele: maron, rosu, verde deschis, for, galben, vetde inchis, vole, albastru inchis, albastru deschis si portocaiu Dupl epuizarea tuturor evlorilor, va urma un exercitin de consolidare, fn dowd variance: iaviitorsl aratind culoarca si elevii trebuind si 0 denn measci #1 apot iavigltorel denumind euloarea si elevii trebuind si 0 arate, Ca etivilate in completare, so deschid manualele 1a pagina 4 (nu se va spune elevilor numfrul paginil) si se cere elevilor sf coloreze jucarille desenate m manual cu culoileInvifate, in asa fel ea desencle sh fe framoase. levis sh poatd spune cu ce culoare au colorat o ancmita jucire, 4) Tema; Cunoasterea intuitiva a unor corpuri si figuei geometrice (pagina 5 din manual) Seopa: Formarea priceperii de a recunoaste din mulfimea obiectelor din mediul tnconjurdtor pe acclea care au forme regulate: forma rotunda (sfera), fete in forma de pitrat (eubul), fefe in formA de dreptunghi, fete fn form de trionghi, Material didactic: Corpurt si figuri geometice (format mare pentra favifitor sf format rie per elev), bejgoae colorate? plac eu taint reprezentind corpurt SF fgushgeometice Desfiurarca left: Intuivea corpurilor si figurilor geometrice Tavifitoral precint® clasei eutia cu corpuri geometrice i gpune; fn neeasth cutie se qsese mai mille corpusi care au forme diferite, Ciutati fn entia voastes, alegeti si aati eorporile care au forma rotunda” Elev wor alege gi vor arita sera, {4° ca st poatd spune denumirea. ,Piptili acest corp si vedeti dact este neted sau nu". Elevii vor constata si spune ch © teied’ La cererea tnvigitorului, un elev va alege din multimea obiecelor de pe mack pe acelea care au forma rounds. Elevul va aleee si va expune tm fafa caseh, pe sh suport: dovd mingi de marimi diferite,o Dili: mare 5 vuna fick, Va Spu ‘Aceste corpuri au form rotunda A clasei: Corpurile care au tnfafisarea unei "A au form’ rotundi si sint netede, se mumesc sfere. Se repett wAceasta este mingi, adi cuvintul, 0 sfers % Tnvifitoral cere elevilor s deschidt cutia cu figuri colorate, sf aleagi si. arate pe acclea cate au formi rotund’. Cum se numeste 0 astfel de 87figur’? (Cere). Dack elevii nu vor sti sh spunk acgastk denumire, atunci fnvatitoral le va spune el figura cate are faja netedd (Intnsl) 91 taien rotund’ se numeste cere. Se recunose apoi $1 alte ebicete care &u form de cere: 0 roata de trotinett sau Dcilel, cereulcu care se joueh cpl, fle de la 0 jucirie ee, Tnvititorul_prezintk apoi clevilor un cub, Considerind c& elevii sau jucat la gridinifs cu cubusi si cunosc accastd denumie, fnvafatoral treats dlasa: ,Gum se numeste un Corp ca acesta?” (Acesta este un cub), Clutat Jn cutia voastra gi arta culul" Un elev lege qi aratl pet compu ta form’ de cub, dintre cele expuse pe masi, tn fafa clase Tnvatdtoral aga24 apoi cubul pe tabli,traseazi cu creta margivile unei foe, agezind apal cubalsaccesiv, cu toate fefele pe conturul trasat: Ue care inireabi, pe elevi ce au observat, Se urmiregte ca elevil observe ef fefele cubului au aceeasi forma si stint de acceasl mérime Se cere apoi elevilor sk caute in cutia lor gi sh arate figurile care au forma ca i cea disenat po tbl, Elev dt Fist ach tit cum $e rumeste 0 astfel de figurd. Dact ci mu conose dentmirea ei, invafaeoral spune: 0 astfel de figuré se numneste pitrat", Un elev va reco la tabi va alege’ dintrefigurle de pe mast pe cele care au formd de pita, Bventack vor identifica obiecte din clasd care au fefe tn forme de pateat Se intuieste apoi o cutie care are fefe in form& de dreptonghiuri, Se traseaai conturul unel fefe pe tabla si se objine un dreptunght Se cere elev Jor si caute in eutia cu corpuri pe acela care are feje acetone ca cea desenatt pe tabld. Se