Claude Lefort

Date biografice
Claude Lefort (21 aprilie 1924 - 3 octombrie 2010 Paris) a fost un filozof si activist
francez. A fost activ politic pana in 1942 sub influenta profesorului sau, fenomenologul
Maurice Merleau-Ponty ( ale carei publicatii postum Lefort le-a edit mai tarziu).
Pana in anul 1943 a organizat o factiune a Partidului Internationalist Comunist Trotkist,
la Liceul Henri al-IV-lea din Paris. Lefort a fost impresionat de Cornelius Castoriadis cand l-a
intalnit prima data. Din 1946 a colaborat cu el la Tendinta Chaulieu-Montal, denumita asa de la
pseudonismul lor Pierre Chaulieu (Castoriadis) si Claude Montal (Lefort ). Au publicat in
"Regimul si impotriva apararii URSS-ului", o critica atat a Uniunii Sovietice cat si a
suporterilor sai trotkisti. Ei au sugerat ca URSS-ul a fost dominat de un strat social al
birocratilor, si ca este format dintr-un nou tip de societate la fel de agresiva ca societatile din
Europe de Vest. Pana in 1948 din punctul lor de vedere au incercat sa convinga alti trotkisti, cu
multi altii s-au despartit si eu format Grupul Libertarian (liberal ) Socialism sau Barbarie.
Textul

lui Lefort din Experienta proletariana a fost important in reprofilarea

concentrarii grupurilor catre forme de auto-organizatii. Pentru un timp Lefort a scris atat pentru
revista "Socialism sau Barbarie", cat si pentru revista "Timpurile Moderne". Implicarea sa in
ultima revista s-a incheiat dupa o dezbatere publicata in 1952-1954, asupra articolului lui Sartre
"Comunisti si Pace".
Lefort a fost pentru o lunga perioada de timp inconfortabil cu tendintele
"organizationaliste" Socialism si Barbarie. In 1958 el, Henri Simon si altii au plecat si eu format
"Informatii si Asociatia Muncitorilor". In cariera sa academica, Lefort a predat la Universitatea
din Sao Paulo, la Sorbona, si la Scoala de Studii Avansate in Stiinte Sociale, fiind afiliate la
Centrul de cercetari politice Raymond Aron.
El a scris despre

Niccol Machiavelli si Etienne de la Boetie si a explorat

"Intreprinderea totalitara" in "negarea sa de diviziune sociala... [si] a direfentei dintre ordinea

puterii, ordinea legii si ordinea cunoasterii".

Biografie
Lefort a devenit un marxist in tineretea sa sub influenta profesorului sau, Maurice
Merleau-Ponty. Din 1944, el a apartinut micului Trotkist francez. In 1946 l-a intalnit pe
Cornelius care a venit la Paris din Grecia. Imediat, ei au format o factiune in Partidul Trotkist
denumit " Chaulieu (Castoriadis) Montal (Lefort)", ei au parasit si eu devenit Grupul Socialism
sau Barbarie, care in 1945, au infiintat o revista cu acest nume.
Socialismul sau Barbarie considera URSS-ul a fi un exemplu de capitalism de stat si a
sprijinit revolte anti-birocratice din Europa de Est- mai ales revolta de la Budapesta in 1956.
Differentele de opinie au produs o schisma in cadrul grupului "Socialism sau Barbarie" si
Lefort a fost de partea lui Henri Simon, unul din fondatorii " Informatii si Asociatia
Muncitorilor" in 1958. Cativa ani mai tarziu a preluat activismul sau militantismul.
Dupa ce a lucrat printre alte locuri, in 1947 si 1948 pentru UNESCO, in 1949 Lefort a
trecut agregarea in filozofie: a predat la Liceul din Nmes (1950) si in Reims (1951). In 1951,
a fost recrutat ca asistent de sociologie la Sorbona, de Georges Gurvitch. In anul 1952 (in urma
unei dispute cu Gurvitch), el a fost detasat de la sectiunea sociologie a CNRS-ului, pana in
1966, cu o pauza de 2 ani (1953-1954), unde a fost profesor de filozofie la Universitatea din
Sao Paulo (Brazilia).
In ceea ce priveste CNRS, sprijinul lui Raymond Aron a dust la recrutarea sa ca profesor
de sociologie la Universitatea din Caen, unde a lucrat din 1966 pana in 1971, anul in care a
aparat ca teza de doctorat cartea sa pe Machiavelli, Munca Muncii. In acelasi an, el a fost din
nou angajat ca cercetator in sectiunea Sociologie al CNRS pana in 1976, cand s-a alaturat Scolii
de Studii Avansate in Stiinte Sociale, unde a ramas pana la pensionarea sa in 1989.
Munca intelectuala a lui Lefort este puternic legata de participarea sa, de multe ori
completata de tensiune, in reviste succesive. Cu Timpurile Moderne - introdus de M. MerleauPonty - a luat parte in "adunarea colaboratorilor" si a scris din 1947 pana la dezbaterea lui J.P.
Sartre in 1953.
In Socialism sau Barbarie (care a durat din 1949-1967) si la care a fost co-fondator ), a
fost activ pana in 1950, apoi din 1955 pana in 1958.
A fost implicat in Textura (nascuta in 1969) din 1971 pana la sfarsit (1975) si acolo l-a
adus pe Castoriadis si Miguel Abenson. Cu ei (precum Pierre Clastres si Marcel Gauchet ) a

creat "Liber" in 1977, care a fost publicata pana in anul 1980, cand au existat unele neintelegeri
cu Castoriadis, precum si cu Gauchet.
Din 1982 pana in 1984, el a condus Passe-Present, unde printre altii Miguel Abenson,
Carlos Semprum, Claude Mouchard si fr: Pierre Pachet au participat. Acesti ultimii doi precum
Claude Habib au format comitetul de lectura a Literaturii si Politica, care Lefort l-a fondat
pentru Editura Berlin in 1987.
Fara indoiala el a dat mai putina importanta centrelor de cercetare la care a participant in
EHESS: CECMAS ( centrul studiului comunicarii in masa ) fondat de Georges Friedman, care
i-a urat bun venit lui Edgar Moin, apoi centrului Aron, care l-a frecventat chiar inainte de
moartea sa. Cand M. Merleau-Ponty a murit in 1961, Lefort a preluat editia sa de manuscrise.
In ani 1970, el a dezvoltat o analiza a regimurilor birocratice din Europa de Est. El a
citit Arhipelagul Gulag si a publicat o carte des pre Alexander Solzhenitsyn. Principalele sale
idei cu privire la totalitarismul stalinist au fost publicate in 1981 intr-o revista intitulata "
Inventia democratica".