recimoce si alte corpurl din clack eare au fee sede nitoare. Hleviialeg apoi din cua cu fighs! pe acelea care aa forma figurl Aesenate pe tablk. Dick ci na giiu sho demtmeascl, hivagitondl ie coors ch o astel de figuit se nomeste dreptunghi, Elev tecimose apot alte offerte Sin clas care au forma de dleptunght (ita banal, faa able asae ees tamele tablouilor ele) Se prezinti apoi o plang pe cate este desenati o east care ate acope- rigul in formt de tiunghi, Se desenenzi pe tabla 9 figura aseminstoste x conturul acoperigulul de cas8, apo! se cere elevilor s¥ caute In cutis eo figuri pe acelea care au form acemindtoare. Dac ef sia S20 denumeaase © vor denumi, jar dack nu stu sto denumease’ Snvafstoral le va. spune cho astfel de figurd se mumteste triunghi, Un elev mumit de invafdter va lege gi arta figuri de forma trunghiulard dintte cele aflate pe mash, evens iual vor fi ardeate gi alte objecte din clast care au accantt Tormis Urmeaz’ apoi un scurt exerci, de exemplu: ,Aritali pltratul mare si rogu’. Ardtali dreptunghful mic’ si galben®. Aiatafi tefonghial mate Hi albactiu, ,Aritali feel mie gros Se deschide apoi manuahul Ia pagina 5, clevii vor denomi corputile (sera scout) Fgitetvtjat: Cate, pital, dreptanghie rane hi fovifitoral spune: ,Aceste figuri se momese figuri geometrice: Ark tafi cutin cu figuri geometrice™, ,Sfera, i cubul shtt_corpor! geomeltic Atttaficutia ‘eu. Corpurl goometrice”, Ca activitate in completare se pot forma mulfimi de figurt geometric, de exemplu: ,Formafi pe banci mulfimea cercurlor", apol Sultsnea dope dnghiurilor ete Figurile din manual pot fi colorate, 58 5) Tema: Reeanoasern fig geomet Befarans colores It gneiile #7 in Scopul: Jare, a celor cu form’ rotunda, precum gi a figurilor: patratul, creptienly Material didactic: Corpuri geometrice, figuri geometrice, creioane colorate, sabloane, foi de desen, Desfisurarea tected 1 se pot consacra 2. ore) ss Me cae A eet ane cpu geet 9 ale we cel ca fefe pirate. Il vor agera cn na din fefe pe hirtia de desen, fnvi- tera) va face acelagh ero uum cob sna ato, la tll, Se va, ras fi ereionol (creta)conturul unei fej. Se va suprapune apo, succes, fecare fats a cubulul poste figura desenats, observind ch toate fefete au accas form si aceeasi mirime. Li se va cere elevilor si traseze apot contoral wie fele, ayeaind cubul. fo diferite pont i aie apoi elevilor si aleagi din cutia cu corpuri geometrice pe acela are ate fen forms de dreptunghi (te poate folos i o eute de ehibritun). So ayted cool geometric pe foaia-de dese, “se rowan» contort se observa ck figura obtinatt este un dreptungh. Se supeapone fala opus i fe obuerv ci are acces forms i manime, Se contorears poi att fa 2: soprapune fata opis qi se observ cX se acoperd exact (au aceeagi form si mtimc). La fel se procedeaaa ston fefle care nn au fost desenate Se deschide mansalul I pagina 6, se recunosecorpurile i figure desenate. Cu mina liber, irk sig, se contureaz& figuile punctate gi, dack rlamine timp, s6 coloreazt ‘in completare se pot fae jcutt de formare a unor lfm de arent: unghitel sas piteate, Iuind. deept eriteri marimea, culoarea say ambel caracteristc. i a ct, In ora urmitoare se procedeari aproximativ la fel, cu deosebirea ci, Sn eg eu cere Sai htoral flosete otek sen esi pe att ontural seoinni, obtiind-se nm cere. Elevit vor alege din entia ca figurt feometice pe arin fare av frm oily for jes pe ae deen vor {rasa conturul lor cu ajutorul ereiondl ; Vor eta apoi in cutia cu corpari geometrice pe accla care are fefe fn forma de teiunghi. [vor ayezs pe hirtia de dese, tn diferite pozii, tra- Sind contra f Se deschide apoi manualul Ia pagina 7, se recunose figuile respective, se trascaza contol, cu mina, liber, pe suagines fgurlr fnsernate et Puncte si, eventual, se coloreazA cn clfe'una dintre culorile invSfate anterior $i indicate de invapator.Ca joc, fn completare, so poate cere elevilor si coloreze trenul desenat fn jopol agin, asfel ca 'lecare figura geometticd ai fe coloratd cb ath 6) Tema: Rigla (negradati) si trasarea dreptei; segmentul de dreapti (pag. 8). Scopus Pregitirea elevilor pentru infelegerea nofiunilor de dreapt2,. segment de dreaptl si punct, pornind de la reprezentarea grafiel a muckiei gi vifului: formarea deprindetii de a folosirigla pentru desenarea segmentelor de dreapti, Material didactic: Pentru inviifitor — 0 cutie cubicl gi alta cu fete dreptunghivlare, iguri geometrice cu muchii drepte, rigid, Pentra elevi; un cub, o cutie de chi- Fritrt (goat) figuri geomelrice cu mnchile drepte, rig, cteon, hirtle Desfswravea lecfici Inviitoral ian mink eutia cubic, iar elevii cubul din cutia Tor. Se intuiese fefele (au ceceasi form’ si marime), se arat’ prin miycarea degetului de Ia stinga spre dreapta locul unde se intfinese dou fefe, Inve {Atoral spune c& locul unde se fntilnese doud fefe se mumeste muchie, Inve fatoral cere elevlor si arate muchiile ewbolui, apo! muchile cutiei (orpului) care are fefe in forma de dreptunghi Invatitorul cere elevilor si arate locsl_unde se intilnese muchiile, Explicd clevilor ef acel loc se numeste virf. Elevii vor arita eu degetal si eléialte vturt ale eubulot gl apolale cutlel (corpus) cate ate fete de frm dh ch rile 3 fue BENS, ul este © multime, ig, Bm 16 De asemenes, pe rglete,cevii vor observa ch stiderea este operafia inversi adundrii; $— 2 = 3 pentru ci 342=5. ee ) Se analizazh cazurle din manual (pagina 57, figura din dvcapta $i apo cea din stinge). Invatatorul tage contluia th sea budfat despre sedderea a dowd numere. 4 . : 7" 3) Pentru fxarea conostnjlor far mai thru pentra evaluarea lor) Invafltorl treba st adrnee' clever wrmitoareleAnttebat ’ “Gum se nemesc numerce care se sad? (trmeni seer) Com se nnuete 5 com se sri somnol care se pune itr nme im se nomegte revutatul sciderit? ~ Cum se mumese fermen seri? (escizt si. scatter), arse ot gee ete a Hata no adnate? (eda termes ~ Ce se i.e se oote af aflat I oscidee? (edi sua = desczute] sim fermen = seaktorl Se cere claletermen “= restaly acasta ne fae spam cl sederen este o operaie vere adon}). n trbuie a fe descdutul, ca mirime, fai de scion? (desc sutol mai mare sa eel ex seiuitora). De ee? um ne putem verifica dict am efectuat bine sciderea 3 — SDs a 2123) Odsersatit ne ree aaa 7) Tema: Sciderea cu 1 (pag. 58). Seopa lei. Analiza, infelegerea si insugirea sciderit lui 1 din numerele 1 5, 6,7, 8, 9, 10. Confinutud paginit din manual: Considerindu-se fnfeleasi nofiumea de scidere ca operaie, act sa freevt la explicaren sistematick a cazcrilor de seidere cu 1 pe baza onor Situatit coresponzitoare din medivl inconjuritor, al faptelor: Astfel, pe miaigmea lactlui existi o broscuf’, dar aceasta sare in lac; cite broscute at rmas pe marginea lacului? Accasti problemi-situajie conduce la. sci- derea 1-10 sau 0= 1 — 1, avind in vedere i simetria relatiei de egal tate, Sau: am dout baloane; se sparge enul; cfte baloane fintregi (umflate) mai am? Evident sintem condusi la sclderea 2—1= 1 sau 1=2— 1 in continuarea secfivnilor din manval, se poate urmiri cum din 3 bile, ina cade; din 4 pisirele, una zboard; din 5 cini, una se sparge, care condue Ja alte eazuti de scadere. Pentr a explica celelalte cazuri de scidore se recurge la riglete (in ultima sectiune). Alle indicatit meodice. —Daci este cazul 1a primele cinci seefiuni din manual se pot asocia si explicafii cu ajutorul diferenfei dintre o mulfime si 0 submulfime a sa, %